Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Sesiunea specială a Evaluării Naționale 2025 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 3) a avut loc pe 3 iulie 2025, la o săptămână după examenul obișnuit, pentru elevii care în perioada probelor din 23–25 iunie au participat la olimpiade și competiții internaționale. Subiectul are aceeași structură și același barem ca la examenul principal, deci este un test de exersare foarte bun — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului oficial. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce este sesiunea specială? Este o sesiune separată a Evaluării Naționale, organizată de Ministerul Educației și Cercetării pentru elevii de clasa a VIII-a care nu au putut susține probele la datele obișnuite pentru că reprezentau România la olimpiade și concursuri internaționale. În 2025, înscrierea s-a făcut în 10–13 iunie, probele au fost pe 2 iulie (limba română), 3 iulie (matematică) și 4 iulie (limba maternă), iar rezultatele finale au fost afișate pe 10 iulie. Subiectul este elaborat după aceeași programă și același model ca subiectul de la examenul principal.

Documente oficiale: subiectul și baremul (Varianta 3) au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare — CNCE) pe subiecte.edu.ro, în arhiva EN_VIII_2025_ses_speciala_Matematica.zip, cu fișierele ENVIII_Matematica_2025_Var_03_LRO.pdf (subiectul) și ENVIII_Matematica_2025_Bar_03_LRO.pdf (baremul). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat la examenul principal, pe 25 iunie 2025, îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2025 matematică — subiectele rezolvate.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 25−5⋅3 este egal cu:
  1. 0
  2. 10 ✓ răspuns corect
  3. 60
  4. 90
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea scăderii: 5⋅3=15, apoi 25−15=10.

Capcana tipică: Dacă scazi întâi (25−5=20) și apoi înmulțești cu 3, obții greșit 60.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Din cei 400 de pomi fructiferi ai unei livezi, 50% sunt pruni. Numărul prunilor din livadă este egal cu:
  1. 40
  2. 50
  3. 100
  4. 200 ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 50% înseamnă jumătate: 50100⋅400=200 de pruni.

Capcana tipică: 40 ar fi 10% din 400, iar 50 este chiar numărul din procent, nu rezultatul.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Cel mai mic număr întreg din intervalul (−3,5] este egal cu:
  1. −3
  2. −2 ✓ răspuns corect
  3. 0
  4. 5
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Intervalul (−3,5] conține numerele mai mari decât −3 și cel mult egale cu 5. Capătul −3 nu aparține intervalului (paranteză rotundă), deci cel mai mic număr întreg din interval este −2.

Capcana tipică: Paranteza rotundă înseamnă că −3 este exclus; doar capătul 5 (cu paranteză dreaptă) aparține intervalului.

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 3x−1≥5 este:
  1. (−∞,2]
  2. (−∞,43]
  3. [2,+∞) ✓ răspuns corect
  4. [43,+∞)
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Adunăm 1 în ambii membri: 3x≥6. Împărțim la 3 (număr pozitiv, sensul inegalității se păstrează): x≥2. Mulțimea soluțiilor este [2,+∞).

Capcana tipică: Dacă scazi 1 în loc să aduni, obții 3x≥4, adică 43; iar semnul ≥ duce la un interval spre +∞, nu spre −∞.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, calculează produsul numerelor a=3+2 și b=3−2, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

IoanaMaraPetricăȘtefan
751−1

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ioana
  2. Mara
  3. Petrică ✓ răspuns corect
  4. Ștefan
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Folosim formula (m+n)(m−n)=m2−n2: a⋅b=(3)2−(2)2=3−2=1. Rezultatul corect l-a obținut Petrică.

Capcana tipică: 5 se obține dacă aduni pătratele (3+2), iar −1 dacă le scazi în ordine inversă (2−3).

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

O mașină se deplasează în intervalul orar 12:00–14:00 cu o viteză medie de 80 km/h. Mihai afirmă că: „În acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 160 km.”. Afirmația lui Mihai este:
  1. adevărată ✓ răspuns corect
  2. falsă
Vezi rezolvarea

Rezolvare: De la 12:00 la 14:00 trec 2 ore. Distanța este viteza înmulțită cu timpul: d=80⋅2=160 km, deci afirmația este adevărată.

Capcana tipică: Nu confunda ora de sosire (14) cu durata deplasării: timpul este 14−12=2 ore.

Itemul 1 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată punctele A, B și C sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC = 16 cm. Știind că punctul M este mijlocul segmentului AB, iar punctul N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului MN este egală cu:
AMBNC
  1. 4 cm
  2. 8 cm ✓ răspuns corect
  3. 12 cm
  4. 16 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Punctul B se află între M și N, deci MN=MB+BN=AB2+BC2=AB+BC2=AC2=162=8 cm. Rezultatul nu depinde de poziția lui B pe segmentul AC.

Capcana tipică: 16 cm este lungimea întregului segment AC; MN este exact jumătate din el.

Itemul 2 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele perpendiculare AB și CD. Punctul O este intersecția celor două drepte și semidreapta OM este bisectoarea unghiului BOC. Măsura unghiului AOM este egală cu:
AOBCDM
  1. 45°
  2. 125°
  3. 135° ✓ răspuns corect
  4. 180°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Dreptele sunt perpendiculare, deci m(∢BOC) = 90°, iar bisectoarea OM îl împarte în două: m(∢BOM) = 45°. Unghiurile AOM și MOB sunt adiacente suplementare (A, O, B sunt coliniare), deci m(∢AOM) = 180° − 45° = 135°.

Capcana tipică: 45° este măsura unghiului BOM (sau COM), nu a unghiului AOM.

Itemul 3 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu BC = 4 cm. Punctul P este mijlocul segmentului AB. Distanța de la punctul P la dreapta AC este egală cu:
BCAP
  1. 1 cm
  2. 3 cm ✓ răspuns corect
  3. 2 cm
  4. 5 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Fie PE⊥AC, E∈AC. În triunghiul APE, dreptunghic în E, avem AP=AB2=2 cm și m(∢PAE) = 60°, deci PE=AP⋅sin⁡60°=2⋅32=3 cm. Altfel: PE este jumătate din înălțimea din B a triunghiului echilateral, 12⋅432=3 cm.

Capcana tipică: 2 cm este lungimea segmentului AP, nu distanța de la P la dreapta AC (distanța se măsoară pe perpendiculară).

Itemul 4 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. Punctul O este mijlocul diagonalei AC, iar punctul S este mijlocul laturii BC. Raportul dintre aria triunghiului COS și aria paralelogramului ABCD este egal cu:
ABCDOS
  1. 18 ✓ răspuns corect
  2. 14
  3. 4
  4. 8
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Diagonala AC împarte paralelogramul în două triunghiuri de arii egale: AABC=12AABCD. În triunghiul ABC, OS este linie mijlocie, deci △COS∼△CAB cu raportul 12, iar raportul ariilor este (12)2=14. Atunci ACOS=14⋅12AABCD=18AABCD.

Capcana tipică: 14 este raportul față de triunghiul ABC, nu față de paralelogram; 4 și 8 sunt rapoarte inversate (paralelogramul este mai mare decât triunghiul).

Itemul 5 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și diametru AB = 50 cm. Lungimea acestui cerc este egală cu:
AOB
  1. 2500π cm
  2. 100π cm
  3. 50π cm ✓ răspuns corect
  4. 25π cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Lungimea cercului este L=2πR=π⋅d, unde d=2R este diametrul: L=50π cm.

Capcana tipică: 25π cm folosește raza în loc de 2R, iar 100π cm înmulțește diametrul cu 2π; 2500π nu e o lungime, seamănă cu o arie.

Itemul 6 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′, cu baza triunghiul echilateral ABC. Dacă AB = AA′ = 6 cm, atunci aria laterală a prismei este egală cu:
A′C′B′ACB
  1. 216 cm²
  2. 108 cm² ✓ răspuns corect
  3. 543 cm²
  4. 183 cm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Fețele laterale sunt 3 dreptunghiuri (aici pătrate) cu laturile AB=6 cm și AA′=6 cm. Aria laterală este perimetrul bazei înmulțit cu înălțimea: Al=3⋅6⋅6=108 cm².

Capcana tipică: 183 cm² este suma ariilor celor două baze (2⋅93), nu aria laterală; 216 ar însemna 6 fețe pătrate, ca la cub.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul pe pași este trecut sub fiecare problemă); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Doi copii, Alin și Ioana, au fiecare câte un coș cu alune. Dacă Alin ar primi de la Ioana 4 alune, atunci Ioana ar avea de 3 ori mai multe alune decât Alin.

(2p) a) Este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 45 de alune? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Dacă Ioana ar primi de la Alin două alune, atunci Alin ar avea de 6 ori mai puține alune decât Ioana. Determină numărul alunelor din coșul Ioanei.

Vezi rezolvarea

a) Notăm cu A numărul alunelor din coșul lui Alin. Dacă Ioana ar avea 45 de alune, după ce i-ar da lui Alin 4 alune i-ar rămâne 45−4=41, iar Alin ar avea A+4. Condiția din enunț devine

3(A+4)=41⇒A+4=413,

care nu este număr natural (41 nu se împarte exact la 3). Așadar nu este posibil ca Ioana să aibă exact 45 de alune.

b) Notăm cu I numărul alunelor din coșul Ioanei. Din prima situație (Alin primește 4 alune):

3(A+4)=I−4⇒I=3A+16.

Din a doua situație (Ioana primește 2 alune, deci Alin are A−2, iar Ioana I+2, de 6 ori mai multe):

6(A−2)=I+2⇒I=6A−14.

Egalăm: 3A+16=6A−14, deci 3A=30 și A=10. Atunci I=3⋅10+16=46. Ioana are în coș 46 de alune.

Verificare: 14⋅3=42=46−4 și 8⋅6=48=46+2.

Barem: a) ecuația 3(A+4)=41 — 1p, concluzia — 1p; b) prima relație — 1p, a doua relație — 1p, I=46 — 1p.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x+3x−1+4xx2+2x−3):x+9x−1, unde x este număr real, x≠−9, x≠−3 și x≠1.

(2p) a) Arată că x2+2x−3=(x−1)(x+3), pentru orice număr real x.

(3p) b) Arată că numărul T=90⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6) este natural.

Vezi rezolvarea

a) Scriem 2x=−x+3x și grupăm termenii:

x2+2x−3=x2−x+3x−3=x(x−1)+3(x−1)=(x−1)(x+3),

pentru orice număr real x.

b) Folosind punctul a), numitorul comun al parantezei este (x−1)(x+3), iar împărțirea devine înmulțire cu inversa:

E(x)=(x+3)(x+3)+4x(x−1)(x+3)⋅x−1x+9=x2+10x+9x+3⋅1x+9.

Cum x2+10x+9=x2+x+9x+9=(x+1)(x+9), obținem

E(x)=x+1x+3,

pentru orice număr real x, x≠−9, x≠−3 și x≠1. Atunci produsul se simplifică „în lanț”:

E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6)=46⋅57⋅68⋅79=4⋅58⋅9=518.

Deci T=90⋅518=25=5, care este număr natural.

Barem: a) 1p + 1p; b) aducerea la același numitor — 1p, E(x)=x+1x+3 — 1p, produsul 518 și T=5 — 1p.

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=12⋅x−2.

(2p) a) Arată că f(4)⋅f(6)=0.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează lungimea medianei din C a triunghiului ABC, unde C(0, 3).

OxyABCD
Vezi rezolvarea

a) f(4)=12⋅4−2=2−2=0, deci f(4)⋅f(6)=0⋅f(6)=0 (nu mai este nevoie să calculăm f(6)=1).

b) Intersecția cu Ox: f(x)=0⇒x2=2⇒x=4, deci A(4,0). Intersecția cu Oy: f(0)=−2, deci B(0,−2).

Calculăm laturile triunghiului ABC (O este originea):

AC=AO2+OC2=16+9=5,BC=3−(−2)=5,AB=AO2+BO2=16+4=25.

Triunghiul ACB este isoscel (AC=BC=5). Fie D mijlocul lui AB; mediana CD este și înălțime, deci CD⊥AB și AD=5. În triunghiul ADC, dreptunghic în D:

CD=AC2−AD2=25−5=20=25.

Lungimea medianei din C este 25. (Verificare cu coordonate: D(2,−1) și CD=22+42=20.)

Barem: a) f(4)=0 — 1p, produsul — 1p; b) A(4, 0), B(0, −2) — 1p, AC, BC, AB — 1p, CD=25 — 1p.

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AC = 9 cm. Punctul H este ortocentrul triunghiului ABC, punctul M este proiecția punctului H pe dreapta AC și HM = 2 cm.

(2p) a) Arată că aria triunghiului AHC este egală cu 9 cm².

(3p) b) Știind că AH=2⋅CD, unde {D}=AH∩BC, determină lungimea segmentului CD.

ABCDHM
Vezi rezolvarea

a) HM⊥AC, deci HM este înălțimea din H a triunghiului AHC, corespunzătoare laturii AC:

AAHC=HM⋅AC2=2⋅92=9 cm2.

b) H este ortocentrul, deci dreapta AH este înălțimea din A: AD⊥BC. Triunghiurile AHM și ACD sunt dreptunghice (în M, respectiv în D) și au unghiul A comun (∢HAM ≡ ∢CAD), deci △AHM∼△ACD și

AHAC=HMCD.

Înlocuim AH=2⋅CD, AC=9 cm și HM=2 cm:

2⋅CD9=2CD⇒2⋅CD2=18⇒CD2=9,

deci CD = 3 cm.

Barem: a) formula ariei — 1p, rezultatul — 1p; b) asemănarea și proporția — 1p, înlocuirea AH=2⋅CD — 1p, CD=3 cm — 1p.

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQ, cu QB = QC, unde punctul Q este situat în exteriorul pătratului.

(2p) a) Arată că măsura unghiului ACQ este egală cu 90°.

(3p) b) Arată că AT=3⋅TC, unde T este punctul de intersecție a dreptelor AC și DQ.

ABCDQTO
Vezi rezolvarea

a) Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel (AB = BC, m(∢ABC) = 90°), deci m(∢ACB) = 45°. Triunghiul BCQ este dreptunghic isoscel cu QB = QC, deci unghiul drept este în Q și m(∢BCQ) = 45°. Cum Q este în exteriorul pătratului, m(∢ACQ) = m(∢ACB) + m(∢BCQ) = 45° + 45° = 90°.

b) Fie O punctul de intersecție a dreptelor AC și BD (centrul pătratului). Diagonalele pătratului sunt perpendiculare, deci m(∢DOC) = 90°, iar din a) m(∢OCQ) = 90°. Dreptele DO și CQ sunt ambele perpendiculare pe AC, deci DO∥CQ.

Triunghiurile OCB și QCB sunt dreptunghice isoscele (în O, respectiv în Q) și au ipotenuza BC comună, deci △OCB≡△QCB și CO=CQ. Diagonalele pătratului se înjumătățesc și sunt egale, deci CO=DO. Rezultă DO=CQ și, cum DO∥CQ, patrulaterul DOQC este paralelogram.

Diagonalele paralelogramului, OC și DQ, se înjumătățesc, deci T este mijlocul lui OC: OT=TC=CO2. Atunci

AT=AO+OT=CO+CO2=3⋅CO2=3⋅TC.

Barem: a) m(∢ACB) = 45° — 1p, m(∢BCQ) = 45° și concluzia — 1p; b) DO∥CQ — 1p, DOQC paralelogram — 1p, AT=3⋅TC — 1p.

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB = 6 cm.

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 216 cm³.

(3p) b) Punctul N este mijlocul segmentului BB′, punctul M este mijlocul segmentului CC′, AN∩(A′B′C′)={P} și D′M∩(ABC)={Q}. Determină lungimea segmentului PQ.

ABCDA′B′C′D′NMPQ
Vezi rezolvarea

a) V=AB3=63=216 cm³.

b) Dreapta AN este conținută în planul (ABB′), care taie planul (A′B′C′) după dreapta A′B′; deci AN∩A′B′={P}. Analog, D′M este conținută în planul (DCC′), care taie planul (ABC) după dreapta DC; deci D′M∩DC={Q}.

Triunghiurile ABN și PB′N sunt dreptunghice (în B, respectiv în B′), au BN=B′N (N este mijlocul lui BB′) și unghiurile din N opuse la vârf, deci △ABN≡△PB′N și PB′=AB=6 cm. Analog, △D′C′M≡△QCM, deci QC=D′C′=6 cm.

Segmentele PB′ și QC sunt ambele paralele cu AB (P pe prelungirea lui A′B′, Q pe prelungirea lui DC, de aceeași parte) și au aceeași lungime, deci patrulaterul CQPB′ este paralelogram. Laturile opuse ale paralelogramului sunt egale, iar B′C este diagonala feței pătrate BCC′B′:

PQ=B′C=62 cm.

Barem: a) 1p + 1p; b) P∈A′B′, Q∈DC — 1p, cele două congruențe — 1p, CQPB′ paralelogram și PQ=62 cm — 1p.

Ce capitole verifică subiectul din sesiunea specială EN 2025

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.3, I.6Ordinea operațiilor, procente, intervale, mișcare uniformă (distanța = viteza × timpul)Procente · Intervale de numere reale
I.4, I.5Inecuații de gradul I, formula (a+b)(a−b) cu radicaliInecuații · Radicali
III.1Probleme rezolvate cu ecuații / sistemeSisteme de ecuații
III.2Descompuneri, rapoarte algebrice, produs „telescopic”Formule de calcul prescurtat · fișă rapoarte algebrice
III.3Funcția liniară, intersecțiile cu axele, mediana în triunghiul isoscelFuncția de gradul I · fișă funcția liniară
II.1–II.5, III.4–III.5Mijlocul unui segment, bisectoare, triunghiul echilateral, linia mijlocie, lungimea cercului, ortocentrul, asemănare, pătratul și paralelogramulTriunghiul dreptunghic · Aria triunghiului · Patrulatere · Cercul · fișă asemănare
II.6, III.6Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, cubul, intersecția unei drepte cu un planPrisma triunghiulară regulată · Cubul

Din același an: subiectul de examen EN 2025 rezolvat, subiectul de rezervă EN 2025, modelul EN 2025 și simularea EN 2025. Mai departe: subiectul de examen EN 2026 rezolvat. Pentru elevii olimpici: Olimpiada de matematică 2025, etapa națională, clasa a VIII-a. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1b) 10
I.2d) 200
I.3b) −2
I.4c) [2,+∞)
I.5c) Petrică (produsul este 1)
I.6a) adevărată
II.1b) 8 cm
II.2c) 135°
II.3b) 3 cm
II.4a) 18
II.5c) 50π cm
II.6b) 108 cm²
III.1a) nu (A+4=413 nu e natural); b) Ioana are 46 de alune
III.2a) demonstrație; b) E(x)=x+1x+3, T=5
III.3a) f(4)=0; b) mediana din C are lungimea 25
III.4a) 9 cm²; b) CD = 3 cm
III.5a) 45° + 45° = 90°; b) DOQC paralelogram, deci AT=3⋅TC
III.6a) 216 cm³; b) PQ=62 cm

Întrebări frecvente

Ce este sesiunea specială a Evaluării Naționale 2025 și cine o susține? Este o sesiune separată, organizată de Ministerul Educației și Cercetării în 2–4 iulie 2025, pentru elevii de clasa a VIII-a care, în perioada examenului obișnuit (23–25 iunie), au participat la olimpiade și alte competiții internaționale. Proba de matematică a avut loc pe 3 iulie 2025, iar subiectul și baremul (Varianta 3) au fost publicate oficial după probă.

Este subiectul din sesiunea specială mai greu decât cel de la examenul principal? Nu. Deși îl susțin elevi olimpici, subiectul respectă aceeași programă, aceeași structură (Subiectul I și Subiectul II cu câte 6 itemi grilă, Subiectul III cu 6 probleme, cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) și același nivel de dificultate ca subiectul din 25 iunie 2025, iar media de admitere se calculează la fel.

Cum se punctează subiectul din sesiunea specială EN 2025? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din sesiunea specială EN 2025? Subiectul I: 1b, 2d, 3b, 4c, 5c, 6a. Subiectul II: 1b, 2c, 3b, 4a, 5c, 6b — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației și Cercetării / CNCE, publicat pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.