Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Pe 12 martie 2019, odată cu simularea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a, ministerul a organizat și o simulare pentru elevii clasei a VII-a, cu subiect propriu la matematică. Subiectul a cuprins materia claselor a V-a – a VII-a, studiată până în martie, așa că este un test foarte bun de recapitulare la sfârșitul clasei a VII-a sau la începutul clasei a VIII-a. Mai jos îl găsești rezolvat pas cu pas după baremul oficial: cei 6 itemi grilă din Subiectul I, cei 6 itemi din Subiectul II și cele 2 probleme din Subiectul III, cu rezolvare completă. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și teste EN mai noi interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Cum arăta simularea de clasa a VII-a din 2019? Ca la Evaluarea Națională: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Noutatea a fost Subiectul I, cu itemi grilă (se alege una dintre variantele A, B, C, D), în timp ce la simularea clasei a VIII-a din aceeași zi Subiectul I cerea încă scrierea doar a rezultatului. La Subiectele II și III se cer rezolvări complete. Rolul ei era ca elevii să se obișnuiască cu examenul cu un an înainte.Subiectul dat în aceeași zi elevilor de clasa a VIII-a este rezolvat pe pagina Simulare Evaluare Națională 2019 matematică — subiectele rezolvate.

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației Naționale (Centrul Național de Evaluare și Examinare) pe subiecte2019.edu.ro, la secțiunea Simulare 2019 — Simulare EN VII, în arhiva EN_matematica_VII_2019_simulare_varianta_si_barem.zip (copie arhivată), cu fișierele ENVII__matematica_2019_var_simulare_LRO.pdf (subiectul) și ENVII_matematica_2019_bar_simulare_LRO.pdf (baremul). Enunțurile de mai jos sunt reproduse după subiectul oficial, iar figurile sunt redesenate.

Subiectul I — itemi grilă, se alege litera răspunsului corect (30 de puncte)

Itemul I.1 (Subiectul I · Ordinea operațiilor · 5 puncte)

Rezultatul calculului 15+15:3 este egal cu:
  1. 10
  2. 20
  3. 30
  4. 40
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: B (20) ✓

Rezolvare: Împărțirea se efectuează înaintea adunării: 15:3=5, apoi 15+5=20.

Capcana tipică: Dacă aduni întâi, obții (15+15):3=10 (varianta A), ceea ce este greșit.

Itemul I.2 (Subiectul I · Mărimi direct proporționale · 5 puncte)

Șase pixuri de același fel costă 48 lei. Trei dintre aceste pixuri costă:
  1. 16
  2. 18
  3. 22
  4. 24
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: D (24) ✓

Rezolvare: Un pix costă 48:6=8 lei, deci trei pixuri costă 3⋅8=24 de lei. Mai rapid: 3 pixuri sunt jumătate din 6 pixuri, deci costă jumătate din 48 de lei, adică 24 de lei.

Capcana tipică: 16 lei este rezultatul împărțirii 48:3, adică prețul a „o treime” din pixuri, nu a trei pixuri.

Itemul I.3 (Subiectul I · Mulțimi · 5 puncte)

Dacă M={1,2,3,4,5} și N={3,4,5,6,7,8}, atunci mulțimea M∩N este egală cu:
  1. {1,2,6,7,8}
  2. {6,7,8}
  3. {3,4,5}
  4. {1,2}
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: C ({3,4,5}) ✓

Rezolvare: Intersecția M∩N conține elementele comune ambelor mulțimi: 3, 4 și 5. Deci M∩N={3,4,5}.

Capcana tipică: {1,2} este M∖N, {6,7,8} este N∖M, iar {1,2,6,7,8} conține elementele care aparțin unei singure mulțimi — niciuna nu este intersecția.

Itemul I.4 (Subiectul I · Pătratul · fracții zecimale · 5 puncte)

Perimetrul unui pătrat este 32,8 cm. Latura pătratului are lungimea de:
  1. 82 cm
  2. 8,2 cm
  3. 8,02 cm
  4. 8 cm
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: B (8,2 cm) ✓

Rezolvare: Pătratul are 4 laturi egale, deci P=4⋅ℓ și ℓ=32,8:4=8,2 cm.

Capcana tipică: La împărțirea 32,8:4 virgula nu se mută: 32:4=8 și 0,8:4=0,2, deci 8,2 (nu 8,02 și nici 82).

Itemul I.5 (Subiectul I · Patrulaterul convex · 5 puncte)

În Figura 1 este reprezentat un patrulater convex MNPQ cu m(∢M) = 67°, m(∢N) = 55° și m(∢Q) = 133°. Măsura unghiului P este egală cu:
MNPQ67°55°133°
  1. 105°
  2. 95°
  3. 115°
  4. 143°
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: A (105°) ✓

Rezolvare: Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360°. Deci m(∢P) = 360° − (67° + 55° + 133°) = 360° − 255° = 105°.

Capcana tipică: Suma unghiurilor patrulaterului este 360°, nu 180° (cât are triunghiul).

Itemul I.6 (Subiectul I · Numere întregi · media aritmetică · 5 puncte)

În tabelul de mai jos sunt prezentate temperaturile înregistrate la ora 8, la o stație meteo, în fiecare zi a unei săptămâni din luna martie.

Ziualunimarțimiercurijoivinerisâmbătăduminică
Temperatura (°C)−2−5−10−4165

Conform tabelului, media aritmetică a temperaturilor pozitive înregistrate este egală cu:

  1. 12 °C
  2. 6 °C
  3. 4 °C
  4. 2 °C
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: C (4 °C) ✓

Rezolvare: Temperaturile pozitive sunt 1 °C (vineri), 6 °C (sâmbătă) și 5 °C (duminică). Media lor aritmetică este 1+6+53=123=4 °C.

Capcana tipică: 12 °C este suma, nu media; iar temperaturile negative nu intră în calcul, pentru că se cere media celor pozitive.

Subiectul al II-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Itemul II.1 (Subiectul II · 5 puncte)

Desenați, pe foaia de examen, un paralelogram ABCD.
Vezi rezolvarea

Se cer atât desenul, cât și notarea vârfurilor. Paralelogramul are laturile opuse paralele și egale: AB∥CD, AD∥BC, AB=CD, AD=BC. Vârfurile se notează în ordine, pe contur (de exemplu în sens invers acelor de ceasornic), astfel încât AC și BD să fie diagonalele. Un dreptunghi, un romb sau un pătrat sunt tot paralelograme, dar desenul „tipic” are unghiurile neegale cu 90°, ca mai jos.

ABCD

Itemul II.2 (Subiectul II · 5 puncte)

Rezolvați în mulțimea numerelor raționale ecuația 5x−6=4(x+2).
Vezi rezolvarea

Desfacem paranteza: 5x−6=4x+8. Trecem termenii cu x în membrul stâng și numerele în membrul drept (cu semn schimbat):

5x−4x=8+6⇒x=14.

Cum 14∈Q, soluția este x=14, adică S={14}. Verificare: 5⋅14−6=64 și 4⋅(14+2)=64. Vezi și ecuația de gradul I.

Itemul II.3 (Subiectul II · 5 puncte)

Arătați că, pentru orice n∈N, numărul E=22n+3⋅25n−4n⋅52n este divizibil cu 7.
Vezi rezolvarea

Scriem totul cu bazele 2 și 5, folosind regulile de calcul cu puteri: 22n+3=22n⋅23=22n⋅8, 25n=(52)n=52n, 4n=(22)n=22n. Atunci

E=22n⋅52n⋅8−22n⋅52n.

Dăm factor comun 22n⋅52n:

E=22n⋅52n⋅(8−1)=7⋅22n⋅52n=7⋅100n.

Cum 22n⋅52n este număr natural, E este un multiplu al lui 7, deci E este divizibil cu 7, pentru orice n∈N.

Itemul II.4 (Subiectul II · 5 puncte)

Într-o clasă sunt 35 de elevi. Numărul fetelor este egal cu 75% din numărul băieților. Determinați numărul de băieți din clasă.
Vezi rezolvarea

Notăm cu x numărul de băieți. Numărul fetelor este 75% din x, adică 75100⋅x=34x (vezi procente). Toți elevii sunt 35:

x+75100⋅x=35⇒74x=35⇒x=35⋅47=20.

În clasă sunt 20 de băieți (și 35−20=15 fete; într-adevăr, 75% din 20 este 15).

Itemul II.5 (Subiectul II · 5 puncte)

Arătați că diferența dintre media aritmetică și media geometrică a numerelor a=16 și b=256 este egală cu 2.
Vezi rezolvarea

Calculăm întâi numerele: a=16=4 și b=256=16.

Ma=a+b2=4+162=10,Mg=a⋅b=4⋅16=64=8.

Diferența este Ma−Mg=10−8=2, ceea ce trebuia arătat. Vezi media aritmetică și media geometrică.

Itemul II.6 (Subiectul II · 5 puncte)

Arătați că numărul A=(83+143−123):75 este natural.
Vezi rezolvarea

În paranteză avem radicali asemenea, deci adunăm și scădem coeficienții: 83+143−123=(8+14−12)3=103.

Scoatem factorii de sub radical: 75=25⋅3=53. Atunci

A=103:(53)=10353=2,

iar 2∈N, deci A este număr natural.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Rezolvările urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral. Figurile sunt redesenate după subiectul oficial.

Problema III.1 (15 puncte)

În Figura 2 este reprezentat dreptunghiul MNPQ în care MQ=5 m și QP=10 m, iar punctul E este mijlocul segmentului MN.
a) Arătați că aria triunghiului QPE este egală cu 25 m².
b) Demonstrați că △PEQ∼△EMQ.
c) Arătați că QE2=QM⋅QP.
MNPQE
Vezi rezolvarea

a) Latura QP a triunghiului QPE este o latură a dreptunghiului, iar E se află pe latura opusă MN. Distanța de la E la dreapta QP este deci lățimea dreptunghiului: d(E,QP)=MQ=5 m. Cu formula ariei triunghiului:

AQPE=QP⋅d(E,QP)2=10⋅52=25 m2.

b) MN=QP=10 m și E este mijlocul lui MN, deci ME=EN=5 m.

  • Triunghiul EMQ are m(∢M) = 90° și ME=MQ=5 m, deci este dreptunghic isoscel; rezultă m(∢MEQ) = m(∢MQE) = 45°.
  • La fel, triunghiul ENP are m(∢N) = 90° și EN=NP=5 m, deci m(∢NEP) = 45°. Atunci m(∢QEP) = 180° − 45° − 45° = 90°. În plus, triunghiurile EMQ și ENP sunt congruente (cazul C.C.), deci QE=PE. Așadar triunghiul PEQ este și el dreptunghic isoscel (în E), cu m(∢EQP) = m(∢EPQ) = 45°.

Două triunghiuri dreptunghice isoscele au unghiurile congruente (90°, 45°, 45°), deci sunt asemenea (cazul U.U.), cu corespondența P→E, E→M, Q→Q: △PEQ∼△EMQ.

c) Din asemănarea de la punctul b), laturile corespunzătoare sunt proporționale: QE corespunde lui QM, iar QP corespunde lui QE. Deci

QEQM=QPQE⇒QE2=QM⋅QP.

Verificare numerică: din teorema lui Pitagora în △EMQ, QE2=52+52=50, iar QM⋅QP=5⋅10=50.

Problema III.2 (15 puncte)

Figura 3 reprezintă un trapez ABCD în care AB∥CD, AB>CD, iar AD=BC. Suma lungimilor bazelor este egală cu 185 cm, diferența lungimilor bazelor este egală cu 105 cm, iar înălțimea trapezului este egală cu 55 cm.
a) Arătați că aria trapezului ABCD este egală cu 225 cm².
b) Determinați măsura unghiului BAD.
c) Dacă DE∥BC, E∈AB și F∈DE astfel încât [BE]≡[BF], arătați că triunghiul ACF este isoscel.
ABCD
Vezi rezolvarea

a) Fie h=55 cm înălțimea trapezului isoscel ABCD. Aria trapezului (vezi patrulatere) este

AABCD=(AB+CD)⋅h2=185⋅552=90⋅52=225 cm2.

b) Fie DD′⊥AB, cu D′∈AB. Trapezul fiind isoscel, proiecția laturii neparalele AD pe baza mare este semidiferența bazelor:

AD′=AB−CD2=1052=55 cm.

(Din cele două relații, AB=145 cm și CD=45 cm.) În triunghiul ADD′, dreptunghic în D′, catetele sunt egale: AD′=DD′=55 cm, deci triunghiul este dreptunghic isoscel și m(∢BAD) = 45°.

c) Unde se află punctul F. DE∥BC și DC∥EB, deci DEBC este paralelogram: EB=DC=45 cm. Unghiurile ∢DEA și ∢CBA sunt corespondente (DE∥BC), deci m(∢DEA) = m(∢ABC) = m(∢BAD) = 45°. Pe segmentul [ED] nu există un punct F≠E cu BF=BE (unghiul ∢BED are 135°, deci BF>BE pentru orice astfel de punct), așa că F se află pe dreapta DE, dincolo de E, sub baza AB. Unghiul ∢BEF este opus la vârf cu ∢DEA, deci are 45°; triunghiul BEF este isoscel cu baza EF, deci și m(∢BFE) = 45° și m(∢EBF) = 90°: BF⊥AB și BF=BE=45 cm.

Patrulaterul BCDF. Are DF∥BC (dreapta DE este paralelă cu BC), iar laturile neparalele CD și BF sunt egale: CD=45 cm =BE=BF. Așadar BCDF este un trapez isoscel (bazele BC și DF), iar diagonalele unui trapez isoscel sunt congruente: [BD]≡[CF].

Finalizare. Și ABCD este trapez isoscel, deci diagonalele lui sunt congruente: [AC]≡[BD]. Rezultă AC=BD=CF, adică triunghiul ACF este isoscel ([CA]≡[CF]).

Verificare cu lungimi: în triunghiul dreptunghic cu catetele 95 și 55 (proiecția lui AC pe AB și înălțimea), AC2=405+125=530; la fel CF2=(55)2+(95)2=530. Mai mult, AF2=AB2+BF2=980+80=1060=AC2+CF2, deci triunghiul ACF este chiar dreptunghic isoscel (în C).

ABCDEFD′

Ce capitole verifică simularea de clasa a VII-a din 2019

ItemTemăRecapitulează
I.1, I.2, I.4Ordinea operațiilor, mărimi proporționale, fracții zecimale, perimetrul pătratuluiOperații cu fracții zecimale
I.3Operații cu mulțimiMulțimi
I.6, II.5Numere întregi, media aritmetică și media geometricăMedia aritmetică · Media geometrică
II.2, II.4Ecuații de gradul I, procenteEcuația de gradul I · Procente · fișă ecuații clasa a 7-a
II.3Puteri, divizibilitatePuteri · Divizibilitate
II.6Radicali: scoaterea factorilor, operații cu radicaliAdunarea și scăderea radicalilor · Radicali · fișă radicali
I.5, II.1, III.2Patrulaterul convex, paralelogramul, trapezul isoscelPatrulatere · fișă patrulatere clasa a 7-a
III.1Aria triunghiului, asemănarea triunghiurilor, teorema lui PitagoraAria triunghiului · fișă asemănare · Teorema lui Pitagora

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1B (20)
I.2D (24)
I.3C ({3,4,5})
I.4B (8,2 cm)
I.5A (105°)
I.6C (4 °C)
II.1desenul paralelogramului ABCD, cu vârfurile notate
II.2x=14
II.3E=7⋅22n⋅52n, divizibil cu 7
II.420 de băieți
II.5Ma=10, Mg=8, diferența 2
II.6A=2∈N
III.1a) 25 m²; b) △EMQ și △PEQ sunt dreptunghice isoscele; c) QE2=50=QM⋅QP
III.2a) 225 cm²; b) m(∢BAD) = 45°; c) BCDF trapez isoscel, deci CF=BD=AC

Din același an: simularea EN 2019 pentru clasa a VIII-a, modelul EN 2019, subiectul de examen EN 2019 și subiectul de rezervă EN 2019. Toate lecțiile de clasa a VII-a sunt pe pagina formule clasa a 7-a, iar pentru recapitulare ai fișele recapitulare algebră clasa a 7-a și recapitulare geometrie clasa a 7-a.

Întrebări frecvente

Ce materie a intrat la simularea de clasa a VII-a din 2019 la matematică? După cum se vede din itemi, materia claselor a V-a și a VI-a și capitole de clasa a VII-a: operații cu numere raționale, mulțimi, procente, puteri, ecuații de gradul I, radicali (scoaterea factorilor de sub radical, operații cu radicali asemenea), patrulatere (paralelogram, trapez), aria triunghiului și asemănarea triunghiurilor. Nu au intrat capitolele de clasa a VIII-a, cum ar fi funcțiile sau geometria în spațiu.

Care sunt răspunsurile la grilele de la Subiectul I? I.1: B; I.2: D; I.3: C; I.4: B; I.5: A; I.6: C — conform baremului oficial. Fiecare răspuns corect primește 5 puncte, fără punctaje intermediare.

Se mai dă simulare la clasa a VII-a? Simularea organizată la nivel național de minister pentru clasa a VII-a s-a ținut, ca aici, în martie 2019, odată cu cea pentru clasa a VIII-a. În 2020 ministerul a anunțat că elevii de clasa a VII-a nu participă la simularea națională (s-a vorbit doar despre simulări organizate la nivel de județ sau de școală), iar în anii următori calendarul oficial al simulării a cuprins doar clasa a VIII-a. Nu am putut verifica pentru fiecare an dacă unele inspectorate au organizat simulări județene pentru clasa a VII-a; informează-te la școală. Oricum, subiectul din 2019 rămâne un exercițiu bun la final de clasa a VII-a.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE (fost CNEE), publicat pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.