Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Testul 31 de antrenament pentru Evaluarea Națională 2020 la matematică (clasa a VIII-a) a fost publicat de Ministerul Educației și Cercetării în primăvara lui 2020, ca pregătire pentru examenul din iunie 2020. Testul are o problemă cu numere invers proporționale, un calcul cu radicali și o fracție periodică, o expresie care este constantă, un paralelogram în care se construiesc simetricele a două vârfuri și o piramidă cu baza romb secționată de un plan paralel cu baza. Mai jos îl găsești rezolvat pas cu pas, în acord cu baremul oficial: cei 6 itemi din Subiectul I (se scrie doar rezultatul), cei 5 itemi din Subiectul II și cele 2 probleme din Subiectul III, cu rezolvare completă. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și teste EN mai noi interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce sunt testele de antrenament din 2020? După suspendarea cursurilor din martie 2020, ministerul a publicat, din aprilie până în iunie, seturi de câte cinci teste de antrenament pentru Evaluarea Națională, urmate la câteva zile de baremele de corectare. Testul 31 face parte din setul 7 (testele 31–35), publicat pe 22 mai 2020; baremele setului au apărut pe 29 mai 2020. Testele respectă programa redusă stabilită pentru examenul din 2020 — fără conținuturile din semestrul al II-lea al clasei a VIII-a (de aceea nu apar, de exemplu, probleme cu funcții) — și au aceeași structură ca subiectul dat pe 17 iunie 2020.

Documente oficiale: testul și baremul poartă antetul Ministerului Educației și Cercetării — Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Copiile PDF republicate neschimbat de Edupedu.ro: ENVIII_matematica_2020_var_31.pdf (subiectul) și ENVIII_matematica_2020_bar_31.pdf (baremul). Structura (formatul folosit până în 2020): 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. La Subiectul I se scrie doar rezultatul; la Subiectele II și III se cer rezolvări complete. Din 2021 structura s-a schimbat: Subiectele I și II au devenit itemi grilă (câte 6 itemi cu patru variante de răspuns), iar Subiectul III are 6 probleme cu punctele a) și b).

Subiectul I — se scrie doar rezultatul (30 de puncte)

Itemul I.1 (Subiectul I · Ordinea operațiilor · 5 puncte)

Rezultatul calculului 3⋅5−(10−20:4)⋅3 este egal cu ….
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 0 ✓

Rezolvare: Întâi paranteza, iar în ea împărțirea: 20:4=5, deci 10−5=5. Apoi înmulțirile: 3⋅5=15 și 5⋅3=15. La final: 15−15=0 (vezi ordinea efectuării operațiilor).

Capcana tipică: În paranteză împărțirea se face înaintea scăderii: (10−20):4 ar da un rezultat greșit.

Itemul I.2 (Subiectul I · Mărimi direct proporționale · 5 puncte)

Un kilogram de mere costă 2,50 lei. Patru kilograme de mere de același fel costă … lei.
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 10 ✓

Rezolvare: Prețul crește de atâtea ori de câte ori crește cantitatea: 4⋅2,50=10 lei.

Itemul I.3 (Subiectul I · Mulțimi · numere naturale · 5 puncte)

Numărul de elemente ale mulțimii A={x∈N∣x≤4} este ….
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 5 ✓

Rezolvare: Numerele naturale mai mici sau egale cu 4 sunt 0,1,2,3,4, deci A={0,1,2,3,4} are 5 elemente (vezi mulțimi).

Capcana tipică: Dacă uiți că 0 este număr natural, numeri doar 4 elemente.

Itemul I.4 (Subiectul I · Aria dreptunghiului · 5 puncte)

Dreptunghiul ABCD are aria egală cu 30 cm2. Știind că AB=6 cm, lungimea laturii AD este egală cu … cm.
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 5 ✓

Rezolvare: Aria dreptunghiului este produsul a două laturi alăturate: AB⋅AD=30, deci AD=30:6=5 cm.

Capcana tipică: Nu confunda aria cu perimetrul: 2(6+AD)=30 ar da AD=9, dar 30 cm² este aria.

Itemul I.5 (Subiectul I · Geometrie în spațiu · 5 puncte)

În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Unghiul dreptelor DD′ și B′C′ are măsura de …°.
ABCDA′B′C′D′
Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 90 ✓

Rezolvare: Muchia DD′ este perpendiculară pe planul feței de sus (A′B′C′), iar dreapta B′C′ este inclusă în acest plan. O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă din plan (vezi dreapta perpendiculară pe plan), deci unghiul are 90°. Altfel: DD′∥CC′ și CC′⊥B′C′ (fața BCC′B′ este pătrat).

Capcana tipică: Dreptele DD′ și B′C′ nu au punct comun (sunt necoplanare), dar unghiul lor se măsoară printr-o paralelă și este tot 90°.

Itemul I.6 (Subiectul I · Organizarea datelor · grafice · 5 puncte)

În diagrama următoare sunt prezentate informații despre temperatura, în °C, înregistrată în fiecare dintre zilele unei săptămâni.

°C−14−12−10−8−6−4−202468LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică temperatură înregistrate în acea săptămână este egală cu …°C.

Vezi răspunsul și rezolvarea

Răspuns: 18 ✓

Rezolvare: Din diagramă: cea mai mare temperatură este 6°C (sâmbătă), iar cea mai mică −12°C (luni). Diferența: 6−(−12)=6+12=18°C (vezi operații cu numere întregi).

Capcana tipică: 6−12=−6 este greșit: scăzi un număr negativ, deci aduni opusul lui.

Subiectul al II-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Itemul II.1 (Subiectul II · 5 puncte)

Desenați, pe foaia de examen, un trapez ABCD cu bazele AB și CD, CD<AB.
Vezi rezolvarea

Baremul acordă 4 puncte pentru desenarea trapezului și 1 punct pentru notarea lui ABCD cu bazele AB și CD, CD<AB. Bazele se desenează paralele, iar CD mai scurtă decât AB; laturile neparalele AD și BC pot avea lungimi diferite (trapezul nu trebuie să fie isoscel). Literele se scriu în ordine, pe contur (vezi patrulatere).

ABCD

Itemul II.2 (Subiectul II · 5 puncte)

Determinați numerele naturale x, y, z, știind că acestea sunt invers proporționale cu numerele 2, 3, 4 și că xy+yz+xz=54.
Vezi rezolvarea

Numerele invers proporționale cu 2, 3, 4 au produsele cu aceste numere egale: 2x=3y=4z=k, unde k este număr natural. Atunci x=k2, y=k3, z=k4 (vezi rapoarte și proporții la EN). Înlocuim în relația dată:

k2⋅k3+k3⋅k4+k2⋅k4=54⇔k26+k212+k28=54⇔4k2+2k2+3k224=54⇔9k224=54,

deci k2=144 și, cum k este număr natural, k=12. Obținem x=6, y=4, z=3. Verificare: 24+12+18=54.

Itemul II.3 (Subiectul II · 5 puncte)

Andrei are trofeele câștigate la șah aranjate pe două rafturi ale bibliotecii, astfel încât pe primul raft sunt cu două trofee mai multe decât pe al doilea raft. Dacă mută trei trofee de pe primul raft pe al doilea, atunci pe al doilea raft vor fi de două ori mai multe trofee decât pe primul raft. Determinați numărul de trofee câștigate la șah, pe care le are Andrei pe cele două rafturi.
Vezi rezolvarea

Fie x numărul de trofee de pe al doilea raft; pe primul raft sunt x+2 trofee. După mutare, pe primul raft rămân x+2−3=x−1 trofee, iar pe al doilea ajung x+3. Condiția din enunț (vezi ecuația de gradul I):

2(x+2−3)=x+3⇔2x−2=x+3⇔x=5.

Pe rafturi sunt 7 și 5 trofee, deci Andrei are 12 trofee. Verificare: după mutare rămân 4 și 8, iar 8=2⋅4.

Itemul II.4 (Subiectul II · 10 puncte)

Se consideră numerele reale a=1−12+12−122+14−142 și b=(0,(6)+213):(1+3)2−42.
a) (5p) Arătați că a=7(2−2)8.
b) (5p) Arătați că (2+2)a=3⋅b−54.
Vezi rezolvarea

a) Grupăm termenii fără radical și pe cei cu radical; 122 și 142 se aduc la numitorul 42:

a=(1+12+14)−(12+122+142)=4+2+14−4+2+142=74−742.

Raționalizăm numitorul (vezi radicali): 742=728, deci

a=148−728=14−728=7(2−2)8.

b) 0,(6)=69=23 (vezi fracții zecimale periodice) și 213=73, deci paranteza este 23+73=3. Cu pătratul unei sume: (1+3)2−4=1+23+3−4=23. Atunci

b=3:232=3:3=3.

Calculăm cei doi membri. Cu diferența de pătrate (2+2)(2−2)=4−2=2:

(2+2)a=7(2+2)(2−2)8=7⋅28=74,3⋅b−54=3⋅3−54=3−54=74.

Cei doi membri sunt egali, deci (2+2)a=3⋅b−54.

Itemul II.5 (Subiectul II · 5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x−2)(x+2)+(x+2)2−(x−2)2−x(x+8)+5, unde x este număr real. Calculați E(1)−2E(2)+3E(3)−4E(4)+…+9E(9)−10E(10).
Vezi rezolvarea

Desfacem parantezele cu formulele de calcul prescurtat:

E(x)=x2−4+x2+4x+4−(x2−4x+4)−x2−8x+5=x2−4+x2+4x+4−x2+4x−4−x2−8x+5=1,

pentru orice număr real x. Expresia nu depinde de x, deci E(1)=E(2)=…=E(10)=1 și suma cerută devine:

1−2+3−4+…+9−10=(1−2)+(3−4)+…+(9−10)=5⋅(−1)=−5.

Rezultatul este −5.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete (30 de puncte)

Rezolvările urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral. Figurile sunt redesenate după testul oficial.

Problema III.1 (15 puncte)

În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCD cu AB=12 cm și BC=8 cm. Punctele E și F sunt mijloacele laturilor AB și CD, punctul M este simetricul punctului D față de punctul E și punctul N este simetricul punctului B față de punctul F.
a) Arătați că perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu 40 cm.
b) Demonstrați că punctele M, B și C sunt coliniare.
c) Demonstrați că, dacă segmentele AC și MN sunt congruente, atunci dreptele AM și AN sunt perpendiculare.
ABCDEFMN
Vezi rezolvarea

a) Laturile opuse ale paralelogramului sunt egale, deci PABCD=2(AB+BC)=2(12+8)=40 cm.

b) M este simetricul lui D față de E, deci E este mijlocul segmentului DM; E este și mijlocul lui AB. Patrulaterul AMBD are diagonalele AB și DM cu același mijloc, deci este paralelogram: MB∥AD. Dar și BC∥AD (laturi opuse în ABCD). Prin punctul B trece o singură paralelă la AD, deci dreptele MB și BC coincid: punctele M, B și C sunt coliniare.

c) La fel, F este mijlocul diagonalelor BN și CD ale patrulaterului BCND, deci BCND este paralelogram: DN∥BC și DN=BC. Cum AD∥BC, punctele A, D, N sunt coliniare și AN=AD+DN=2AD. Din b), MB=AD (laturi opuse în AMBD), deci MC=MB+BC=2AD.

Așadar AN∥MC și AN=MC, deci AMCN este paralelogram. Diagonalele lui sunt AC și MN; dacă AC=MN, paralelogramul cu diagonale congruente este dreptunghi, deci ∢MAN=90∘, adică AM⊥AN.

Problema III.2 (15 puncte)

În Figura 3 este reprezentat un romb ABCD cu AC=123 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, iar dreapta VO este perpendiculară pe planul (ABC), VO=6 cm. Punctele M, N și P sunt situate pe segmentele VB, VC și, respectiv, VO astfel încât VMVB=23, CN=4 cm și VP=2PO.
a) Arătați că lungimea segmentului CO este egală cu 63 cm.
b) Demonstrați că planele (MNP) și (ABC) sunt paralele.
c) Determinați distanța dintre planele paralele (MNP) și (ABC).
VABCDOMNP
Vezi rezolvarea

a) Diagonalele rombului se înjumătățesc, deci CO=AC2=1232=63 cm.

b) VO⊥(ABC), deci VO⊥OC și triunghiul VOC este dreptunghic în O. Cu teorema lui Pitagora: VC=VO2+CO2=36+108=144=12 cm. Atunci VN=12−4=8 cm și

VNVC=812=23=VMVB,

deci, din reciproca teoremei lui Thales în triunghiul VBC, MN∥BC. Din VP=2PO rezultă VO=3PO și VPVO=23=VMVB, deci, în triunghiul VBO, MP∥BO.

Dreptele concurente MN și MP (MN∩MP={M}) din planul (MNP) sunt paralele cu dreptele concurente BC și BO (BC∩BO={B}) din planul (ABC), deci (MNP)∥(ABC) (vezi poziții relative ale dreptelor și planelor).

c) VO⊥(ABC) și (MNP)∥(ABC), deci VO⊥(MNP); dreapta VO intersectează planul (MNP) în P. Prin urmare distanța dintre plane este PO. Din VP+PO=VO=6 cm și VP=2PO obținem 3PO=6, deci

d((MNP),(ABC))=PO=2 cm.

Ce capitole verifică Testul 31 de antrenament EN 2020

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.4, I.6Ordinea operațiilor, mărimi proporționale, mulțimi, aria dreptunghiului, citirea unui graficOrdinea operațiilor · Mulțimi · Tabele și grafice la EN
II.2, II.3Mărimi invers proporționale, probleme rezolvate cu ecuațiiRapoarte și proporții la EN · Ecuația de gradul I
II.4, II.5Radicali, fracții periodice, calcul algebricRadicali · Fracții zecimale periodice · Formule de calcul prescurtat
II.1, III.1Trapezul, paralelogramul, simetricul unui punct, dreptunghiulPatrulatere · Geometrie plană la EN
I.5, III.2Cubul, piramida cu baza romb, teorema lui Thales, plane paralele, distanța dintre planeTeorema lui Thales · Poziții relative drepte și plane · Distanțe și unghiuri în corpuri

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.10
I.210
I.35
I.45
I.590
I.618
II.1desenul trapezului ABCD cu bazele AB și CD, CD<AB
II.2x=6, y=4, z=3
II.312 trofee
II.4a) a=7(2−2)8; b) b=3, ambii membri sunt egali cu 74
II.5E(x)=1, suma este −5
III.1a) 40 cm; b) AMBD paralelogram, deci MB∥AD∥BC; c) AMCN dreptunghi, deci AM⊥AN
III.2a) 63 cm; b) MN∥BC, MP∥BO; c) 2 cm

Alte teste din setul 7: Testul 32 de antrenament EN 2020 →

Din același an: subiectul de examen EN 2020 rezolvat (17 iunie 2020), modelul EN 2020, subiectul de rezervă EN 2020 și sesiunea specială EN 2020. Teste de antrenament în formatul nou, cu grile: testul 1 de antrenament EN 2021. Pentru problemele de geometrie în spațiu vezi și geometria în spațiu la EN — probleme rezolvate, iar pentru calculul cu radicali numerele reale la EN. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Întrebări frecvente

Testele de antrenament din 2020 sunt subiecte oficiale de examen? Nu au fost date la examen, dar sunt documente oficiale: le-a elaborat și publicat ministerul (prin centrul național de evaluare), cu barem, special pentru pregătirea Evaluării Naționale 2020. Au aceeași structură, același punctaj și aceeași programă redusă ca subiectul din 17 iunie 2020, deci sunt un antrenament foarte apropiat de examenul real.

Care sunt răspunsurile de la Subiectul I din Testul 31 de antrenament EN 2020? I.1: 0; I.2: 10; I.3: 5; I.4: 5; I.5: 90; I.6: 18 — conform baremului oficial. Fiecare răspuns corect primește 5 puncte, fără punctaje intermediare.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate · Calculator medie admitere liceu

Test de antrenament oficial © Ministerul Educației și Cercetării / CNPEE (2020), copie PDF publicată de Edupedu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.