Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Modelul oficial de subiect la matematică pentru Evaluarea Națională 2022 (clasa a VIII-a, an școlar 2021–2022), publicat de Ministerul Educației (CNPEE) pe 1 noiembrie 2021, rezolvat complet: cei 12 itemi grilă din Subiectul I și Subiectul II, plus cele 6 probleme din Subiectul III, pas cu pas, conform baremului oficial. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Modele de subiecte EN 2022 (arhiva EN_VIII_2022_Matematica_modele.zip, copie arhivată, cu fișierele EN_VIII_matematica_2022_var_model.pdf și EN_VIII_matematica_2022_bar_model.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Structura este cea introdusă în 2021: Subiectul I și Subiectul al II-lea au câte 6 itemi cu variante de răspuns, iar Subiectul al III-lea are 6 probleme cu rezolvare completă. Modelul este diferit de testele de antrenament publicate ulterior în 2022.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Restul împărțirii numărului 24 la 10 este egal cu:
  1. 1
  2. 2
  3. 4 ✓ răspuns corect
  4. 6
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Teorema împărțirii cu rest: 24=10⋅2+4, cu 4<10. Restul este 4.

Capcana tipică: 2 este câtul împărțirii, nu restul.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Numărul care reprezintă 15% din 200 este egal cu:
  1. 15
  2. 30 ✓ răspuns corect
  3. 150
  4. 200
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 15% din 200=15100⋅200=15⋅2=30.

Capcana tipică: Procentul nu este chiar numărul căutat: 15 ar fi 15% din 100, nu din 200.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Suma numerelor −5, −4, 4 și 6 este egală cu:
  1. 0
  2. 1 ✓ răspuns corect
  3. 11
  4. 19
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Numerele opuse −4 și 4 se anulează: (−5)+(−4)+4+6=−5+6=1.

Capcana tipică: 19 se obține dacă aduni numerele fără semn (5+4+4+6).

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Dintre numerele 92; 4,(5); 8120 și 4,55, cel mai mare este:
  1. 4,55
  2. 8120
  3. 4,(5) ✓ răspuns corect
  4. 92
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Scriem toate numerele ca fracții zecimale: 92=4,5, 4,(5)=4,555…, 8120=4,05, 4,55. Comparăm cifră cu cifră: 4,05<4,5<4,55<4,555…, deci cel mai mare este 4,(5).

Capcana tipică: 4,(5) înseamnă că cifra 5 se repetă la nesfârșit, deci este mai mare decât 4,55, care are doar două zecimale.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi, Andreea, Mihaela, Radu și Vlad, calculează media geometrică a numerelor reale a=3+22 și b=3−22 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor.
Andreea1
Mihaela6
Radu3
Vlad17
Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este:
  1. Andreea ✓ răspuns corect
  2. Mihaela
  3. Radu
  4. Vlad
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Folosim formula (m+n)(m−n)=m2−n2: a⋅b=(3+22)(3−22)=9−8=1. Media geometrică este mg=a⋅b=1=1: a calculat corect Andreea.

Capcana tipică: 3 (Radu) este media aritmetică, a+b2=62; 6 ar fi a+b, iar 17 apare dacă se adună pătratele în loc să se scadă (9+8).

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

Un spectacol a început la ora 21:45 și s-a finalizat la ora 23:15, în aceeași zi. Marian afirmă că: „Spectacolul are o durată de o oră și jumătate.”. Știind că spectacolul nu a avut pauză, afirmația lui Marian este:
  1. adevărată ✓ răspuns corect
  2. falsă
Vezi rezolvarea

Rezolvare: De la 21:45 la 22:00 sunt 15 minute, de la 22:00 la 23:00 o oră, iar de la 23:00 la 23:15 încă 15 minute: în total 1 oră și 30 de minute, adică o oră și jumătate. Afirmația este adevărată.

Capcana tipică: Nu scădea orele ca pe numere zecimale (23,15 − 21,45 = 1,70): o oră are 60 de minute, nu 100.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctele A, B, C, D și E sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB = 1 cm, BC = 2 cm, CD = 3 cm și DE = 6 cm. Mijlocul segmentului AE este punctul:
ABCDE
  1. B
  2. C
  3. D ✓ răspuns corect
  4. E
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AE = 1 + 2 + 3 + 6 = 12 cm, deci mijlocul lui AE se află la 6 cm de A. Cum AD = AB + BC + CD = 1 + 2 + 3 = 6 cm, mijlocul segmentului AE este punctul D (și DE = 6 cm = AD).

Capcana tipică: Punctul C este „la mijlocul listei” de puncte, dar nu și la mijlocul distanței: AC = 3 cm, iar CE = 9 cm.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, unghiurile MON și POQ sunt opuse la vârf, iar semidreptele OA și OB sunt bisectoarele lor. Măsura unghiului AOB este egală cu:
MNPQABO
  1. 60°
  2. 90°
  3. 120°
  4. 180° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Unghiurile opuse la vârf sunt congruente: m(∢MON) = m(∢POQ) = x. Semidreptele OM și OQ sunt opuse, deci m(∢MOP) = 180° − x. Atunci

m(∢AOB) = m(∢AOM) + m(∢MOP) + m(∢POB) = x2+(180∘−x)+x2=180∘,

adică bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt semidrepte opuse și m(∢AOB) = 180°.

Capcana tipică: 90° este unghiul dintre bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare (de exemplu MON și NOQ), nu opuse la vârf.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC de bază BC. Unghiul A are măsura de 30° și AB = 4 cm. Punctul D este mijlocul segmentului BC. Distanța de la punctul D la dreapta AC este egală cu:
ABCD
  1. 0,5 cm
  2. 1 cm ✓ răspuns corect
  3. 1,5 cm
  4. 2 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Fie BF ⊥ AC, F ∈ AC. În triunghiul ABF, dreptunghic în F, cateta BF se opune unghiului de 30°, deci BF=AB2=2 cm. Fie DE ⊥ AC, E ∈ AC. Atunci DE∥BF, iar D este mijlocul lui BC, deci DE este linie mijlocie în triunghiul CBF: DE=BF2=1 cm. Distanța de la D la AC este 1 cm.

Capcana tipică: 2 cm este distanța de la B la dreapta AC; D este la jumătatea drumului dintre B și C, deci distanța se înjumătățește.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD cu măsura unghiului BAD de 60° și lungimea segmentului BD egală cu 4 cm. Perimetrul rombului ABCD este egal cu:
ABCD
  1. 43 cm
  2. 12 cm
  3. 83 cm
  4. 16 cm ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Într-un romb toate laturile sunt egale: AB = AD. Triunghiul ABD este isoscel cu unghiul din vârf de 60°, deci este echilateral și AB = AD = BD = 4 cm. Perimetrul rombului este 4⋅4=16 cm.

Capcana tipică: 12 cm este perimetrul triunghiului ABD, iar 43 cm este lungimea celeilalte diagonale, AC.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

Punctele A, B și C sunt vârfurile unui triunghi isoscel de bază BC, înscris în cercul de centru O, iar măsura unghiului ABC este egală cu 70°. Arcul mic BC are măsura egală cu:
ABCO
  1. 140°
  2. 80° ✓ răspuns corect
  3. 70°
  4. 40°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Triunghiul este isoscel de bază BC, deci m(∢ACB) = m(∢ABC) = 70° și m(∢BAC) = 180° − 70° − 70° = 40°. Unghiul BAC este înscris în cerc și cuprinde arcul mic BC, deci măsura arcului este dublul unghiului: 2⋅40∘=80∘.

Capcana tipică: 40° este unghiul BAC, nu arcul; 140° este arcul AC (dublul unghiului ABC).

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

Volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu AB = 5 dm, BC = 6 dm și înălțimea AA′ = 4 dm, este egal cu:
ABCDA′B′C′D′
  1. 30 dm³
  2. 88 dm³
  3. 120 dm³ ✓ răspuns corect
  4. 148 dm³
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Volumul paralelipipedului dreptunghic este produsul celor trei dimensiuni: V=AB⋅BC⋅AA′=5⋅6⋅4=120 dm³.

Capcana tipică: 88 dm² este aria laterală (2⋅(5+6)⋅4), 148 dm² aria totală, iar 30 dm² aria bazei — nu volume.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Radu are o pungă cu bomboane. Dacă împarte bomboanele din pungă în grupe de câte 7, 14, respectiv 21 de bomboane, îi rămân de fiecare dată câte 5 bomboane.
a) Este posibil ca Radu să aibă în pungă 61 de bomboane? Justifică răspunsul dat.
b) Determină numărul bomboanelor din pungă, știind că este cel mai mic număr natural de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.
Vezi rezolvarea

a) Împărțim 61 la 21: 61=21⋅2+19, deci la gruparea câte 21 ar rămâne 19 bomboane, nu 5. Cum 19≠5, nu este posibil ca Radu să aibă 61 de bomboane.

b) Notăm cu n numărul bomboanelor: n=7c1+5, n=14c2+5, n=21c3+5, unde c1,c2,c3 sunt numere naturale. Atunci n−5 se divide cu 7, cu 14 și cu 21, deci este multiplu al celui mai mic multiplu comun al lor:

[7,14,21]=42⇒n−5∈{0,42,84,126,168,…}.

Valorile lui n sunt 5, 47, 89, 131, 173, …; cel mai mic număr de trei cifre este n=131. Verificare: 131=7⋅18+5=14⋅9+5=21⋅6+5.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x+1)2−(−x−1)2+x2+2x+1, unde x este număr real.
a) Arată că E(x)=(x+1)2, pentru orice număr real x.
b) Arată că E(x)>x, pentru orice număr real x.
Vezi rezolvarea

a) (−x−1)2=(−(x+1))2=(x+1)2, iar x2+2x+1=(x+1)2 (pătratul unui binom). Atunci

E(x)=(x+1)2−(x+1)2+(x+1)2=(x+1)2,

pentru orice număr real x.

b) Calculăm diferența și formăm un pătrat perfect:

E(x)−x=(x+1)2−x=x2+x+1=(x+12)2+34.

Cum (x+12)2≥0, obținem E(x)−x≥34>0, deci E(x)>x, pentru orice număr real x.

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+2.
a) Arată că f(−1)⋅f(2019)=2021.
b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
xyOAB
Vezi rezolvarea

a) f(−1)=−1+2=1 și f(2019)=2019+2=2021, deci f(−1)⋅f(2019)=1⋅2021=2021.

b) f(x)=0⇒x=−2, deci graficul intersectează axa Ox în A(−2,0); f(0)=2, deci intersectează axa Oy în B(0,2). Triunghiul delimitat de grafic și de axe este AOB, dreptunghic în O, cu OA = 2 și OB = 2:

AAOB=OA⋅OB2=2⋅22=2.

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC cu AB = 12 cm, BC = 9 cm și AC = 15 cm. Punctul D este simetricul punctului B față de mijlocul segmentului AC, punctul M este mijlocul segmentului CD și N este punctul de intersecție a dreptelor BM și AC.
a) Demonstrează că BN = 2 · MN.
b) Determină distanța de la punctul N la dreapta AB.
ABCDMNT
Vezi rezolvarea

a) Mijlocul lui AC este și mijlocul lui BD (D este simetricul lui B față de el), deci diagonalele patrulaterului ABCD se înjumătățesc: ABCD este paralelogram și AB∥CD, CD = AB = 12 cm, CM=CD2=6 cm.

Din AB∥CM rezultă △ABN∼△CMN (unghiuri alterne interne și unghiuri opuse la vârf), deci

BNMN=ABCM=126=2⇒BN=2⋅MN.

b) Cum 122+92=144+81=225=152, din reciproca teoremei lui Pitagora triunghiul ABC este dreptunghic în B. Din aceeași asemănare, ANCN=ABCM=2, deci AN=23AC.

Fie NT ⊥ AB, T ∈ AB. Cum și BC ⊥ AB, avem NT∥BC, deci △ATN∼△ABC și

NTBC=ANAC=23⇒NT=23⋅9=6 cm.

Distanța de la N la dreapta AB este 6 cm.

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu măsura unghiului ACB de 15° și BC = 20 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul N aparține dreptei BC astfel încât dreapta AN este perpendiculară pe dreapta BC.
a) Arată că MN=53 cm.
b) Știind că punctul P este simetricul punctului A față de dreapta BC și că punctul Q este simetricul punctului M față de punctul N, calculează aria patrulaterului AMPQ.
ABCMNPQ
Vezi rezolvarea

a) AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei, deci AM=MC=BC2=10 cm. Triunghiul AMC este isoscel, deci m(∢MAC) = m(∢MCA) = 15°, iar unghiul AMN este unghi exterior triunghiului AMC: m(∢AMN) = 15° + 15° = 30°.

În triunghiul AMN, dreptunghic în N:

cos⁡(∢AMN)=MNAM⇒MN=10⋅cos⁡30°=10⋅32=53 cm.

b) P este simetricul lui A față de BC, deci N este mijlocul lui AP; Q este simetricul lui M față de N, deci N este și mijlocul lui MQ. Diagonalele AP și MQ ale patrulaterului AMPQ se înjumătățesc, deci AMPQ este paralelogram, iar cum AP⊥MQ, el este romb.

În triunghiul AMN, cateta AN se opune unghiului de 30°: AN=AM2=5 cm. Atunci AP = 2 · AN = 10 cm și MQ=2⋅MN=103 cm, iar aria rombului este semiprodusul diagonalelor:

AAMPQ=AP⋅MQ2=10⋅1032=503 cm2.

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD, cu baza pătratul ABCD, cu AB = 8 cm. Înălțimea VO a piramidei are lungimea egală cu 43 cm, unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
a) Arată că volumul piramidei VABCD este egal cu 25633 cm³.
b) Demonstrează că măsura unghiului planelor (VAD) și (VBC) este egală cu 60°.
VABCDO
Vezi rezolvarea

a) Aria bazei este AB2=64 cm², deci

V=AABCD⋅VO3=64⋅433=25633 cm3.

b) Dreapta comună. Planele (VAD) și (VBC) au punctul comun V. Cum AD∥BC, dreapta d dusă prin V paralel cu AD (și cu BC) este conținută în ambele plane, deci (VAD)∩(VBC)=d.

Piciorul înălțimii este centrul pătratului, deci VA = VB = VC = VD (piramida este regulată) și fețele laterale sunt triunghiuri isoscele. Fie S mijlocul lui AD și R mijlocul lui BC: VS⊥AD și VR⊥BC, deci VS⊥d și VR⊥d. Prin urmare

∢((VAD),(VBC))=∢(VS,VR)=∢SVR.

OS este jumătate din latura pătratului, OS = 4 cm, iar în triunghiul VOS, dreptunghic în O:

VS=VO2+OS2=48+16=8 cm,VR=VS=8 cm.

Cum și RS = AB = 8 cm, triunghiul VRS este echilateral, deci m(∢SVR) = 60°, adică unghiul planelor (VAD) și (VBC) are 60°.

Ce capitole verifică modelul EN 2022

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.6Împărțirea cu rest, procente, numere întregi, compararea numerelor raționale, media geometrică, calcul cu timpProcente · Fracții · Media geometrică
III.1Împărțirea cu rest, cel mai mic multiplu comunCmmdc și cmmmc · Divizibilitate
III.2Pătratul unui binom, inegalități cu pătrate perfecteFormule de calcul prescurtat
III.3Funcția liniară, aria triunghiului format cu axeleFuncția de gradul I · fișă funcția liniară · Aria triunghiului
II.1–II.5, III.4–III.5Segmente, unghiuri opuse la vârf și bisectoare, triunghiul cu unghi de 30°, linia mijlocie, romb, cerc, paralelogram, asemănare, rombul și aria luiUnghiuri · Triunghiul dreptunghic · Patrulatere · Cercul · fișă asemănare
II.6, III.6Volumul paralelipipedului, volumul piramidei, unghiul a două planeParalelipipedul dreptunghic · Piramida patrulateră regulată · Distanțe și unghiuri în corpuri

După model, rezolvă subiectele oficiale din 2022: testele de antrenament EN 2022, simularea EN 2022, examenul EN 2022 și subiectul de rezervă. Modelele vecine: modelul EN 2021 și modelul EN 2023; pentru anul acesta vezi modelul EN 2027 rezolvat. Exersează pe capitole: funcții la EN și geometrie în spațiu la EN. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1c) 4
I.2b) 30
I.3b) 1
I.4c) 4,(5)
I.5a) Andreea
I.6a) adevărată
II.1c) D
II.2d) 180°
II.3b) 1 cm
II.4d) 16 cm
II.5b) 80°
II.6c) 120 dm³
III.1a) nu (61=21⋅2+19); b) 131 de bomboane
III.2a) E(x)=(x+1)2; b) E(x)−x=(x+12)2+34>0
III.3a) 1⋅2021=2021; b) aria = 2
III.4a) △ABN∼△CMN, raport 2; b) 6 cm
III.5a) 53 cm; b) 503 cm²
III.6a) 25633 cm³; b) triunghiul VRS echilateral, 60°

Întrebări frecvente

Când a fost publicat modelul de subiect pentru Evaluarea Națională 2022 la matematică? Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație) a publicat modelul și baremul pe 1 noiembrie 2021, pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Modele de subiecte EN 2022. Examenul de matematică a avut loc pe 16 iunie 2022 și îl găsești rezolvat la Evaluarea Națională 2022 — subiectele rezolvate.

Cum se punctează modelul EN 2022 la matematică? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte — se punctează doar răspunsul, fără punctaje intermediare. La Subiectul III (6 probleme, cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din modelul EN 2022? Subiectul I: 1c, 2b, 3b, 4c, 5a, 6a. Subiectul II: 1c, 2d, 3b, 4d, 5b, 6c — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.