Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Subiectul de rezervă de la Evaluarea Națională 2022 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 1) este varianta de siguranță pregătită pentru proba din 16 iunie 2022: se folosește doar dacă subiectul extras nu poate fi dat, iar după examen ministerul îl publică oficial, cu barem. Are aceeași structură și dificultate ca subiectul de examen, deci este un test suplimentar excelent — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce este subiectul de rezervă? La fiecare probă a Evaluării Naționale, pe lângă varianta extrasă pentru examen, se stabilește și o variantă de rezervă, care ar înlocui subiectul principal în situații excepționale (de exemplu, dacă acesta ar fi compromis). Ea este elaborată de aceeași comisie, după aceeași programă și același model, iar după probă este publicată alături de subiectul dat la examen. În 2022, la proba de matematică din 16 iunie elevii au primit Varianta 2, iar Varianta 1 de mai jos a fost subiectul de rezervă.

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație — CNPEE) pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Subiecte și bareme EN 2022, „Matematică rezervă – 16 iunie 2022” (arhiva EN_VIII_2022_Matematica_rezerva_16.06.2022.zip (copie arhivată), cu fișierele EN_VIII_Matematica_2022_Var_01_LRO.pdf și EN_VIII_Matematica_2022_Bar_01_LRO.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat efectiv la examen îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2022 matematică — subiectele rezolvate.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 4+2⋅5 este egal cu:
  1. 6
  2. 10
  3. 14 ✓ răspuns corect
  4. 30
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea adunării: 2⋅5=10, apoi 4+10=14.

Capcana tipică: Dacă aduni întâi (4+2=6) și apoi înmulțești cu 5, obții greșit 30.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Dacă a=3⋅b și b≠0, atunci raportul ab este egal cu:
  1. 3 ✓ răspuns corect
  2. 1
  3. 13
  4. 19
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înlocuim a cu 3b: ab=3bb=3 (se simplifică prin b≠0).

Capcana tipică: 13 este raportul invers, ba; atenție la ordinea termenilor din raport.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Știind că −2+a=2, atunci numărul a este egal cu:
  1. −4
  2. −1
  3. 0
  4. 4 ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Adunăm 2 în ambii membri: a=2+2=4. Verificare: −2+4=2.

Capcana tipică: Răspunsul −4 apare dacă „treci” −2 în membrul drept fără să schimbi semnul (a=−2−2).

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Triplul numărului 25 este egal cu:
  1. 215
  2. 615
  3. 1
  4. 65 ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Triplul înseamnă „de 3 ori”: 3⋅25=3⋅25=65. Se înmulțește doar numărătorul.

Capcana tipică: 615 se obține dacă înmulțești cu 3 și numărătorul, și numitorul — dar așa fracția rămâne egală cu 25 (amplificare), nu se triplează. 215 ar fi treimea numărului.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Media aritmetică a numerelor 73 și 213 este egală cu:
  1. 143 ✓ răspuns corect
  2. 146
  3. 283
  4. 286
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Adunăm termenii asemenea: 73+213=283, apoi împărțim la 2: ma=2832=143.

Capcana tipică: 283 este suma, nu media (lipsește împărțirea la 2). Radicalii nu se adună sub radical: 3+3=23, nu 6.

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

Trei caiete și două pixuri costă împreună 8 lei. Afirmația: „Șase caiete și patru pixuri, de același fel, costă împreună 12 lei.”, este:
  1. adevărată
  2. falsă ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Șase caiete și patru pixuri înseamnă de două ori „trei caiete și două pixuri”, deci costă 2⋅8=16 lei, nu 12 lei. Afirmația este falsă.

Capcana tipică: 12 lei s-ar obține adunând 4 la 8; cantitățile s-au dublat, deci și prețul total se dublează.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctul C este mijlocul segmentului AB, punctul D este mijlocul segmentului AC, punctul E este mijlocul segmentului AD și ED = 2 cm. Lungimea segmentului DB este egală cu:
AEDCB
  1. 4 cm
  2. 8 cm
  3. 12 cm ✓ răspuns corect
  4. 14 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Mergem din aproape în aproape: E este mijlocul lui AD, deci AD = 2 · ED = 4 cm; D este mijlocul lui AC, deci AC = 2 · AD = 8 cm și DC = 4 cm; C este mijlocul lui AB, deci CB = AC = 8 cm. Atunci DB = DC + CB = 4 + 8 = 12 cm.

Capcana tipică: 8 cm este lungimea lui AC (sau CB), iar 4 cm este AD; DB pornește din D, nu din A sau din C.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC. Unghiul COD are măsura de 13°. Măsura unghiului AOB este egală cu:
ACDBO
  1. 13°
  2. 26°
  3. 39°
  4. 52° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: OD este bisectoarea unghiului BOC, deci m(∢BOC) = 2 · m(∢COD) = 2 · 13° = 26°. OC este bisectoarea unghiului AOB, deci m(∢AOB) = 2 · m(∢BOC) = 2 · 26° = 52°.

Capcana tipică: 26° este măsura unghiului BOC; bisectoarea se folosește de două ori, deci 13° se dublează de două ori.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, punctul D este mijlocul segmentului BC și AC = CD. Știind că AB=23 cm, atunci lungimea segmentului BC este egală cu:
ACBD
  1. 2 cm
  2. 23 cm
  3. 4 cm ✓ răspuns corect
  4. 43 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AD este mediana corespunzătoare ipotenuzei, deci AD=BC2=CD. Cum AC = CD, triunghiul ACD are toate laturile egale, deci este echilateral și m(∢ACB) = 60°, iar m(∢ABC) = 30°. Cateta AC se opune unghiului de 30°: AC=BC2. Din teorema lui Pitagora: AB2=BC2−BC24=3BC24, deci AB=BC32. Atunci BC32=23, adică BC = 4 cm (și AC = 2 cm).

Capcana tipică: 2 cm este lungimea catetei AC (și a lui CD), nu a ipotenuzei BC.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB ∥ CD, AB = 12 cm și CD = 8 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu:
ABCD
  1. 2 cm
  2. 4 cm
  3. 10 cm ✓ răspuns corect
  4. 20 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Linia mijlocie a trapezului este semisuma bazelor: AB+CD2=12+82=10 cm.

Capcana tipică: 20 cm este suma bazelor (fără împărțirea la 2); 2 cm este semidiferența bazelor — lungimea segmentului care unește mijloacele diagonalelor.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=42 cm, înscris într-un cerc de centru O. Lungimea cercului este egală cu:
ABCDO
  1. 82π cm
  2. 8π cm ✓ răspuns corect
  3. 42π cm
  4. 4π cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Diagonala pătratului înscris este diametru al cercului: AC=AB2=42⋅2=8 cm, deci raza este R=4 cm. Lungimea cercului: L=2πR=2π⋅4=8π cm.

Capcana tipică: Latura pătratului nu este diametrul cercului; 42π cm se obține dacă iei latura drept diametru, iar 4π cm dacă uiți factorul 2 din 2πR.

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB = 4 cm. Volumul cubului este egal cu:
ABCDA′B′C′D′
  1. 43 cm³
  2. 162 cm³
  3. 64 cm³ ✓ răspuns corect
  4. 96 cm³
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Volumul cubului de muchie l este V=l3=43=64 cm³.

Capcana tipică: 96 este aria totală a cubului (6⋅42=96 cm²), iar 43 cm este lungimea diagonalei cubului — nu volumul.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 60% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 64 km. a) Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat. b) Determină lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.
Vezi rezolvarea

a) Notăm cu x lungimea traseului (în km). În a doua zi excursionistul a parcurs

13⋅60100x=13⋅3x5=x5,

adică o cincime (20%) din traseu. Cum x5≠x4, nu este posibil ca distanța din a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea traseului.

b) Suma distanțelor din cele trei zile este lungimea traseului:

60100x+x5+64=x⇒3x5+x5+64=x.

Înmulțim cu 5: 4x+320=5x, deci x=320 km.

Verificare: prima zi 60%⋅320=192 km, a doua zi 192:3=64 km, a treia zi 64 km; 192+64+64=320 km.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=3(x+2)2−2(4x−3−x2)+7(3x+2)−2, unde x este număr real. a) Arată că E(x)=5x2+25x+30, pentru orice număr real x. b) Demonstrează că numărul natural E(n) este divizibil cu 10, pentru orice număr natural n.
Vezi rezolvarea

a) Folosim formula (a+b)2=a2+2ab+b2 și desfacem parantezele:

E(x)=3(x2+4x+4)−2(4x−3−x2)+21x+14−2=3x2+12x+12+2x2−8x+6+21x+12=5x2+25x+30,

pentru orice număr real x.

b) Dăm factor comun 5: E(n)=5(n2+5n+6), pentru orice număr natural n.

Scriem n2+5n+6=n(n+5)+6. Numerele n și n+5 au parități diferite (diferența lor, 5, este impară), deci unul dintre ele este par și produsul n(n+5) este par. Atunci n(n+5)+6 este număr natural par.

Așadar E(n)=5⋅(număr par), deci ultima cifră a lui E(n) este 0 și E(n) este divizibil cu 10.

Altă cale: n2+5n+6=(n+2)(n+3) este produsul a două numere naturale consecutive, deci este par.

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2. a) Arată că f(2)+f(3)=1. b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctul M(1,1). Arată că triunghiul AMB este dreptunghic în A, unde A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy.
OABMCxy
Vezi rezolvarea

a) f(2)=2−2=0 și f(3)=3−2=1, deci f(2)+f(3)=0+1=1.

b) f(x)=0⇒x=2, deci A(2,0); f(0)=−2, deci B(0,−2).

Fie MC⊥Ox, C∈Ox; atunci C(1,0), MC = 1 și CA = 2 − 1 = 1. Triunghiul MCA este dreptunghic în C și isoscel, deci m(∢MAC) = 45°.

OA = OB = 2, deci și triunghiul AOB este dreptunghic isoscel: m(∢OAB) = 45°. Punctele M și B sunt de o parte și de alta a axei Ox, iar C se află pe segmentul OA, deci

m(∢MAB)=m(∢MAC)+m(∢CAB)=45°+45°=90°,

adică triunghiul AMB este dreptunghic în A.

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB ∥ CD și m(∢BAD) = 90°. Dreptele AC și BD sunt perpendiculare, BD = 10 cm și AD = 6 cm. a) Arată că perimetrul triunghiului DAB este egal cu 24 cm. b) Calculează lungimea segmentului DC.
ABCDO
Vezi rezolvarea

a) Triunghiul DAB este dreptunghic în A, deci, din teorema lui Pitagora:

AB=BD2−AD2=100−36=64=8 cm.

PDAB=AB+BD+DA=8+10+6=24 cm.

b) Fie {O}=AC∩BD. Cum AC⊥BD, segmentul AO este înălțimea din unghiul drept al triunghiului DAB. Din teorema catetei:

AB2=BO⋅BD⇒64=BO⋅10⇒BO=6,4 cm,

deci DO=BD−BO=10−6,4=3,6 cm.

Deoarece DC∥AB, triunghiurile DOC și BOA sunt asemenea (unghiuri alterne interne și unghiuri opuse la vârf), deci

DCBA=DOBO⇒DC=8⋅3,66,4=4,5 cm.

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB = 6 cm și triunghiul echilateral BPQ, unde punctele P și Q se află pe dreapta DC. a) Calculează lungimea segmentului AC. b) Arată că aria trapezului ABQP este egală cu 6(3+23) cm².
ABCDPQ
Vezi rezolvarea

a) În triunghiul ABC, dreptunghic în B (diagonala pătratului):

AC=AB2+BC2=62+62=72=62 cm.

b) În triunghiul echilateral BPQ, m(∢BCP) = 90° (BC ⊥ DC), deci BC este înălțimea triunghiului BPQ. Înălțimea unui triunghi echilateral de latură l este l32:

PQ32=6⇒PQ=123=43 cm.

ABQP este trapez cu bazele AB și PQ (AB ∥ DC) și înălțimea BC = 6 cm:

AABQP=(AB+PQ)⋅BC2=(6+43)⋅62=6(3+23) cm2.

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu AB=32 cm și BC = CC′ = 3 cm. a) Arată că diagonala BD′ a paralelipipedului este egală cu 6 cm. b) Calculează tangenta unghiului dintre planele (D′AB) și (A′BC′).
ABCDA′B′C′D′
Vezi rezolvarea

a) Fața ABCD este dreptunghi, deci în triunghiul DAB, dreptunghic în A:

BD=AD2+AB2=32+(32)2=27=33 cm.

În triunghiul D′DB, dreptunghic în D (DD′ ⊥ (ABC)), cu DD′ = CC′ = 3 cm:

BD′=(33)2+32=36=6 cm.

b) Dreapta comună. D′C′ ∥ AB, deci punctele A, B, C′, D′ sunt coplanare (ABC′D′ este dreptunghi) și planul (D′AB) conține punctul C′. Atunci (AD′B)∩(A′BC′)=BC′.

Fie O mijlocul segmentului BC′ și O′ mijlocul segmentului AD′.

  • A′B=A′C′=18+9=33 cm, deci triunghiul A′BC′ este isoscel și mediana A′O este și înălțime: A′O⊥BC′, cu A′O⊂(A′BC′).
  • OO′ unește mijloacele laturilor opuse ale dreptunghiului ABC′D′, deci OO′∥AB, OO′=AB=32 cm și OO′⊥BC′, cu OO′⊂(AD′B).

Prin urmare

∢((AD′B),(A′BC′))=∢(A′O,OO′)=∢A′OO′.

Fața ADD′A′ este pătrat cu latura de 3 cm, deci diagonalele ei sunt perpendiculare și se înjumătățesc: A′O′⊥AD′ și A′O′=A′D2=322 cm. În plus A′O′⊥AB (AB este perpendiculară pe fața ADD′A′), deci A′O′⊥(ABC′D′) și, în particular, A′O′⊥OO′.

În triunghiul A′OO′, dreptunghic în O′:

tg(∢A′OO′)=A′O′OO′=32232=12.

Notă: în baremul oficial apare „A′O=322 cm” — este o greșeală de tipar: segmentul cu această lungime este A′O′ (cateta opusă unghiului). Lungimea lui A′O este 3102 cm, iar rezultatul final, 12, este cel din barem.

Ce capitole verifică subiectul de rezervă EN 2022

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.6Ordinea operațiilor, rapoarte, ecuații simple, triplul unei fracții, media aritmetică a unor radicali, proporționalitateFracții · Radicali · Media aritmetică
III.1Probleme cu procente și fracții dintr-o lungimeProcente
III.2Calcul algebric, pătratul unui binom, divizibilitate cu 10Formule de calcul prescurtat · Divizibilitate
III.3Funcția liniară, intersecția graficului cu axele, triunghi dreptunghic în sistemul xOyFuncția de gradul I · fișă funcția liniară
II.1–II.5, III.4–III.5Mijlocul unui segment, bisectoarea unui unghi, mediana pe ipotenuză, linia mijlocie în trapez, pătratul înscris în cerc, teorema catetei, asemănare, triunghiul echilateralUnghiuri · Triunghiul dreptunghic · Teorema catetei · Patrulatere · Cercul · fișă asemănare
II.6, III.6Volumul cubului, diagonala paralelipipedului, unghiul dintre două planeCubul · Paralelipipedul dreptunghic · Distanțe și unghiuri în corpuri

Din același an: subiectul de examen EN 2022 rezolvat, simularea EN 2022 rezolvată și testele de antrenament EN 2022. Alte subiecte de rezervă rezolvate: rezerva EN 2023, rezerva EN 2024, rezerva EN 2025, rezerva EN 2026. Exersează pe capitole: funcții la EN și geometrie în spațiu la EN. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1c) 14
I.2a) 3
I.3d) 4
I.4d) 65
I.5a) 143
I.6b) falsă
II.1c) 12 cm
II.2d) 52°
II.3c) 4 cm
II.4c) 10 cm
II.5b) 8π cm
II.6c) 64 cm³
III.1a) nu (în a doua zi parcurge x5, nu x4); b) 320 km
III.2a) calcul; b) E(n)=5(n2+5n+6), iar n2+5n+6 este par
III.3a) 0+1=1; b) A(2,0), B(0,−2), m(∢MAB) = 45° + 45° = 90°
III.4a) AB = 8 cm, P = 24 cm; b) DC = 4,5 cm
III.5a) 62 cm; b) PQ=43 cm, aria 6(3+23) cm²
III.6a) BD′ = 6 cm; b) tangenta = 12

Întrebări frecvente

Ce este subiectul de rezervă la Evaluarea Națională 2022 la matematică? Este varianta oficială de siguranță (Varianta 1), pregătită pentru proba de matematică din 16 iunie 2022 și folosită doar dacă subiectul principal nu poate fi dat. La examen s-a dat Varianta 2; după probă, ministerul a publicat și varianta de rezervă, împreună cu baremul, pe subiecte.edu.ro.

Cum se punctează subiectul de rezervă EN 2022? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III (6 probleme, cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din subiectul de rezervă EN 2022? Subiectul I: 1c, 2a, 3d, 4d, 5a, 6b. Subiectul II: 1c, 2d, 3c, 4c, 5b, 6c — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.