Evaluarea Națională clasa a VI-a 2025 — Matematică și Științe, test rezolvat
Publicitate
Testul oficial de Matematică și Științe ale naturii de la Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a 2025 (28 mai 2025), cu tema „Rezervația Biosferei Delta Dunării”: toți cei 15 itemi transcriși din caiet, cu răspunsul corect și o explicație pe înțeles. Încearcă singur fiecare item, apoi deschide rezolvarea.
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a are două probe: Limbă și comunicare (27 mai 2025) și Matematică și Științe ale naturii, susținută miercuri, 28 mai 2025, de la ora 13, cu un timp de lucru de 60 de minute. Testul este integrat: itemii de matematică (calcule, procente, geometrie) se amestecă cu itemi de fizică și biologie, toți legați de aceeași poveste — o excursie a unei clase a VI-a în Delta Dunării. Testul are 15 itemi grupați în trei texte (itemii 1–5, 6–10 și 11–15) și 100 de puncte în total. Rezultatul nu este o notă și nu intră în medie: el arată elevului, părinților și profesorilor ce trebuie recapitulat.
Rezervația Biosferei Delta Dunării Delta Dunării, una dintre cele mai spectaculoase regiuni naturale din Europa, cuprinde o varietate impresionantă de lacuri, canale și zone umede. Este a doua deltă ca mărime din Europa și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Elevii unei clase a VI-a au plecat într-o excursie educativă pentru explorarea acestei zone unice, cu dorința de a afla cât mai multe informații despre ecosistemele acvatice și terestre.
Pentru a răspunde la cerințele 1 – 5, citește următorul text: În timpul excursiei, elevii au vizitat mai multe lacuri din Delta Dunării. Pentru a evidenția diferențele și caracteristicile comune ale lacurilor vizitate, elevii au notat informațiile obținute într-un tabel:
Caracteristici \ Lacul
Lacul Fortuna
Lacul Gorgova
Lacul Puiu
Lacul Uzlina
aria suprafeței (ha)
978
1377
860
508
adâncimea maximă (cm)
280
250
230
120
Itemul 1 (5p)
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conform informațiilor din tabel, adâncimea maximă a lacului Puiu este egală cu:
120 cm
230 cm✓ răspuns corect
250 cm
860 ha
Vezi explicația
Explicație: Căutăm coloana Lacul Puiu și rândul „adâncimea maximă (cm)”: la intersecția lor scrie 230, deci adâncimea maximă este 230 cm.
Atenție: 860 ha este aria suprafeței lacului Puiu, nu adâncimea; hectarul măsoară arii, nu lungimi.
Itemul 2 (5p)
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conform informațiilor din tabel, aria suprafeței lacului Uzlina este mai mică decât aria suprafeței lacului Puiu cu:
352 ha✓ răspuns corect
362 ha
508 ha
1368 ha
Vezi explicația
Explicație: „Mai mică cu” înseamnă o diferență. Aria lacului Puiu este 860 ha, a lacului Uzlina 508 ha: , deci 352 ha.
Atenție: 1368 ha este suma ariilor (860 + 508), nu diferența; 362 ha apare dacă greșești împrumutul la scădere.
Itemul 3 (5p)
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Unitatea de măsură în care este exprimată aria suprafeței unui lac, în tabel, este:
pătratul
hectometrul
hectarul✓ răspuns corect
centimetrul
Vezi explicația
Explicație: În tabel scrie „aria suprafeței (ha)”. Simbolul ha înseamnă hectar, o unitate de măsură pentru arie: (aria unui pătrat cu latura de 100 m).
Atenție: Hectometrul (hm) măsoară lungimi, iar centimetrul este folosit în tabel pentru adâncime.
Itemul 4 (10p)
Elevii au observat că timpul necesar traversării lacului Uzlina cu o barcă ce avea viteza constantă de este de 24 de minute. Calculează lungimea traseului parcurs de barcă în acest timp. Exprimă rezultatul în metri.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:2000 m
Rezolvare: Transformăm timpul în ore: . Distanța parcursă cu viteză constantă este . În metri: . Altfel: în 60 de minute barca parcurge 5000 m, deci într-un minut m, iar în 24 de minute m.
Atenție: Casetele 4.a–4.d din caiet arată că se punctează pe pași: transformarea minutelor în ore, formula , calculul și transformarea în metri. Nu înmulți direct 5 · 24 = 120 — unitățile nu se potrivesc (km/h cu minute).
Itemul 5 (5p)
Lacurile vizitate sunt mediul de viață pentru mai multe specii de pești, de forme și mărimi diferite. Unii pești, foarte mari, trăiesc în Marea Neagră și migrează în Dunăre pentru reproducere. În perioadele în care este permis pescuitul, pescarii trebuie să fie atenți la exemplarele capturate, pescuitul speciilor protejate fiind interzis prin lege. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Peștele al cărui pescuit este interzis, fiind specie protejată, este:
carasul
morunul✓ răspuns corect
scrumbia
somnul
Vezi explicația
Explicație:Morunul este un sturion: un pește foarte mare care trăiește în Marea Neagră și urcă pe Dunăre ca să se reproducă — exact descrierea din text. Sturionii sunt pe cale de dispariție, iar pescuitul lor este interzis în România.
Atenție: Scrumbia de Dunăre migrează și ea din mare în fluviu, dar nu este specie protejată și se pescuiește legal; carasul și somnul trăiesc în apele dulci.
Pentru a răspunde la cerințele 6 – 10, citește următorul text: Pentru studierea comportamentului păsărilor din Delta Dunării, elevii au ales mai multe locuri de observație. În schița din figura alăturată, în punctele , , , , și sunt poziționate locurile de observație alese. Punctele , și sunt coliniare, triunghiul este isoscel, cu și măsura unghiului egală cu , iar punctul este mijlocul segmentului . Triunghiul este dreptunghic în și dreptele și sunt paralele.
Itemul 6 (5p)
Arată că măsura unghiului este egală cu .
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:
Rezolvare: Punctele , , sunt coliniare, deci unghiurile și sunt suplementare: . Dreptele și sunt paralele, tăiate de secanta ; unghiurile și sunt interne de aceeași parte a secantei, deci suplementare: . În triunghiul , dreptunghic în , unghiurile ascuțite sunt complementare:
Atenție: Casetele 6.a și 6.b: un pas este unghiul (din paralelism), celălalt — concluzia din triunghiul dreptunghic. Nu e suficient să măsori cu raportorul pe figură: se cere o justificare.
Itemul 7 (10p)
Știind că și că distanța dintre punctele și este de , calculează distanța dintre punctele și .
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:
Rezolvare:Pasul 1. În triunghiul , dreptunghic în , avem (de la itemul 6). Cateta opusă unghiului de este jumătate din ipotenuză: , deci . Pasul 2., iar . Pasul 3. Triunghiul este isoscel cu baza , iar este mijlocul bazei, deci mediana este și înălțime: . În triunghiul , dreptunghic în , cu , cateta opusă unghiului de este .
Atenție: Teorema unghiului de se aplică de două ori: o dată în triunghiul , o dată în triunghiul . Trebuie justificat de ce (mediana din vârful unui triunghi isoscel este și înălțime).
Itemul 8 (5p)
Preocupați de influența schimbărilor climatice asupra ecosistemului, elevii s-au informat și despre evoluția valorilor temperaturilor medii anuale. În diagrama alăturată sunt reprezentate valorile temperaturilor medii anuale înregistrate la stația meteo Sulina, din 5 în 5 ani, în ultimii 40 de ani. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Temperatura medie anuală înregistrată în anul 2024 a fost mai mare decât temperatura medie anuală înregistrată în anul 1994 cu:
✓ răspuns corect
Vezi explicația
Explicație: Citim pe diagramă: în 2024 punctul este la , iar în 1994 la . Diferența: , deci cu .
Atenție: Atenție la ani: 1994, nu 1984 (în 1984 temperatura era 11,3 °C). 14 °C este doar temperatura din 2024, nu diferența.
Itemul 9 (6p)
În timpul excursiei, pe lângă pești, elevii au observat și alte viețuitoare din Delta Dunării, care aparțin unor grupe diferite și care sunt adaptate condițiilor de mediu din această zonă. Elevii și-au amintit despre caracteristici ale acestor viețuitoare privind modul de viață, funcțiile de nutriție și specificul acestora. Asociază corect tipul de inimă din coloana A cu viețuitoarele din coloana B la care este întâlnit. Scrie litera corespunzătoare din coloana B în spațiul punctat din dreptul fiecărei cifre a coloanei A. Una dintre viețuitoare nu permite nicio asociere.
Coloana A
Coloana B
...... 1. Inima bicamerală
a) Albina
...... 2. Inima tricamerală
b) Broasca de lac
...... 3. Inima tetracamerală
c) Crapul
d) Pelicanul
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:1 – c (crapul), 2 – b (broasca de lac), 3 – d (pelicanul); a) albina rămâne neasociată.
Rezolvare: Numărul de camere ale inimii crește de la pești la păsări și mamifere: peștii (crapul) au inimă cu 2 camere — un atriu și un ventricul; amfibienii (broasca de lac) au 3 camere — două atrii și un ventricul; păsările (pelicanul) și mamiferele au 4 camere — două atrii și două ventricule. Albina este o insectă: are o inimă tubulară, pe partea dorsală a corpului, fără atrii și ventricule, deci nu se potrivește cu niciun tip din coloana A.
Atenție: Fiecare asociere corectă aduce o parte din cele 6 puncte (2 puncte pentru fiecare).
Itemul 10 (7p)
În Delta Dunării pot fi întâlnite sute de specii de păsări, unele dintre ele venind de la mari distanțe, din diferite colțuri ale Pământului. Numește o pasăre întâlnită în Delta Dunării. Scrie un argument în favoarea alegerii acestei regiuni pentru depunerea ouălor/cuibărit de foarte multe păsări.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns: De exemplu: pelicanul (sau egreta, stârcul, lebăda, cormoranul, rața sălbatică). Argument: în deltă găsesc hrană din belșug (pești, insecte, plante acvatice) și locuri ferite pentru cuiburi, în stufărișuri întinse.
Rezolvare: Cerința are două părți (casetele 10.a și 10.b): a) numele unei păsări din deltă — pelicanul este simbolul Deltei Dunării; b) un argument corect, de exemplu: apă și hrană multă (pești, broaște, insecte); stuful și vegetația deasă ascund cuiburile de prădători; zona este protejată (rezervație), cu puțini oameni și liniște; clima este blândă primăvara și vara, potrivită pentru creșterea puilor.
Pentru a răspunde la cerințele 11 – 15, citește următorul text: Elevii au ajuns la o pensiune ecologică din Delta Dunării, unde au aflat că materialele naturale, precum stuful, sunt folosite în construcții pentru izolare termică și protecție împotriva intemperiilor. Apoi, au discutat despre faptul că unele activități umane pot constitui surse de poluare cu impact negativ asupra echilibrului natural al Deltei Dunării.
Itemul 11 (10p)
Elevii au parcurs traseul de la pensiune către lacul Puiu în trei etape. În prima etapă au parcurs 50% din distanță, în a doua etapă au parcurs o treime din distanța rămasă, iar în cea de-a treia etapă au parcurs ultimii 8 km din lungimea traseului. Pentru realizarea unui jurnal, pe tot parcursul călătoriei, elevii au fotografiat peisajele înconjurătoare. Știind că în jurnal vor fi câte 5 fotografii pentru fiecare kilometru din lungimea traseului, determină numărul total de fotografii din jurnal.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:120 de fotografii (traseul are 24 km)
Rezolvare: Notăm cu lungimea traseului. a) După prima etapă (50% = jumătate) rămâne . b) În a doua etapă se parcurge o treime din rest: ; rămân , adică ultimii 8 km. Deci și . c) Numărul de fotografii: . Verificare: 12 km + 4 km + 8 km = 24 km.
Atenție: Greșeala tipică: o treime din tot traseul în loc de o treime din distanța rămasă. Și nu uita ultimul pas — se cer fotografiile, nu kilometrii.
Itemul 12 (5p)
În timpul serii, elevii au explorat împrejurimile pensiunii. Pentru a-și continua observațiile asupra florei și faunei nocturne, aceștia au folosit lanterne portabile. Folosind simbolurile elementelor de circuit, desenează schema circuitului electric al unei lanterne. Circuitul este alcătuit dintr-o baterie, un bec, conductoare de legătură și un întrerupător.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns: Un circuit simplu, cu toate elementele în serie, într-un singur ochi închis:
Rezolvare: Folosim simbolurile standard: bateria — două linii paralele, una lungă (borna +) și una scurtă (borna −); becul — un cerc cu un X; întrerupătorul — o linie înclinată între două puncte (deschis); conductoarele — linii drepte. Toate se leagă una după alta, într-un contur închis: când închidem întrerupătorul, curentul trece prin bec și becul se aprinde.
Atenție: Se punctează separat (12.a, 12.b) simbolurile corecte și legarea corectă într-un circuit închis. Un desen al lanternei (cu carcasă, bec, baterii) nu este o schemă electrică.
Itemul 13 (6p)
Potrivit unui studiu în cadrul programului Cu apele curate, Dunărea transportă anual, în medie, aproape 100 de tone de plastic. Menționează o cale de poluare a Dunării cu deșeuri din plastic. Precizează o consecință a poluării Dunării cu aceste deșeuri asupra viețuitoarelor din Delta Dunării.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:Cale: deșeurile din plastic aruncate pe malurile râurilor sau direct în apă (de turiști, de localnici, din gropi de gunoi neamenajate) sunt duse de ploi și de afluenți în Dunăre. Consecință: peștii și păsările înghit bucăți de plastic sau se încurcă în ele și pot muri.
Rezolvare: Cerința are două părți (13.a și 13.b). Alte căi acceptabile: apele uzate din orașe și fabrici, deșeurile de pe vapoare și bărci, vântul care spulberă pungile de pe maluri. Alte consecințe: plasticul se fărâmițează în microplastice, care ajung în hrana animalelor; apa se poluează și scade numărul de pești, deci și hrana păsărilor; habitatele (stufărișuri, maluri) sunt acoperite de gunoaie.
Itemul 14 (10p)
Un acoperiș de cabană este realizat din stuf, iar volumul total ocupat de snopii de stuf utilizați pentru construcție este de . Dacă densitatea medie a unui snop de stuf este de , calculează masa totală a stufului utilizat pentru acoperiș. Exprimă rezultatul în tone.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns:1,8 tone
Rezolvare: Densitatea este masa unității de volum: , deci . . Cum , avem .
Atenție: Casetele 14.a–14.d: formula densității, scoaterea masei, calculul în kg și transformarea în tone. Nu împărți 120 la 15 — densitatea se înmulțește cu volumul ca să obții masa.
Itemul 15 (6p)
Excursia educativă în Delta Dunării a oferit elevilor o experiență de neuitat. Pe parcursul excursiei, elevii au ținut cont de regulile pe care s-au angajat să le respecte pentru propria siguranță și pentru protejarea mediului înconjurător. Precizează două reguli pe care trebuie să le respecte orice turist care vizitează Delta Dunării.
Vezi răspunsul și rezolvarea
Răspuns: De exemplu: 1. Nu arunc deșeuri în apă sau pe mal — le iau cu mine. 2. Port vesta de salvare când merg cu barca.
Rezolvare: Se cer două reguli corecte (câte 3 puncte fiecare). Pot fi reguli pentru siguranța proprie sau pentru protejarea mediului, de exemplu: nu deranjez păsările și nu ating cuiburile sau ouăle; nu fac zgomot; nu rup plante și nu prind animale; nu fac focul decât în locurile amenajate; circul doar pe canalele și traseele permise, cu ghid autorizat; nu mă apropii de apă fără supravegherea unui adult; pescuiesc doar cu permis și nu prind specii protejate.
Cum se evaluează testul (fără note)
Din anul școlar 2024–2025, rezultatele de la evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se exprimă în puncte, nu prin coduri ca în anii anteriori. Punctajul fiecărui item este scris în caiet, iar totalul este 100 de puncte:
Itemul
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Puncte
5
5
5
10
5
5
10
5
6
7
10
5
6
10
6
Testul este corectat de profesori, după ghidul de evaluare trimis de minister. Lângă fiecare item din caiet există casete: la grile, profesorul notează un cod (ce tip de răspuns a dat elevul — util pentru analiza greșelilor) și punctajul; la itemii cu rezolvare, casetele a, b, c, d arată că fiecare pas important se punctează separat. Așadar, o rezolvare începută corect primește o parte din puncte chiar dacă rezultatul final e greșit, iar un rezultat scris fără nicio justificare nu ia punctajul întreg.
Rezultatele individuale nu se afișează public și nu se trec în catalog; ele sunt comunicate elevului și părinților și servesc la alcătuirea unui plan individualizat de învățare pentru clasa a VII-a. Numai la cererea scrisă a elevului sau a părintelui, punctajul poate fi echivalat într-o notă. Ghidul de evaluare al testului din 2025 nu a fost publicat; răspunsurile de mai jos sunt rezolvate și verificate de echipa Matepenet.
Răspunsuri pe scurt
Item
Ce se cere
Răspuns corect
1
adâncimea maximă a lacului Puiu
B (230 cm)
2
Puiu − Uzlina (ha)
A (352 ha)
3
unitatea pentru arie (ha)
C (hectarul)
4
5 km/h, 24 de minute
2000 m
5
pește protejat
B (morunul)
6
unghiul EBC
(BCE = 30°, triunghi dreptunghic)
7
distanța AF
100 m
8
2024 față de 1994
A (1,5 °C)
9
tipul de inimă
1 – c, 2 – b, 3 – d (albina rămâne)
10
o pasăre + argument
pelicanul; hrană multă, stufăriș pentru cuiburi
11
fotografii în jurnal
120 (traseu de 24 km)
12
schema lanternei
baterie, întrerupător și bec în serie
13
plasticul din Dunăre
o cale de poluare + o consecință
14
masa stufului
1,8 t (1800 kg)
15
două reguli în Deltă
de ex. nu arunc deșeuri; vestă de salvare
Întrebări frecvente
Când s-a dat Evaluarea Națională la clasa a VI-a 2025 la matematică și științe? Proba de Matematică și Științe ale naturii s-a dat miercuri, 28 mai 2025, de la ora 13, după proba de Limbă și comunicare din 27 mai. Timpul de lucru a fost de 60 de minute.
Contează Evaluarea Națională de clasa a VI-a pentru medie? Nu. Rezultatele nu se afișează public și nu se trec în catalog; ele sunt folosite pentru planul individualizat de învățare. Doar la cererea scrisă a elevului, punctajul poate fi echivalat într-o notă.
Cum se punctează testul de clasa a VI-a din 2025? Cei 15 itemi au în total 100 de puncte: grilele câte 5 puncte, iar problemele cu rezolvare (itemii 4, 7, 11, 14) câte 10 puncte, punctate pe pași. Itemii de științe deschise au 5–7 puncte.
Care sunt răspunsurile corecte la grilele testului EN VI 2025? Itemul 1: B (230 cm), itemul 2: A (352 ha), itemul 3: C (hectarul), itemul 5: B (morunul), itemul 8: A (1,5 °C).