Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Subiectul de rezervă de la Evaluarea Națională 2019 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 2) este varianta de siguranță pregătită pentru proba din 20 iunie 2019: se folosea doar dacă subiectul extras nu putea fi dat, iar după examen ministerul l-a publicat oficial, cu barem. Are aceeași structură și dificultate ca subiectul de examen, deci este un test suplimentar foarte bun. Mai jos îl găsești rezolvat pas cu pas după baremul oficial: cei 6 itemi din Subiectul I (se scrie doar rezultatul), cei 5 itemi din Subiectul II și cele 2 probleme din Subiectul III, cu rezolvare completă. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și teste EN mai noi interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce este subiectul de rezervă? La fiecare probă a Evaluării Naționale, pe lângă varianta extrasă pentru examen, se stabilește și o variantă de rezervă, care ar înlocui subiectul principal în situații excepționale (de exemplu, dacă acesta ar fi compromis). Ea este elaborată de aceeași comisie, după aceeași programă și același model, iar după probă este publicată alături de subiectul dat la examen. Subiectul dat efectiv în 2019 (Varianta 1) îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2019 matematică — subiectele rezolvate.

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației Naționale (Centrul Național de Evaluare și Examinare) pe subiecte2019.edu.ro, la secțiunea Subiecte și bareme EN 2019, „Matematică rezervă”, în arhiva EN_matematica_rezerva_20062019.zip (copie arhivată), cu fișierele EN_matematica_2019_var_02_LRO.pdf (subiectul) și EN_matematica_2019_bar_02_LRO.pdf (baremul). Structura (formatul folosit până în 2020): 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. La Subiectul I se scrie doar rezultatul; la Subiectele II și III se cer rezolvări complete. Din 2021 structura s-a schimbat: Subiectele I și II au devenit itemi grilă (câte 6 itemi cu patru variante de răspuns), iar Subiectul III are 6 probleme cu punctele a) și b).

Subiectul I — se scrie doar rezultatul (30 de puncte)

Itemul I.1 (Subiectul I · Calcul numeric · 5 puncte)

Rezultatul calculului 16−16:4 este egal cu ….
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 12 ✓

Rezolvare: Împărțirea se efectuează înaintea scăderii: 16:4=4, apoi 16−4=12.

Capcana tipică: Dacă scazi întâi, obții (16−16):4=0, ceea ce este greșit.

Itemul I.2 (Subiectul I · Fracții · 5 puncte)

Numărul care reprezintă 12 din 500 este egal cu ….
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 250 ✓

Rezolvare: 12 din 500=12⋅500=250 (jumătate din 500).

Itemul I.3 (Subiectul I · Mulțimi · 5 puncte)

Numărul de elemente ale mulțimii M={x∈N∣1≤x≤4} este egal cu ….
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 4 ✓

Rezolvare: Numerele naturale cuprinse între 1 și 4, inclusiv capetele, sunt 1, 2, 3 și 4, deci M={1,2,3,4} are 4 elemente.

Capcana tipică: Inegalitățile sunt nestricte (≤), deci și 1, și 4 aparțin mulțimii; răspunsul nu este 2 sau 3.

Itemul I.4 (Subiectul I · Geometrie plană · 5 puncte)

Un dreptunghi are lungimea de 6 cm și lățimea de 5 cm. Perimetrul acestui dreptunghi este egal cu … cm.
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 22 ✓

Rezolvare: P=2⋅(L+l)=2⋅(6+5)=22 cm.

Capcana tipică: 30 cm² este aria dreptunghiului, iar 11 cm este doar semiperimetrul.

Itemul I.5 (Subiectul I · Geometrie în spațiu · 5 puncte)

În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu aria triunghiului VAB de 15 cm². Aria laterală a acestei piramide este egală cu … cm².
VABCDO
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 60 ✓

Rezolvare: Piramida patrulateră regulată are 4 fețe laterale, triunghiuri isoscele congruente (VAB, VBC, VCD, VDA), deci fiecare are aria 15 cm². Aria laterală: Aℓ=4⋅15=60 cm².

Capcana tipică: Aria laterală nu include baza ABCD; nu înmulți cu 5 (numărul tuturor fețelor).

Itemul I.6 (Subiectul I · Numere întregi · organizarea datelor · 5 puncte)

În tabelul de mai jos sunt înregistrate temperaturile măsurate, la o stație meteo, în șase zile consecutive.

ZiuaLuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătă
Temperatura3 °C7 °C4 °C−3 °C−1 °C−2 °C

Conform informațiilor din tabel, temperatura măsurată luni este mai mare decât temperatura măsurată sâmbătă cu … °C.

Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 5 ✓

Rezolvare: Luni s-au măsurat 3 °C, iar sâmbătă −2 °C. Diferența este 3−(−2)=3+2=5 °C.

Capcana tipică: 3−2=1 este greșit: temperatura de sâmbătă este negativă, deci scăderea lui −2 înseamnă adunarea lui 2.

Subiectul al II-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Itemul II.1 (Subiectul II · 5 puncte)

Desenați, pe foaia de examen, o prismă dreaptă ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC.
Vezi rezolvarea

Baremul acordă 4 puncte pentru desenarea prismei drepte cu baza triunghi echilateral și 1 punct pentru notarea ei ABCA′B′C′. Bazele ABC și A′B′C′ sunt triunghiuri echilaterale (desenate în perspectivă), muchiile laterale AA′, BB′, CC′ sunt verticale și egale, iar muchiile ascunse se desenează punctat.

ABCA′B′C′

Itemul II.2 (Subiectul II · 5 puncte)

Determinați numerele întregi x pentru care numărul 154x−1 este natural.
Vezi rezolvarea

Numărătorul 15 este pozitiv, deci fracția este număr natural doar dacă numitorul 4x−1 este un divizor natural (pozitiv) al lui 15:

4x−1∈{1,3,5,15}.
  • 4x−1=1⇒x=12, nu este întreg;
  • 4x−1=3⇒x=1;
  • 4x−1=5⇒x=32, nu este întreg;
  • 4x−1=15⇒x=4.

Așadar x=1 sau x=4 (obținem 153=5, respectiv 1515=1).

Itemul II.3 (Subiectul II · 5 puncte)

Media aritmetică a trei numere raționale este egală cu 30. Știind că media aritmetică a două dintre aceste numere este egală cu 40, determinați al treilea număr.
Vezi rezolvarea

Din definiția mediei aritmetice, suma celor trei numere este 30⋅3=90.

Cele două numere care au media aritmetică 40 au suma 40⋅2=80.

Al treilea număr este 90−80=10.

Itemul II.4 (Subiectul II · 10 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−3.
a) (5p) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de coordonate xOy.
b) (5p) Se consideră funcția g:R→R, g(x)=x+1. Determinați aria triunghiului format de graficele funcțiilor f, g și axa Oy a sistemului de coordonate xOy.
Vezi rezolvarea

a) Graficul unei funcții de gradul I este o dreaptă, deci ajung două puncte (baremul: 2 puncte pentru fiecare punct reprezentat, 1 punct pentru trasarea dreptei). f(0)=−3, deci A(0,−3) aparține graficului; f(2)=1, deci B(2,1) aparține graficului. Graficul este dreapta AB.

xyOA(0, −3)B(2, 1)

b) Căutăm vârfurile triunghiului:

  • intersecția graficelor lui f și g: 2x−3=x+1⇒x=4 și g(4)=5, deci M(4,5);
  • intersecția graficului lui f cu axa Oy: f(0)=−3, deci N(0,−3);
  • intersecția graficului lui g cu axa Oy: g(0)=1, deci P(0,1).

Latura NP se află pe axa Oy: NP=1−(−3)=4. Înălțimea corespunzătoare este distanța de la M la axa Oy, adică abscisa lui M: d(M,NP)=4.

AMNP=NP⋅d(M,NP)2=4⋅42=8.
xyOM(4, 5)N(0, −3)P(0, 1)fg

Itemul II.5 (Subiectul II · 5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(1x+2+x2+3x+2x2+4x+4−xx−2):x+2x2−4, unde x este număr real, x≠−2 și x≠2. Arătați că E(x)=−2, pentru orice x număr real, x≠−2 și x≠2.
Vezi rezolvarea

Descompunem în factori (vezi formulele de calcul prescurtat): x2+3x+2=(x+1)(x+2), x2+4x+4=(x+2)2 și x2−4=(x−2)(x+2). Împărțirea devine înmulțire cu inversa:

E(x)=(1x+2+(x+1)(x+2)(x+2)2−xx−2)⋅(x−2)(x+2)x+2=(1x+2+x+1x+2−xx−2)⋅(x−2)=(1−xx−2)⋅(x−2)=x−2−xx−2⋅(x−2)=−2x−2⋅(x−2)=−2,

pentru orice x număr real, x≠−2 și x≠2. (Am folosit 1x+2+x+1x+2=x+2x+2=1.)

Subiectul al III-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Rezolvările urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral. Figurile sunt redesenate după subiectul oficial.

Problema III.1 (15 puncte)

Figura 2 este schița unui teren în formă de dreptunghi ABCD cu AB=102 m și AD=10 m. Punctul M este mijlocul laturii AB și punctul N este punctul de intersecție a dreptelor CM și BD.
a) Arătați că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 1002 m².
b) Demonstrați că măsura unghiului BNC este egală cu 90°.
c) Demonstrați că punctul A este situat pe mediatoarea segmentului ND.
AMBCDN
Vezi rezolvarea

a) AABCD=AB⋅AD=102⋅10=1002 m².

b) MB=AB2=52 m și BC=AD=10 m, CD=AB=102 m. Comparăm rapoartele:

MBBC=5210=22,BCCD=10102=22.

Cum și m(∢MBC) = m(∢BCD) = 90°, triunghiurile MBC și BCD sunt asemenea (cazul LUL), deci ∢BCM ≡ ∢CDB.

În triunghiul BCD, dreptunghic în C: m(∢CBD) + m(∢CDB) = 90°. Înlocuind ∢CDB cu ∢BCM, obținem m(∢CBN) + m(∢BCN) = 90°, deci în triunghiul BNC: m(∢BNC) = 180° − 90° = 90°.

c) Fie O intersecția diagonalelor dreptunghiului; O este mijlocul lui AC, iar O∈BD. În triunghiul ABC, BO și CM sunt mediane, deci punctul lor de intersecție N este centrul de greutate al triunghiului ABC.

Dacă {P}=AN∩BC, atunci AP este a treia mediană: P este mijlocul lui BC și AN=23AP. În triunghiul ABP, dreptunghic în B, cu BP=5 m:

AP=AB2+BP2=200+25=15 m,AN=23⋅15=10 m.

Deci AN=AD=10 m: punctul A este egal depărtat de capetele segmentului ND, adică se află pe mediatoarea segmentului ND.

Problema III.2 (15 puncte)

În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu AB=12 cm și {O}=AC∩BD.
a) Arătați că AO=62 cm.
b) Demonstrați că sinusul unghiului dintre planele (ABC) și (AB′C) este egal cu 63.
c) Determinați distanța de la punctul D′ la planul (AB′C).
ABCDA′B′C′D′O
Vezi rezolvarea

a) AC este diagonala pătratului ABCD: AC=AB2=122 cm. Diagonalele pătratului se înjumătățesc, deci O este mijlocul lui AC și AO=AC2=62 cm.

b) Planele (ABC) și (AB′C) se intersectează după dreapta AC.

  • BO⊥AC (diagonalele pătratului sunt perpendiculare) și BO⊂(ABC);
  • AB′=B′C=AC=122 cm (diagonale ale fețelor cubului), deci triunghiul AB′C este echilateral, iar mediana B′O este și înălțime: B′O⊥AC, B′O⊂(AB′C).

Așadar unghiul dintre cele două plane este unghiul dintre dreptele BO și B′O, adică ∢BOB′. Triunghiul B′BO este dreptunghic în B (BB′⊥(ABC)), cu BO=62 cm:

B′O=BB′2+BO2=144+72=216=66 cm,sin⁡(∢BOB′)=BB′B′O=1266=26=63.

c) D′A=D′B′=D′C=122 cm (diagonale ale fețelor cubului), iar triunghiul AB′C este echilateral cu latura 122 cm. Deci D′AB′C este o piramidă triunghiulară regulată cu vârful D′, iar piciorul înălțimii ei este centrul M al triunghiului AB′C (centrul cercului circumscris). Rezultă d(D′,(AB′C))=D′M.

Raza cercului circumscris triunghiului echilateral este două treimi din înălțime:

B′M=23⋅122⋅32=46 cm.

Triunghiul D′MB′ este dreptunghic în M:

D′M=D′B′2−B′M2=288−96=192=83 cm.

Distanța de la D′ la planul (AB′C) este 83 cm. (Verificare: diagonala cubului BD′=123 cm este perpendiculară pe planul (AB′C), iar B se află la 1233=43 cm de plan, deci D′ se află la 123−43=83 cm.)

Ce capitole verifică subiectul de rezervă EN 2019

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.4, I.6Ordinea operațiilor, fracții dintr-un număr, mulțimi, perimetrul dreptunghiului, numere întregiFracții · Mulțimi
II.2, II.3Divizori, media aritmeticăDivizibilitate · Media aritmetică
II.4Funcția liniară, graficul, aria unui triunghi format cu axeleFuncția de gradul I · fișă funcția liniară
II.5Rapoarte algebrice, descompuneriRapoarte algebrice · Formule de calcul prescurtat
III.1Dreptunghiul, asemănarea triunghiurilor, centrul de greutate, mediatoareaPatrulatere · fișă asemănare · Mediana
I.5, II.1, III.2Piramida patrulateră regulată, prisma triunghiulară, cubul, unghiul a două plane, distanța de la un punct la un planPiramida patrulateră regulată · Prisma triunghiulară regulată · Cubul · Distanțe și unghiuri în corpuri

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.112
I.2250
I.34
I.422
I.560
I.65
II.1desenul prismei drepte ABCA′B′C′ cu baza triunghi echilateral
II.2x∈{1,4}
II.3al treilea număr este 10
II.4a) dreapta prin (0,−3) și (2,1); b) aria este 8
II.5E(x)=−2
III.1a) 1002 m²; b) △MBC∼△BCD, deci m(∢BNC) = 90°; c) AN=AD=10 m
III.2a) AO=62 cm; b) sin=63; c) 83 cm

Din același an: subiectul de examen EN 2019 rezolvat și simularea EN 2019 rezolvată. Anul următor, în același format: examenul EN 2020. Subiecte de rezervă în formatul actual, cu grile: rezerva EN 2023, rezerva EN 2024, rezerva EN 2025 și rezerva EN 2026. Pentru problemele cu corpuri geometrice vezi și geometria în spațiu la EN — probleme rezolvate. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Întrebări frecvente

Ce este subiectul de rezervă la Evaluarea Națională 2019 la matematică? Este varianta oficială de siguranță (Varianta 2), pregătită pentru proba de matematică din 20 iunie 2019 și folosită doar dacă subiectul principal nu putea fi dat. La examen s-a dat Varianta 1; subiectul de rezervă a fost publicat de minister în aceeași zi, împreună cu baremul, pe site-ul oficial cu subiecte.

Cum arată structura subiectului de matematică din 2019? Trei subiecte de câte 30 de puncte: Subiectul I are 6 itemi la care se scrie doar rezultatul, Subiectul II are 5 itemi cu rezolvare completă (primul este un desen de corp geometric), iar Subiectul III are 2 probleme de geometrie, fiecare cu punctele a), b), c). Se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de două ore. Din 2021 Subiectele I și II sunt cu grile.

Care sunt răspunsurile de la Subiectul I din subiectul de rezervă EN 2019? I.1: 12; I.2: 250; I.3: 4; I.4: 22; I.5: 60; I.6: 5 — conform baremului oficial. Fiecare răspuns corect primește 5 puncte, fără punctaje intermediare.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE (fost CNEE), publicat pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.