Evaluare Națională 2023 matematică — subiectul de rezervă rezolvat
Subiectul de rezervă de la Evaluarea Națională 2023 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 5) este varianta de siguranță pregătită pentru proba din 21 iunie 2023: se folosește doar dacă subiectul extras nu poate fi dat, iar după examen ministerul îl publică oficial, cu barem. Are aceeași structură și dificultate ca subiectul de examen, deci este un test suplimentar excelent — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.
Ce este subiectul de rezervă? La fiecare probă a Evaluării Naționale, pe lângă varianta extrasă pentru examen, se stabilește și o variantă de rezervă, care ar înlocui subiectul principal în situații excepționale (de exemplu, dacă acesta ar fi compromis). Ea este elaborată de aceeași comisie, după aceeași programă și același model, iar după probă este publicată alături de subiectul dat la examen.
Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație — CNPEE) pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Subiecte și bareme EN 2023 (arhiva EN_VIII_2023_Matematica_rezerva.zip (copie arhivată), cu fișierele ENVIII_Matematica_2023_var_05_LRO.pdf și ENVIII_Matematica_2023_bar_05_LRO.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat efectiv la examen îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2023 matematică — subiectele rezolvate.
Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)
Rezultatul calculului \(2 + 3 \cdot 5\) este egal cu:
1
10
17✓ răspuns corect
25
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea adunării: \(3 \cdot 5 = 15\), apoi \(2 + 15 = 17\).
Capcana tipică: Dacă aduni întâi (\(2 + 3 = 5\)) și apoi înmulțești cu 5, obții greșit 25.
Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)
Dacă \(\frac{1}{2} = \frac{a}{3}\), atunci numărul \(a\) este egal cu:
\(\frac{2}{3}\)
1
\(\frac{3}{2}\)✓ răspuns corect
6
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor: \(2a = 1 \cdot 3\), deci \(a = \frac{3}{2}\).
Capcana tipică: \(\frac{2}{3}\) se obține dacă împarți invers (\(a = 2 : 3\)).
Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)
Produsul numerelor \(-2\) și \(7\) este egal cu:
−14✓ răspuns corect
−5
5
14
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Produsul a două numere de semne contrare este negativ: \((-2) \cdot 7 = -14\).
Capcana tipică: −5 și 5 sunt suma, respectiv diferența numerelor, nu produsul lor.
Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)
Scris sub formă de fracție ordinară, numărul \(2{,}3\) este egal cu:
\(\frac{23}{9}\)
\(\frac{23}{10}\)✓ răspuns corect
\(\frac{2}{3}\)
\(\frac{23}{100}\)
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Numărul are o singură zecimală, deci numitorul este 10: \(2{,}3 = \frac{23}{10}\).
Capcana tipică: \(\frac{23}{9}\) ar fi transformarea fracției periodice \(2{,}(5)\); \(2{,}3\) nu este periodic.
Itemul 5 (Subiectul I · Organizarea datelor)
În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la rezultatele obținute de elevii unei clase la un test de matematică.
Nota
4
5
6
7
8
9
10
Număr de elevi
2
1
3
8
6
4
1
Conform informațiilor din tabel, numărul de elevi care au obținut note mai mari sau egale cu 8, la acest test, este egal cu:
5
6
11✓ răspuns corect
14
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Notele mai mari sau egale cu 8 sunt 8, 9 și 10: \(6 + 4 + 1 = 11\) elevi.
Capcana tipică: 6 este doar numărul elevilor cu nota 8; „mai mari sau egale” include și notele 9 și 10.
Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)
Se consideră numerele reale \(a = 2\sqrt{3}\) și \(b = 3\sqrt{2}\). Radu afirmă că: „Numărul \(a\) este mai mic decât numărul \(b\).” Afirmația lui Radu este:
adevărată✓ răspuns corect
falsă
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Introducem factorii sub radical: \(a = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12}\) și \(b = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18}\). Cum \(12 \lt 18\), avem \(a \lt b\), deci afirmația este adevărată.
Capcana tipică: Nu compara doar factorii din fața radicalilor (2 și 3) sau doar numerele de sub radical (3 și 2) — trebuie comparate numerele întregi \(\sqrt{12}\) și \(\sqrt{18}\).
Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată sunt reprezentate punctele A, B, C, D și E. Simetricul punctului B față de punctul E este punctul:
A
B
C
D✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Simetricul lui B față de E este punctul X pentru care E este mijlocul segmentului BX. Pe rețea, B se află pe verticala lui E, sub E; X trebuie să fie pe aceeași verticală, deasupra lui E, la aceeași distanță (același număr de pătrățele). Acesta este punctul D.
Capcana tipică: A și C sunt simetrice unul față de celălalt față de E, dar nu sunt pe dreapta BE.
Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele AB și CD, cu punctele A și D de aceeași parte a dreptei BC. Măsura unghiului BCD este egală cu 45°. Măsura unghiului ABC este egală cu:
45°
75°
135°✓ răspuns corect
145°
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Unghiurile ABC și BCD sunt interne de aceeași parte a secantei BC (A și D sunt de aceeași parte a lui BC), deci sunt suplementare: m(∢ABC) = 180° − 45° = 135°.
Capcana tipică: 45° ar fi răspunsul pentru unghiuri alterne interne; aici A și D sunt de aceeași parte a secantei, deci unghiurile sunt suplementare, nu congruente.
Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu lungimea laturii de 12 cm. Punctul M se află în interiorul triunghiului ABC, la distanțe egale de laturile triunghiului. Distanța de la punctul M la dreapta BC este egală cu:
\(4\sqrt{3}\) cm
6 cm
4 cm
\(2\sqrt{3}\) cm✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Punctul egal depărtat de laturi este centrul cercului înscris, care în triunghiul echilateral coincide cu centrul de greutate. Înălțimea este \(h = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\) cm, iar distanța de la M la BC este o treime din înălțime: \(\frac{6\sqrt{3}}{3} = 2\sqrt{3}\) cm.
Capcana tipică: \(4\sqrt{3}\) cm este distanța de la M la vârful A (două treimi din înălțime), nu la latura BC.
Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB ∥ CD, CD = 20 cm și \(AB = 4 \cdot CD\). Lungimea liniei mijlocii a acestui trapez este egală cu:
30 cm
50 cm✓ răspuns corect
80 cm
100 cm
Vezi rezolvarea
Rezolvare: \(AB = 4 \cdot 20 = 80\) cm. Linia mijlocie este semisuma bazelor: \(\frac{80 + 20}{2} = 50\) cm.
Capcana tipică: 80 cm este baza mare AB, iar 100 cm este suma bazelor (uitând împărțirea la 2).
Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată, punctele A și B aparțin cercului de centru O. Măsura arcului mic AB este egală cu 46°. Măsura unghiului BAO este egală cu:
23°
46°
67°✓ răspuns corect
134°
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Unghiul la centru AOB are măsura arcului cuprins: m(∢AOB) = 46°. Triunghiul AOB este isoscel (OA = OB = raza), deci m(∢BAO) = \(\frac{180° - 46°}{2}\) = 67°.
Capcana tipică: 23° este jumătate din arc — așa s-ar calcula un unghi înscris, dar ∢BAO nu este înscris în cerc (are o latură prin centru, nu două coarde).
Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)
În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCD cu AB = 6 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestui tetraedru este egală cu:
18 cm
24 cm
30 cm
36 cm✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Tetraedrul are 6 muchii, iar la tetraedrul regulat toate sunt egale cu 6 cm: \(6 \cdot 6 = 36\) cm.
Capcana tipică: 18 cm este perimetrul unei singure fețe (3 muchii); 24 cm ar corespunde unui număr greșit de 4 muchii.
Subiectul al III-lea — rezolvări complete
La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral.
Problema 1 (5 puncte)
La ora de geometrie, fiecare dintre cei 25 de elevi ai unei clase a desenat pe caiet fie un triunghi, fie un patrulater. a) Este posibil ca exact 7 elevi să fi desenat câte un triunghi și numărul total de laturi desenate de cei 25 de elevi să fie egal cu 90? Justifică răspunsul dat. b) Determină numărul de elevi care au desenat câte un patrulater, știind că numărul total de laturi ale figurilor geometrice desenate de elevii clasei este egal cu 91.
Vezi rezolvarea
a) Cele 7 triunghiuri au \(7 \cdot 3 = 21\) de laturi, iar cele \(25 - 7 = 18\) patrulatere au \(18 \cdot 4 = 72\) de laturi. În total sunt \(21 + 72 = 93\) de laturi, iar \(93 \ne 90\), deci nu este posibil.
b) Notăm cu \(a\) numărul elevilor care au desenat un triunghi și cu \(b\) numărul celor care au desenat un patrulater:
\[a + b = 25, \quad 3a + 4b = 91.\]
Din prima relație \(3a + 3b = 75\); scăzând din a doua obținem \(b = 91 - 75 = 16\). Așadar 16 elevi au desenat un patrulater (și 9 un triunghi: \(27 + 64 = 91\)).
Problema 2 (5 puncte)
Se consideră expresia \(E(x) = \left(\frac{1}{x} + \frac{2}{x+1} - \frac{3}{x+2}\right) : \frac{2x+1}{x^2+3x+2}\), unde \(x\) este număr real, \(x \ne 0\), \(x \ne -1\), \(x \ne -2\) și \(x \ne -\frac{1}{2}\). a) Arată că \(x^2 + 3x + 2 = (x+1)(x+2)\), pentru orice număr real \(x\). b) Dacă \(n\) este număr natural par, nenul, arată că numărul \(N = \frac{1}{E(n)}\) este natural.
Vezi rezolvarea
a) \((x+1)(x+2) = x^2 + 2x + x + 2 = x^2 + 3x + 2\), pentru orice număr real \(x\).
b) Aducem paranteza la numitorul comun \(x(x+1)(x+2)\):
Atunci \(N = \frac{1}{E(n)} = \frac{n}{2}\). Cum \(n\) este număr natural par, nenul, \(\frac{n}{2}\) este număr natural, deci N este natural.
Problema 3 (5 puncte)
Se consideră funcția \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R},\ f(x) = \frac{x}{3} - 1\). a) Arată că \(f(3) + f(9) = 2\). b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției \(f\) intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele M, respectiv N. Calculează distanța de la punctul O la reprezentarea geometrică a graficului funcției \(f\).
Vezi rezolvarea
a) \(f(3) = 1 - 1 = 0\) și \(f(9) = 3 - 1 = 2\), deci \(f(3) + f(9) = 0 + 2 = 2\).
b) \(f(x) = 0 \Rightarrow x = 3\), deci \(M(3, 0)\); \(f(0) = -1\), deci \(N(0, -1)\). Triunghiul MON este dreptunghic în O, cu OM = 3 și ON = 1, deci \(MN = \sqrt{9 + 1} = \sqrt{10}\).
Distanța de la O la grafic este înălțimea OP din vârful unghiului drept (\(OP \perp MN\), \(P \in MN\)):
În figura alăturată sunt reprezentate triunghiurile echilaterale ABC și CDE, cu AB = 8 cm, CD = 4 cm, iar punctele B, C și D sunt coliniare, în această ordine. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv DE. a) Arată că \(CM = 2 \cdot CN\). b) Aria triunghiului MCN reprezintă p% din aria triunghiului ACD. Determină valoarea lui p.
Vezi rezolvarea
a) CM este mediană, deci și înălțime, în triunghiul echilateral ABC: \(CM = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\) cm. Analog, CN este înălțime în triunghiul echilateral CDE: \(CN = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\) cm. Deci \(CM = 2 \cdot CN\).
b) CM și CN sunt și bisectoare, deci m(∢BCM) = m(∢DCN) = 30° și m(∢MCN) = 180° − 30° − 30° = 120°. Totodată m(∢ACD) = 180° − 60° = 120°, deci ∢MCN ≡ ∢ACD. În plus
deci \(\triangle MCN \sim \triangle ACD\) (cazul LUL), cu raportul de asemănare \(\frac{\sqrt{3}}{2}\). Raportul ariilor este pătratul raportului de asemănare:
În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AB = AC = 10 cm și m(∢BAC) = 120°. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul S este simetricul punctului M față de punctul A. a) Arată că \(BC = 10\sqrt{3}\) cm. b) Demonstrează că distanța de la punctul M la dreapta SC este mai mică decât 7 cm.
Vezi rezolvarea
a) Triunghiul ABC este isoscel, iar AM este mediană, deci și înălțime și bisectoare: \(AM \perp BC\) și m(∢CAM) = 60°. În triunghiul AMC, dreptunghic în M:
b) \(AM = AC \cdot \cos 60° = 5\) cm, iar S este simetricul lui M față de A, deci \(SM = 2 \cdot AM = 10\) cm. Triunghiul SMC este dreptunghic în M (S, A, M coliniare și \(AM \perp BC\)):
Comparăm cu 7: \(\frac{10\sqrt{21}}{7} \lt 7 \Leftrightarrow 10\sqrt{21} \lt 49 \Leftrightarrow 2100 \lt 2401\), adevărat. Deci \(MT \lt 7\) cm (\(MT \approx 6{,}55\) cm).
Problema 6 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu \(AB = 2\sqrt{3}\) cm, BC = 2 cm și AA′ = 4 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC. a) Arată că volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ este egal cu \(16\sqrt{3}\) cm³. b) Demonstrează că dreapta A′C este paralelă cu planul (MAB′).
Vezi rezolvarea
a) \(\mathcal{V} = AB \cdot BC \cdot AA' = 2\sqrt{3} \cdot 2 \cdot 4 = 16\sqrt{3}\) cm³.
b) Fața ABB′A′ este dreptunghi, deci diagonalele ei se înjumătățesc: fie \(\{O\} = A'B \cap AB'\); O este mijlocul segmentului A′B.
În triunghiul A′BC, O este mijlocul lui A′B și M este mijlocul lui BC, deci OM este linie mijlocie: \(OM \parallel A'C\).
Dar \(O \in AB'\) și \(M\) aparțin planului (MAB′), deci \(OM \subset (MAB')\). Dreapta A′C nu este conținută în plan și este paralelă cu o dreaptă din plan, deci \(A'C \parallel (MAB')\).
Ce este subiectul de rezervă la Evaluarea Națională 2023 la matematică? Este varianta oficială de siguranță (Varianta 5), pregătită pentru proba de matematică din 21 iunie 2023 și folosită doar dacă subiectul principal nu poate fi dat. După probă a fost publicată de minister, împreună cu baremul, pe subiecte.edu.ro.
Este subiectul de rezervă mai ușor sau mai greu decât cel de la examen? Are aceeași structură (Subiectul I și Subiectul II cu câte 6 itemi grilă, Subiectul III cu 6 probleme cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) și același nivel de dificultate, pentru că ar trebui să poată înlocui oricând subiectul principal. De aceea este unul dintre cele mai bune teste de exersare.
Cum se punctează subiectul de rezervă EN 2023? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.
Care sunt răspunsurile corecte la grilele din subiectul de rezervă EN 2023? Subiectul I: 1c, 2c, 3a, 4b, 5c, 6a. Subiectul II: 1d, 2c, 3d, 4b, 5c, 6d — conform baremului oficial.