Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Modelul oficial de subiect la matematică pentru Evaluarea Națională 2021 (clasa a VIII-a, an școlar 2020–2021), publicat de Ministerul Educației și Cercetării (CNPEE) pe 2 noiembrie 2020, rezolvat complet: cei 12 itemi grilă din Subiectul I și Subiectul II, plus cele 6 probleme din Subiectul III, pas cu pas, conform baremului oficial. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Modele de subiecte EN 2021 (arhiva EN_VIII_2021_Matematica_modele.zip, copie arhivată, cu fișierele EN_VIII_matematica_2021_var_model.pdf și EN_VIII_matematica_2021_bar_model.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Este primul model în formatul introdus din 2021: Subiectul I și Subiectul al II-lea au câte 6 itemi cu patru variante de răspuns (încercuiești litera corectă), iar Subiectul al III-lea are 6 probleme cu rezolvare completă. (În iulie 2020 ministerul publicase o primă variantă de model pentru 2021; pe 2 noiembrie 2020 a publicat modelele noi, cele de mai jos, care au rămas pe subiecte.edu.ro până la examen.) Modelul este diferit de testele de antrenament publicate ulterior în 2021.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Cel mai mare divizor prim al numărului 154 este numărul:
  1. 2
  2. 7
  3. 11 ✓ răspuns corect
  4. 77
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Descompunem în factori primi: 154=2⋅77=2⋅7⋅11. Divizorii primi ai lui 154 sunt 2, 7 și 11, iar cel mai mare dintre ei este 11.

Capcana tipică: 77 este un divizor al lui 154, dar nu este prim (77=7⋅11).

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Se consideră numerele naturale a=5 și b=11. Raportul dintre numerele a și b are aceeași valoare cu raportul:
  1. 1011
  2. 12
  3. 1022 ✓ răspuns corect
  4. 522
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Raportul este ab=511. Amplificăm cu 2: 511=5⋅211⋅2=1022.

Capcana tipică: 1011 are doar numărătorul înmulțit cu 2 (este dublul raportului), iar 522 are doar numitorul înmulțit cu 2 (este jumătatea lui).

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Luni, temperatura măsurată la ora 10, la o stație meteo a fost de −5°C, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate −7°C. Diferența dintre temperatura înregistrată marți și cea înregistrată luni este egală cu:
  1. −9°C
  2. −2°C ✓ răspuns corect
  3. 6°C
  4. 9°C
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Scădem temperatura de luni din cea de marți: (−7)−(−5)=−7+5=−2, deci diferența este −2°C (marți a fost cu 2 grade mai frig).

Capcana tipică: Ordinea contează: „marți minus luni”, nu invers ((−5)−(−7)=2). Atenție la semne: a scădea −5 înseamnă a aduna 5.

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este:
  1. 118, 13, 56, 89 ✓ răspuns corect
  2. 13, 118, 56, 89
  3. 89, 56, 13, 118
  4. 13, 89, 56, 118
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Aducem fracțiile la numitorul comun 18: 118, 13=618, 56=1518, 89=1618. Cum 1<6<15<16, ordinea crescătoare este 118, 13, 56, 89.

Capcana tipică: Varianta c) conține aceleași numere în ordine descrescătoare. La fracțiile cu numărătorul 1, cea cu numitorul mai mare este mai mică: 118<13.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Bogdan, Ana, Cătălin și Laura înmulțesc numărul n=2−8+18 cu 2 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor.
Bogdan−4
Ana22
Cătălin0
Laura4
Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect al înmulțirii este:
  1. Bogdan
  2. Ana
  3. Cătălin
  4. Laura ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Scoatem factorii de sub radical: 8=22, 18=32. Atunci n=2−22+32=22 și n⋅2=22⋅2=2⋅2=4. Rezultatul corect l-a obținut Laura.

Capcana tipică: 22 (Ana) este valoarea lui n, nu a produsului n⋅2. Radicalii nu se scad „sub radical”: 2−8≠−6.

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

În tabelul următor sunt înregistrate punctajele obținute de elevii unei clase la un test de cultură generală:
Punctaj405060708090100
Număr de elevi2452421
Media aritmetică a punctajelor obținute de elevii participanți la test este:
  1. 60,9
  2. 66 ✓ răspuns corect
  3. 69,5
  4. 69
Vezi rezolvarea

Rezolvare: La test au participat 2+4+5+2+4+2+1=20 de elevi. Suma tuturor punctajelor este 2⋅40+4⋅50+5⋅60+2⋅70+4⋅80+2⋅90+1⋅100=80+200+300+140+320+180+100=1320. Media aritmetică este 1320:20=66.

Capcana tipică: Fiecare punctaj se ia de atâtea ori câți elevi l-au obținut (media ponderată). Media celor 7 punctaje diferite, fără a ține cont de numărul de elevi, ar fi 70 — alt rezultat.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate punctele A, M și C. Punctul C este simetricul punctului A față de punctul M. Dacă AM = 3 cm, atunci segmentul CM are lungimea egală cu:
AMC
  1. 3 cm ✓ răspuns corect
  2. 4 cm
  3. 6 cm
  4. 9 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Dacă C este simetricul lui A față de M, atunci M este mijlocul segmentului AC, deci CM = AM = 3 cm.

Capcana tipică: 6 cm este lungimea întregului segment AC, nu a lui CM.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate punctele A, B, C și O, astfel încât A, B și C sunt situate la distanțe egale față de punctul O, iar punctele A, O și C sunt coliniare. Măsura unghiului ABC este egală cu:
ABCO
  1. 120°
  2. 90° ✓ răspuns corect
  3. 60°
  4. 30°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: OA = OB = OC, deci punctele A, B, C se află pe cercul de centru O și rază OA. Cum A, O, C sunt coliniare, AC este diametru al acestui cerc, iar unghiul ABC este înscris într-un semicerc, deci m(∢ABC) = 90°. Altfel: triunghiurile OAB și OBC sunt isoscele, deci m(∢OBA) = m(∢OAB) și m(∢OBC) = m(∢OCB); suma unghiurilor triunghiului ABC dă 2⋅m(∢ABC)=180°.

Capcana tipică: BO este mediana triunghiului ABC și este egală cu jumătate din AC — proprietate care caracterizează triunghiul dreptunghic în B.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

Locuința Alinei, marcată pe schiță cu punctul A, este situată la distanțe egale față de locuințele celor doi colegi de clasă, Radu și Paul, marcate pe schiță cu punctele R, respectiv P. Radu pornește de acasă, spre Paul, pe drumul cel mai scurt. La jumătatea distanței, adică în punctul M, se hotărăște să se îndrepte spre șoseaua AP, parcurgând distanța cea mai scurtă. Ajuns la șosea, în punctul D, Radu află că până la locuința Alinei sunt 400 m. La ce distanță se află locuința lui Paul față de punctul D, în care s-a oprit Radu, dacă măsura unghiului RAP este de 120°?
ARPMD
  1. 400 m
  2. 800 m
  3. 1200 m ✓ răspuns corect
  4. 1600 m
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Triunghiul RAP este isoscel (AR = AP), cu m(∢RAP) = 120°, deci m(∢APR) = m(∢ARP) = 30°. M este mijlocul bazei RP, deci AM este mediană, înălțime și bisectoare: AM ⊥ RP și m(∢MAP) = 60°. Drumul cel mai scurt până la șosea este perpendiculara: MD ⊥ AP. În triunghiul AMD, dreptunghic în D, m(∢AMD) = 30°, deci AD=AM2, adică AM = 800 m. În triunghiul AMP, dreptunghic în M, m(∢APM) = 30°, deci AM=AP2, adică AP = 1600 m. Atunci PD = AP − AD = 1600 − 400 = 1200 m.

Capcana tipică: 800 m este AM, iar 1600 m este distanța AP, de la Alina la Paul; se cere distanța de la D la P.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentată schița unei grădini de plante aromatice, în formă de romb ABCD. Suprafața hașurată, corespunzătoare triunghiului AMN, unde M și N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv CD, este acoperită cu cimbru, iar restul suprafeței grădinii este acoperită cu lavandă. Din aria totală a grădinii, aria suprafeței acoperite cu cimbru reprezintă:
ABCDMN
  1. 12
  2. 13
  3. 38 ✓ răspuns corect
  4. 15
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Notăm cu S aria rombului. Diagonala AC împarte rombul în două triunghiuri de arie S2. AM este mediană în triunghiul ABC, deci AABM=12⋅S2=S4; analog AADN=S4. MN este linie mijlocie în triunghiul BCD, iar ABCD=S2, deci ACMN=14⋅S2=S8. Atunci AAMN=S−S4−S4−S8=3S8: cimbrul ocupă 38 din grădină.

Capcana tipică: Triunghiul CMN are aria 14 din aria triunghiului BCD (jumătate din rombul), nu din aria întregului romb.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

Punctele A, B, C și D sunt situate pe un cerc de centru O, astfel încât punctele A și B sunt diametral opuse și măsura unghiului ACD este de 55°. Măsura unghiului DOB este egală cu:
ABCDO
  1. 55°
  2. 70° ✓ răspuns corect
  3. 110°
  4. 180°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Unghiul ACD este înscris în cerc și cuprinde arcul AD, deci arcul AD are 2⋅55∘=110∘, iar unghiul la centru AOD are tot 110°. Cum A, O, B sunt coliniare, unghiurile AOD și DOB sunt adiacente suplementare: m(∢DOB) = 180° − 110° = 70°.

Capcana tipică: 110° este măsura unghiului AOD (unghiul la centru corespunzător lui ∢ACD), nu a lui DOB.

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ care are muchia egală cu 12 cm. Secționăm cubul ABCDA′B′C′D′ în 27 de cubulețe cu volume egale. Lungimea muchiei unui cubuleț este egală cu:
ABCDA′B′C′D′
  1. 1 cm
  2. 2 cm
  3. 4 cm ✓ răspuns corect
  4. 6 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Volumul cubului este 123=1728 cm³, deci fiecare cubuleț are volumul 1728:27=64 cm³, iar muchia lui este l cu l3=64, adică l=4 cm. Altfel: 27=33, deci pe fiecare muchie se pun câte 3 cubulețe: 12:3=4 cm.

Capcana tipică: 6 cm corespunde împărțirii cubului în 8 cubulețe (câte 2 pe muchie); 27 de cubulețe înseamnă 3 pe fiecare muchie.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Dacă într-o clasă se așază câte doi elevi într-o bancă, atunci un elev rămâne singur în bancă, iar două bănci rămân libere. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci șase bănci rămân libere, iar celelalte bănci sunt ocupate complet.
a) Este posibil ca în clasă să fie 14 elevi? Justifică răspunsul dat.
b) Determină numărul de bănci din clasă.
Vezi rezolvarea

a) Când elevii stau câte doi în bancă, un elev rămâne singur, deci numărul elevilor se scrie 2k+1: este un număr impar. Cum 14 este număr par, nu este posibil ca în clasă să fie 14 elevi.

b) Notăm cu x numărul de bănci. Câte doi în bancă: două bănci sunt libere și o bancă are un singur elev, deci x−3 bănci au câte 2 elevi; numărul elevilor este 2(x−3)+1. Câte trei în bancă: x−6 bănci sunt ocupate complet, deci sunt 3(x−6) elevi. Egalăm:

2(x−3)+1=3(x−6)⇒2x−5=3x−18⇒x=13.

În clasă sunt 13 bănci (și 3⋅7=21 de elevi). Verificare: câte doi — 10 bănci pline, o bancă cu un elev și 2 bănci libere (10+1+2=13); câte trei — 7 bănci pline și 6 libere.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x−12−x):x3−2x2+xx2−7x+10, unde x∈R∖{0,1,2,5}.
a) Arată că x2−7x+10=(x−2)(x−5), pentru orice număr real x.
b) Demonstrează că E(x)=x−5x, pentru orice x∈R∖{0,1,2,5}.
Vezi rezolvarea

a) Scriem −7x=−2x−5x și grupăm termenii:

x2−7x+10=x2−2x−5x+10=x(x−2)−5(x−2)=(x−2)(x−5),

pentru orice număr real x.

b) Aducem paranteza la același numitor:

x−12−x=x(2−x)−12−x=2x−x2−12−x=−(x−1)2−(x−2)=(x−1)2x−2.

Descompunem fracția împărțitor: x3−2x2+x=x(x2−2x+1)=x(x−1)2, iar numitorul ei este (x−2)(x−5), din punctul a). Împărțirea înseamnă înmulțirea cu fracția inversată:

E(x)=(x−1)2x−2⋅(x−2)(x−5)x(x−1)2=x−5x,

pentru orice x∈R∖{0,1,2,5} (am simplificat prin x−2≠0 și (x−1)2≠0).

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=−x+6.
a) Calculează f(0)⋅f(6).
b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul O la dreapta AB.
xyOAB
Vezi rezolvarea

a) f(6)=−6+6=0, deci f(0)⋅f(6)=6⋅0=0 (nu mai este nevoie de f(0)=6: un produs cu un factor nul este 0).

b) f(x)=0⇒x=6, deci A(6,0); f(0)=6, deci B(0,6). Atunci OA = 6 și OB = 6. Triunghiul AOB este dreptunghic în O, iar din teorema lui Pitagora

AB=OA2+OB2=36+36=62.

Distanța de la O la dreapta AB este înălțimea din unghiul drept a triunghiului AOB:

d(O,AB)=OA⋅OBAB=6⋅662=62=32.

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu AB = 8 cm. Notăm cu M mijlocul laturii AB și construim din M perpendiculara pe AC, care intersectează pe AC în P și paralela prin C la AB în D.
a) Arată că CD = 12 cm.
b) Calculează aria trapezului AMCD.
ABCMPD
Vezi rezolvarea

a) AM = 4 cm. În triunghiul AMP, dreptunghic în P, m(∢MAP) = 60°, deci m(∢AMP) = 30° și AP=AM2=2 cm; atunci CP = AC − AP = 8 − 2 = 6 cm.

Deoarece CD∥AB, avem ∢PCD ≡ ∢PAM (unghiuri alterne interne), iar ∢CPD ≡ ∢APM (opuse la vârf), deci △AMP∼△CDP:

AMCD=APCP⇒4CD=26⇒CD=12 cm.

b) AMCD este trapez cu bazele AM∥CD. CM este mediană în triunghiul echilateral ABC, deci și înălțime: CM⊥AB și

CM=AB32=832=43 cm.

CM este perpendiculară pe ambele baze, deci este înălțimea trapezului:

AAMCD=(AM+CD)⋅CM2=(4+12)⋅432=323 cm2.

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A. Notăm cu E proiecția punctului A pe dreapta BC. Lungimea laturii AC este de 6 cm, iar lungimea segmentului EC este de 4 cm.
a) Arată că BC = 9 cm.
b) Demonstrează că perimetrul triunghiului ABC este mai mic decât 22 cm.
ABCE
Vezi rezolvarea

a) Triunghiul ABC este dreptunghic în A, iar AE ⊥ BC, E ∈ BC. Din teorema catetei:

AC2=EC⋅BC⇒62=4⋅BC⇒BC=9 cm.

b) Din teorema lui Pitagora: AB=BC2−AC2=81−36=45=35 cm. Perimetrul este

PABC=AB+BC+AC=35+9+6=3(5+5) cm.

Comparăm 35=45 cu 7=49: cum 45<49, avem 35<7, deci PABC<15+7=22 cm.

Problema 6 (5 puncte)

Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′. Distanța de la mijlocul unei diagonale a cubului la mijlocul unei diagonale a unei fețe laterale este de 50 cm.
a) Câți litri de vopsea sunt necesari pentru a vopsi exteriorul cubului, știind că pentru a vopsi un metru pătrat este nevoie de 0,5 litri de vopsea?
b) Calculează distanța de la punctul A la planul (A′D′C).
ABCDA′B′C′D′
Vezi rezolvarea

a) Mijlocul unei diagonale a cubului este centrul cubului, iar mijlocul diagonalei unei fețe este centrul acelei fețe. Distanța dintre ele este jumătate din muchie, deci muchia cubului este 2⋅50=100 cm = 1 m.

Aria totală a cubului este At=6⋅12=6 m², deci sunt necesari 0,5⋅6=3 litri de vopsea.

b) A′D′∥BC și A′D′=BC, deci A′D′CB este dreptunghi și planul (A′D′C) conține dreapta A′B.

Fie Q mijlocul lui A′B. Fața ABB′A′ este pătrat, deci diagonalele lui sunt perpendiculare: AQ⊥A′B. Muchia A′D′ este perpendiculară pe fața (A′AB), deci AQ⊥A′D′. Cum A′D′∩A′B={A′} și ambele drepte sunt în planul (A′D′C), rezultă AQ⊥(A′D′C), adică d(A,(A′D′C))=AQ.

AQ=AB′2=10022=502 cm.

Ce capitole verifică modelul EN 2021

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.6Divizori primi, rapoarte, numere întregi, compararea fracțiilor, radicali, media unui set de dateDivizibilitate · Fracții · Radicali · Organizarea datelor
III.1Problemă rezolvată cu ecuații, paritateDivizibilitate
III.2Descompunere în factori, rapoarte algebriceFormule de calcul prescurtat · fișă rapoarte algebrice
III.3Funcția liniară, distanța de la origine la graficFuncția de gradul I · fișă funcția liniară · Aria triunghiului
II.1–II.5, III.4–III.5Simetria față de un punct, unghi înscris în semicerc, triunghiul cu unghi de 30°, romb, unghi înscris și unghi la centru, asemănare, teorema cateteiUnghiuri · Triunghiul dreptunghic · Teorema catetei · Patrulatere · Cercul · fișă asemănare
II.6, III.6Volumul și aria cubului, distanța de la un punct la un planCubul · Dreapta perpendiculară pe plan · Distanțe și unghiuri în corpuri

După model, rezolvă subiectele oficiale din 2021: testele de antrenament EN 2021, simularea EN 2021, examenul EN 2021, subiectul de rezervă și sesiunea specială. Modelele vecine: modelul EN 2020 (formatul vechi) și modelul EN 2022; pentru anul acesta vezi modelul EN 2027 rezolvat. Exersează pe capitole: funcții la EN și geometrie în spațiu la EN. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1c) 11
I.2c) 1022
I.3b) −2°C
I.4a) 118, 13, 56, 89
I.5d) Laura
I.6b) 66
II.1a) 3 cm
II.2b) 90°
II.3c) 1200 m
II.4c) 38
II.5b) 70°
II.6c) 4 cm
III.1a) nu (numărul elevilor este impar); b) 13 bănci
III.2a) (x−2)(x−5); b) E(x)=x−5x
III.3a) 0; b) 32
III.4a) CD = 12 cm; b) 323 cm²
III.5a) BC = 9 cm; b) P=3(5+5) cm, mai mic decât 22 cm
III.6a) 3 litri; b) 502 cm

Întrebări frecvente

Când a fost publicat modelul de subiect pentru Evaluarea Națională 2021 la matematică? Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație) a publicat modelul și baremul pe 2 noiembrie 2020, pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Modele de subiecte EN 2021. A fost primul model cu itemi grilă la Subiectele I și II; examenul de matematică a avut loc pe 24 iunie 2021 și îl găsești rezolvat la Evaluarea Națională 2021 — subiectele rezolvate.

Cum se punctează modelul EN 2021 la matematică? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte — se punctează doar răspunsul, fără punctaje intermediare. La Subiectul III (6 probleme, cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din modelul EN 2021? Subiectul I: 1c, 2c, 3b, 4a, 5d, 6b. Subiectul II: 1a, 2b, 3c, 4c, 5b, 6c — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.