Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)
- 0
- 10 ✓ răspuns corect
- 60
- 90
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea scăderii:
Capcana tipică: Dacă scazi întâi (
Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet
Sesiunea specială a Evaluării Naționale 2025 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 3) a avut loc pe 3 iulie 2025, la o săptămână după examenul obișnuit, pentru elevii care în perioada probelor din 23–25 iunie au participat la olimpiade și competiții internaționale. Subiectul are aceeași structură și același barem ca la examenul principal, deci este un test de exersare foarte bun — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului oficial. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.
Ce este sesiunea specială? Este o sesiune separată a Evaluării Naționale, organizată de Ministerul Educației și Cercetării pentru elevii de clasa a VIII-a care nu au putut susține probele la datele obișnuite pentru că reprezentau România la olimpiade și concursuri internaționale. În 2025, înscrierea s-a făcut în 10–13 iunie, probele au fost pe 2 iulie (limba română), 3 iulie (matematică) și 4 iulie (limba maternă), iar rezultatele finale au fost afișate pe 10 iulie. Subiectul este elaborat după aceeași programă și același model ca subiectul de la examenul principal.
Documente oficiale: subiectul și baremul (Varianta 3) au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare — CNCE) pe subiecte.edu.ro, în arhiva EN_VIII_2025_ses_speciala_Matematica.zip, cu fișierele ENVIII_Matematica_2025_Var_03_LRO.pdf (subiectul) și ENVIII_Matematica_2025_Bar_03_LRO.pdf (baremul). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat la examenul principal, pe 25 iunie 2025, îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2025 matematică — subiectele rezolvate.
Ai rezolvat? Verifică doar răspunsurile finale ↓
Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea scăderii:
Capcana tipică: Dacă scazi întâi (
Rezolvare:
Capcana tipică: 40 ar fi
Rezolvare: Intervalul
Capcana tipică: Paranteza rotundă înseamnă că
Rezolvare: Adunăm 1 în ambii membri:
Capcana tipică: Dacă scazi 1 în loc să aduni, obții
Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, calculează produsul numerelor
| Ioana | Mara | Petrică | Ștefan |
|---|---|---|---|
| 7 | 5 | 1 | −1 |
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
Rezolvare: Folosim formula
Capcana tipică: 5 se obține dacă aduni pătratele (
Rezolvare: De la 12:00 la 14:00 trec 2 ore. Distanța este viteza înmulțită cu timpul:
Capcana tipică: Nu confunda ora de sosire (14) cu durata deplasării: timpul este
Rezolvare: Punctul B se află între M și N, deci
Capcana tipică: 16 cm este lungimea întregului segment AC; MN este exact jumătate din el.
Rezolvare: Dreptele sunt perpendiculare, deci m(∢BOC) = 90°, iar bisectoarea OM îl împarte în două: m(∢BOM) = 45°. Unghiurile AOM și MOB sunt adiacente suplementare (A, O, B sunt coliniare), deci m(∢AOM) = 180° − 45° = 135°.
Capcana tipică: 45° este măsura unghiului BOM (sau COM), nu a unghiului AOM.
Rezolvare: Fie
Capcana tipică: 2 cm este lungimea segmentului AP, nu distanța de la P la dreapta AC (distanța se măsoară pe perpendiculară).
Rezolvare: Diagonala AC împarte paralelogramul în două triunghiuri de arii egale:
Capcana tipică:
Rezolvare: Lungimea cercului este
Capcana tipică:
Rezolvare: Fețele laterale sunt 3 dreptunghiuri (aici pătrate) cu laturile
Capcana tipică:
La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul pe pași este trecut sub fiecare problemă); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.
Doi copii, Alin și Ioana, au fiecare câte un coș cu alune. Dacă Alin ar primi de la Ioana 4 alune, atunci Ioana ar avea de 3 ori mai multe alune decât Alin.
(2p) a) Este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 45 de alune? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Dacă Ioana ar primi de la Alin două alune, atunci Alin ar avea de 6 ori mai puține alune decât Ioana. Determină numărul alunelor din coșul Ioanei.
a) Notăm cu
care nu este număr natural (41 nu se împarte exact la 3). Așadar nu este posibil ca Ioana să aibă exact 45 de alune.
b) Notăm cu
Din a doua situație (Ioana primește 2 alune, deci Alin are
Egalăm:
Verificare:
Se consideră expresia
(2p) a) Arată că
(3p) b) Arată că numărul
a) Scriem
pentru orice număr real
b) Folosind punctul a), numitorul comun al parantezei este
Cum
pentru orice număr real
Deci
Se consideră funcția
(2p) a) Arată că
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției
a)
b) Intersecția cu Ox:
Calculăm laturile triunghiului ABC (O este originea):
Triunghiul ACB este isoscel (
Lungimea medianei din C este
În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AC = 9 cm. Punctul H este ortocentrul triunghiului ABC, punctul M este proiecția punctului H pe dreapta AC și HM = 2 cm.
(2p) a) Arată că aria triunghiului AHC este egală cu 9 cm².
(3p) b) Știind că
a)
b) H este ortocentrul, deci dreapta AH este înălțimea din A:
Înlocuim
deci CD = 3 cm.
În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQ, cu QB = QC, unde punctul Q este situat în exteriorul pătratului.
(2p) a) Arată că măsura unghiului ACQ este egală cu 90°.
(3p) b) Arată că
a) Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel (AB = BC, m(∢ABC) = 90°), deci m(∢ACB) = 45°. Triunghiul BCQ este dreptunghic isoscel cu QB = QC, deci unghiul drept este în Q și m(∢BCQ) = 45°. Cum Q este în exteriorul pătratului, m(∢ACQ) = m(∢ACB) + m(∢BCQ) = 45° + 45° = 90°.
b) Fie O punctul de intersecție a dreptelor AC și BD (centrul pătratului). Diagonalele pătratului sunt perpendiculare, deci m(∢DOC) = 90°, iar din a) m(∢OCQ) = 90°. Dreptele DO și CQ sunt ambele perpendiculare pe AC, deci
Triunghiurile OCB și QCB sunt dreptunghice isoscele (în O, respectiv în Q) și au ipotenuza BC comună, deci
Diagonalele paralelogramului, OC și DQ, se înjumătățesc, deci T este mijlocul lui OC:
În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB = 6 cm.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 216 cm³.
(3p) b) Punctul N este mijlocul segmentului BB′, punctul M este mijlocul segmentului CC′,
a)
b) Dreapta AN este conținută în planul (ABB′), care taie planul (A′B′C′) după dreapta A′B′; deci
Triunghiurile ABN și PB′N sunt dreptunghice (în B, respectiv în B′), au
Segmentele PB′ și QC sunt ambele paralele cu AB (P pe prelungirea lui A′B′, Q pe prelungirea lui DC, de aceeași parte) și au aceeași lungime, deci patrulaterul CQPB′ este paralelogram. Laturile opuse ale paralelogramului sunt egale, iar B′C este diagonala feței pătrate BCC′B′:
| Item | Temă | Recapitulează |
|---|---|---|
| I.1–I.3, I.6 | Ordinea operațiilor, procente, intervale, mișcare uniformă (distanța = viteza × timpul) | Procente · Intervale de numere reale |
| I.4, I.5 | Inecuații de gradul I, formula | Inecuații · Radicali |
| III.1 | Probleme rezolvate cu ecuații / sisteme | Sisteme de ecuații |
| III.2 | Descompuneri, rapoarte algebrice, produs „telescopic” | Formule de calcul prescurtat · fișă rapoarte algebrice |
| III.3 | Funcția liniară, intersecțiile cu axele, mediana în triunghiul isoscel | Funcția de gradul I · fișă funcția liniară |
| II.1–II.5, III.4–III.5 | Mijlocul unui segment, bisectoare, triunghiul echilateral, linia mijlocie, lungimea cercului, ortocentrul, asemănare, pătratul și paralelogramul | Triunghiul dreptunghic · Aria triunghiului · Patrulatere · Cercul · fișă asemănare |
| II.6, III.6 | Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, cubul, intersecția unei drepte cu un plan | Prisma triunghiulară regulată · Cubul |
Din același an: subiectul de examen EN 2025 rezolvat, subiectul de rezervă EN 2025, modelul EN 2025 și simularea EN 2025. Mai departe: subiectul de examen EN 2026 rezolvat. Pentru elevii olimpici: Olimpiada de matematică 2025, etapa națională, clasa a VIII-a. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.
| Item | Răspuns |
|---|---|
| I.1 | b) 10 |
| I.2 | d) 200 |
| I.3 | b) −2 |
| I.4 | c) |
| I.5 | c) Petrică (produsul este 1) |
| I.6 | a) adevărată |
| II.1 | b) 8 cm |
| II.2 | c) 135° |
| II.3 | b) |
| II.4 | a) |
| II.5 | c) |
| II.6 | b) 108 cm² |
| III.1 | a) nu ( |
| III.2 | a) demonstrație; b) |
| III.3 | a) |
| III.4 | a) 9 cm²; b) CD = 3 cm |
| III.5 | a) 45° + 45° = 90°; b) DOQC paralelogram, deci |
| III.6 | a) 216 cm³; b) |
Ce este sesiunea specială a Evaluării Naționale 2025 și cine o susține? Este o sesiune separată, organizată de Ministerul Educației și Cercetării în 2–4 iulie 2025, pentru elevii de clasa a VIII-a care, în perioada examenului obișnuit (23–25 iunie), au participat la olimpiade și alte competiții internaționale. Proba de matematică a avut loc pe 3 iulie 2025, iar subiectul și baremul (Varianta 3) au fost publicate oficial după probă.
Este subiectul din sesiunea specială mai greu decât cel de la examenul principal? Nu. Deși îl susțin elevi olimpici, subiectul respectă aceeași programă, aceeași structură (Subiectul I și Subiectul II cu câte 6 itemi grilă, Subiectul III cu 6 probleme, cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) și același nivel de dificultate ca subiectul din 25 iunie 2025, iar media de admitere se calculează la fel.
Cum se punctează subiectul din sesiunea specială EN 2025? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.
Care sunt răspunsurile corecte la grilele din sesiunea specială EN 2025? Subiectul I: 1b, 2d, 3b, 4c, 5c, 6a. Subiectul II: 1b, 2c, 3b, 4a, 5c, 6b — conform baremului oficial.
Exersează teste EN cu scor instant →
← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu
Subiect oficial © Ministerul Educației și Cercetării / CNCE, publicat pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.
Ți-a fost utilă pagina?
Mulțumim!
Am primit mesajul, mulțumim!