Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Subiectul de matematică de la sesiunea specială a Evaluării Naționale 2021 (clasa a VIII-a, Varianta 4, proba din 6 iulie 2021), rezolvat complet: 12 itemi grilă (Subiectul I și Subiectul al II-lea) și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului oficial. Încearcă întâi să răspunzi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce a fost sesiunea specială din 2021? În 2021, pe lângă sesiunea obișnuită (proba de matematică s-a dat pe 24 iunie), Ministerul Educației a organizat o etapă specială a Evaluării Naționale, între 5 și 12 iulie, pentru absolvenții clasei a VIII-a care nu au putut susține probele în iunie din cauza măsurilor anti-COVID-19 (izolare, carantină, boală) sau din alte motive medicale dovedite. Proba de matematică s-a dat pe 6 iulie 2021; s-au înscris doar 60 de candidați din toată țara. Subiectul a fost unul nou, cu aceeași structură și aceeași dificultate ca în sesiunea din iunie.

Documente oficiale: subiectul (Varianta 4) și baremul de evaluare și de notare au fost publicate de Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație — CNPEE) pe subiecte.edu.ro, în arhiva EN_VIII_Matematica_06_iulie_2021 (copie arhivată), cu fișierele EN_VIII_Matematica_2021_Var_04_LRO.pdf și EN_VIII_Matematica_2021_Bar_04_LRO.pdf; aceleași fișiere au fost preluate și de edupedu.ro. Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul din sesiunea din iunie îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2021 matematică — subiectele rezolvate.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 25 este egal cu:
  1. 10
  2. 16
  3. 25
  4. 32 ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 25 înseamnă produsul a cinci factori egali cu 2: 2⋅2⋅2⋅2⋅2=32.

Capcana tipică: 10 se obține dacă înmulțești baza cu exponentul (2⋅5), iar 25 dacă inversezi baza și exponentul (52); 16 este 24, cu un factor mai puțin.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Dacă a2=1,5, atunci numărul a este egal cu:
  1. 2,10
  2. 3 ✓ răspuns corect
  3. 3,10
  4. 0,75
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înmulțim ambii membri cu 2: a=2⋅1,5=3.

Capcana tipică: 0,75 se obține dacă împarți 1,5 la 2 în loc să înmulțești; 2,10 și 3,10 vin din „lipirea” cifrelor, nu din calcul.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Opusul numărului 5 este egal cu:
  1. −5 ✓ răspuns corect
  2. −15
  3. 15
  4. 5
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Opusul unui număr x este numărul −x (suma lor este 0). Opusul lui 5 este −5, pentru că 5+(−5)=0.

Capcana tipică: Nu confunda opusul cu inversul: inversul lui 5 este 15 (produsul lor este 1), nu opusul.

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Dintre numerele 0,123; 0,1(23); 0,12(3) și 0,(123), cel mai mare este:
  1. 0,123
  2. 0,(123)
  3. 0,1(23)
  4. 0,12(3) ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Scriem mai multe zecimale pentru fiecare număr:

0,123=0,123000…, 0,(123)=0,123123…, 0,1(23)=0,123232…, 0,12(3)=0,123333…

Primele trei zecimale (1, 2, 3) sunt aceleași la toate numerele, așa că decide a patra zecimală: 0, 1, 2, respectiv 3. Cel mai mare este 0,12(3), iar ordinea crescătoare este 0,123<0,(123)<0,1(23)<0,12(3).

Capcana tipică: 0,(123) „pare” cel mai mare pentru că are perioada cea mai lungă, dar contează cifrele scrise efectiv: după 0,123 urmează la el cifra 1, iar la 0,12(3) cifra 3.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi, Laura, Petru, Tudor și Sofia, au calculat numărul 102−62 și rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

LauraPetruTudorSofia
224328

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Laura
  2. Petru
  3. Tudor
  4. Sofia ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Calculăm întâi sub radical: 102−62=100−36=64, apoi 64=8. Rezultatul corect l-a obținut Sofia.

Capcana tipică: Radicalul nu se „distribuie” la scădere: 102−62≠10−6=4 (răspunsul lui Petru). Întâi faci scăderea de sub radical, apoi extragi radicalul.

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

Se consideră intervalul I=[−3,5). Andrei afirmă că: „Intervalul I conține 5 numere naturale.” Afirmația lui Andrei este:
  1. adevărată ✓ răspuns corect
  2. falsă
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Intervalul conține numerele reale x cu −3≤x<5 (capătul 5 nu este inclus, paranteza este rotundă). Numerele naturale din interval sunt 0, 1, 2, 3 și 4 — exact 5 numere, deci afirmația este adevărată.

Capcana tipică: Numerele −3, −2, −1 sunt întregi, dar nu naturale; iar 5 nu aparține intervalului. Nu uita de 0, care este număr natural.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A, B, C și D. Știind că AB = 2 cm, BC = 4 cm și CD = 1 cm, lungimea segmentului AD este egală cu:
ABCD
  1. 2 cm
  2. 5 cm
  3. 6 cm
  4. 7 cm ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Punctele sunt în ordinea A, B, C, D, deci segmentul AD este format din AB, BC și CD: AD = 2 + 4 + 1 = 7 cm.

Capcana tipică: 6 cm este AC (doar AB + BC), iar 5 cm este BD (BC + CD).

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctele A, O și E sunt coliniare și unghiurile AOB, BOC, COD și DOE sunt congruente. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta ON este bisectoarea unghiului DOE. Măsura unghiului MON este egală cu:
AOEBCDMN
  1. 45°
  2. 90°
  3. 120°
  4. 135° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: A, O, E coliniare, deci m(∢AOE) = 180°. Cele patru unghiuri congruente au fiecare 180° : 4 = 45°. Bisectoarele dau m(∢MOB) = m(∢DON) = 45° : 2 = 22,5°. Atunci

m(∢MON)=22,5°+45°+45°+22,5°=135°.

Răspunsul corect este 135°.

Capcana tipică: 90° este m(∢BOD) (doar cele două unghiuri din mijloc); nu uita jumătățile de unghi de la margini, dintre OM și OB, respectiv dintre OD și ON.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC. Punctul O, din interiorul triunghiului, se află la distanțe egale cu 4 cm de fiecare dintre cele trei vârfuri ale triunghiului. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul D este simetricul punctului O față de punctul M. Lungimea segmentului OD este egală cu:
ABCOMD
  1. 2 cm
  2. 4 cm ✓ răspuns corect
  3. 6 cm
  4. 8 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Punctul egal depărtat de vârfuri este centrul cercului circumscris; în triunghiul echilateral el coincide cu centrul de greutate, deci se află pe mediana AM și AO=2⋅OM. Cum AO = 4 cm, rezultă OM = 2 cm. D este simetricul lui O față de M, deci M este mijlocul lui OD: OD = 2 · OM = 4 cm.

Capcana tipică: 2 cm este doar OM; simetricul dublează această distanță. 8 cm s-ar obține dublând AO în loc de OM.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD, cu AB ∥ CD. Diagonala AC este perpendiculară pe latura BC, AB = 18 cm, iar măsura unghiului ADC este egală cu 120°. Lungimea segmentului BC este egală cu:
ABCD
  1. 6 cm
  2. 9 cm ✓ răspuns corect
  3. 63 cm
  4. 93 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AB ∥ CD, deci unghiurile ADC și DAB sunt suplementare: m(∢DAB) = 180° − 120° = 60°. Trapezul este isoscel, deci m(∢ABC) = m(∢DAB) = 60°. În triunghiul ACB, dreptunghic în C, m(∢CAB) = 90° − 60° = 30°, iar cateta BC se opune unghiului de 30°, deci este jumătate din ipotenuza AB: BC = 18 : 2 = 9 cm.

Capcana tipică: 93 cm este lungimea diagonalei AC (cateta opusă unghiului de 60°), nu a laturii BC.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctele distincte A, B, C și D sunt situate pe un cerc cu raza de 6 cm, astfel încât punctele A și D sunt diametral opuse și arcele AB, BC și CD sunt congruente. Aria triunghiului ABD este egală cu:
ADBCO
  1. 63 cm²
  2. 123 cm²
  3. 183 cm² ✓ răspuns corect
  4. 363 cm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: A și D sunt diametral opuse, deci arcele AB, BC, CD formează un semicerc: fiecare are 180° : 3 = 60°. Fie O centrul cercului: m(∢AOB) = 60° și OA = OB = 6 cm, deci triunghiul AOB este echilateral și AB = 6 cm. Unghiul ABD este înscris într-un semicerc, deci m(∢ABD) = 90°. În triunghiul ABD, dreptunghic în B, cu AD = 12 cm:

BD=122−62=108=63 cm,AABD=AB⋅BD2=6⋅632=183 cm2.

Răspunsul corect este 183 cm².

Capcana tipică: 363 cm² este produsul catetelor neîmpărțit la 2; aria triunghiului dreptunghic este semiprodusul catetelor.

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, cu muchia laterală VA de 5 dm și muchia bazei AB de 6 dm. Toate fețele laterale ale piramidei se vopsesc. Aria suprafeței vopsite este egală cu:
VABCD
  1. 12 dm²
  2. 36 dm²
  3. 48 dm² ✓ răspuns corect
  4. 84 dm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Se vopsește doar suprafața laterală (4 triunghiuri isoscele congruente, cu laturile 5, 5 și 6 dm). Apotema piramidei VM, cu M mijlocul lui AB, este înălțime în triunghiul VAB: VM=52−32=4 dm. Aria unei fețe: 6⋅42=12 dm², iar aria laterală: 4⋅12=48 dm².

Capcana tipică: 84 dm² este aria totală (48 + 36), dar baza nu se vopsește; 12 dm² este aria unei singure fețe laterale.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul fiecărui pas este trecut în paranteză); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Ioana cumpără 3 kg de mere și 2 kg de portocale și plătește 19 lei. Maria cumpără 2 kg de mere și 3 kg de portocale, de aceeași calitate, pentru care plătește 21 de lei.
a) Cu 71 de lei poate cumpăra Mihai 10 kg de mere și 10 kg de portocale, de aceeași calitate cu cele cumpărate de Ioana și Maria? Justifică răspunsul dat.
b) Determină cât a plătit Ioana pe un kilogram de mere.
Vezi rezolvarea

a) Ioana și Maria au cumpărat împreună 3+2=5 kg de mere și 2+3=5 kg de portocale, pentru 19+21=40 de lei (1p). Atunci 10 kg de mere și 10 kg de portocale costă 40⋅2=80 de lei. Cum 71<80, Mihai nu poate cumpăra 10 kg de mere și 10 kg de portocale cu 71 de lei (1p).

b) Notăm cu x prețul unui kilogram de mere și cu y prețul unui kilogram de portocale (în lei):

3x+2y=19,2x+3y=21(1p)

Înmulțim prima ecuație cu 3 și a doua cu 2: 9x+6y=57 și 4x+6y=42. Scăzându-le, obținem 5x=15 (1p), deci x=3 (1p).

Ioana a plătit 3 lei pe un kilogram de mere (iar portocalele costă y=5 lei/kg; verificare: 9+10=19 și 6+15=21).

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(2x3+12)2− (x3+52)2−x(x3+1), unde x este număr real.
a) Arată că E(x)=−2x−6, pentru orice număr real x.
b) Determină numerele naturale a pentru care E(a)>−10.
Vezi rezolvarea

a) Folosim formula (m+n)2=m2+2mn+n2:

(2x3+12)2=4x29+2x3+14,(x3+52)2=x29+5x3+254,x(x3+1)=x23+x(1p)

Atunci

E(x)=4x29+2x3+14−x29−5x3−254−x23−x

Termenii cu x2: 4x29−x29−3x29=0; termenii cu x: 2x3−5x3−x=−x−x=−2x; termenii liberi: 14−254=−6. Deci E(x)=−2x−6, pentru orice număr real x (1p).

b) E(a)>−10⇔−2a−6>−10 (1p). Adunăm 6: −2a>−4; împărțim la −2 (număr negativ, deci sensul inegalității se schimbă): a<2 (1p).

Cum a este număr natural, obținem a=0 sau a=1 (1p). Verificare: E(0)=−6 și E(1)=−8 sunt mai mari decât −10, dar E(2)=−10 nu.

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2.
a) Arată că f(1)+2=1.
b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
xyOAB
Vezi rezolvarea

a) f(1)=1−2 (1p), deci f(1)+2=1−2+2=1 (1p).

b) Intersecția cu axa Ox: f(x)=0⇔x=2, deci A(2,0) (1p). Intersecția cu axa Oy: f(0)=−2, deci B(0,−2) (1p).

Triunghiul AOB este dreptunghic în O, cu catetele AO=2 și BO=2 (lungimile sunt pozitive, chiar dacă ordonata lui B este negativă):

AAOB=AO⋅BO2=2⋅22=22=1(1p)

Aria triunghiului este 1 (unitate de arie).

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată sunt reprezentate pătratele ABMN și BCEF, cu AB = 3 cm și BC=2⋅AB. Punctul B aparține segmentului AC.
a) Arată că perimetrul pătratului BCEF este egal cu 24 cm.
b) Demonstrează că dreptele AF și CM sunt perpendiculare.
ABCNMFE
Vezi rezolvarea

a) BC=2⋅3=6 cm, iar perimetrul pătratului este PBCEF=4⋅BC (1p) =8⋅AB=24 cm (1p).

b) Ideea: arătăm că M este ortocentrul (punctul de intersecție a înălțimilor) triunghiului AFC.

Laturile BM și BF ale celor două pătrate sunt perpendiculare pe AC, deci punctele B, M, F sunt coliniare și FB⊥AC: FB este înălțime în triunghiul AFC (1p).

AM este diagonală în pătratul ABMN, iar BE este diagonală în pătratul BCEF, deci m(∢MAB) = m(∢EBC) = 45°. Aceste unghiuri sunt corespondente (dreptele AM și BE tăiate de secanta AC), deci AM∥BE. Diagonalele pătratului BCEF sunt perpendiculare: BE⊥CF. Rezultă AM⊥CF, adică AM este înălțime în triunghiul AFC (1p).

Înălțimile FB și AM ale triunghiului AFC se intersectează în punctul M, deci M este ortocentrul triunghiului. A treia înălțime trece și ea prin M, așadar CM⊥AF (1p).

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AB=63 cm și BC=36 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB, punctul E aparține diagonalei BD și DE=32 cm.
a) Arată că BD=92 cm.
b) Demonstrează că dreptele AE și CM sunt paralele.
ABCDMEF
Vezi rezolvarea

a) Triunghiul ABD este dreptunghic în A, cu AD = BC =36 cm. Din teorema lui Pitagora (1p):

BD=AB2+AD2=108+54=162=92 cm(1p)

b) Fie F punctul de intersecție a dreptelor CM și BD. Cum MB∥DC, triunghiurile FBM și FDC sunt asemenea, iar raportul de asemănare este

FBFD=MBDC=3363=12,

deci FB este o treime din BD: FB=923=32 cm (1p).

BE=BD−DE=92−32=62 cm, deci EF=BE−BF=32 cm. Obținem EF = FB, adică F este mijlocul segmentului BE (1p).

În triunghiul ABE, M este mijlocul lui AB și F este mijlocul lui BE, deci FM este linie mijlocie: FM∥AE. Dar dreapta FM este chiar dreapta CM, deci CM∥AE (1p).

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB = 6 cm. Intersecția dreptelor BC′ și B′C este punctul O și punctul M este mijlocul segmentului AB.
a) Arată că AO=36 cm.
b) Determină distanța de la punctul M la planul (AB′C).
ABCDA′B′C′D′OM
Vezi rezolvarea

a) AB′, B′C și AC sunt diagonale ale unor fețe ale cubului: AB′=B′C=AC=62 cm, deci triunghiul AB′C este echilateral (1p). Diagonalele pătratului BCC′B′ se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului B′C și AO este mediană, deci și înălțime, în triunghiul echilateral AB′C:

AO=62⋅32=36 cm(1p)

b) AO⊥B′C (punctul a)) și BC′⊥B′C (diagonalele pătratului BCC′B′ sunt perpendiculare). Dreptele AO și BC′ sunt concurente în O și determină planul (ABC′), deci B′C⊥(ABC′) (1p).

Punctul M se află pe AB, deci în planul (ABC′). În acest plan ducem ME⊥AO, E∈AO. Cum ME este inclusă în planul (ABC′), avem și ME⊥B′C. Dreapta ME este perpendiculară pe dreptele AO și B′C, concurente în O și incluse în planul (AB′C), deci ME⊥(AB′C), iar distanța de la M la planul (AB′C) este ME (1p).

AB este perpendiculară pe fața BCC′B′, deci AB⊥BO: triunghiul ABO este dreptunghic în B, cu OB=BC′2=32 cm. Triunghiurile AEM și ABO sunt dreptunghice (în E, respectiv B) și au unghiul A comun, deci sunt asemenea:

AMAO=MEOB⇒ME=AM⋅OBAO=3⋅3236=33=3 cm(1p)

Distanța de la M la planul (AB′C) este 3 cm.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspunsItemRăspuns
I.1d) 32II.1d) 7 cm
I.2b) 3II.2d) 135°
I.3a) −5II.3b) 4 cm
I.4d) 0,12(3)II.4b) 9 cm
I.5d) Sofia (8)II.5c) 183 cm²
I.6a) adevăratăII.6c) 48 dm²
Problemaa)b)
III.1nu (costă 80 de lei)3 lei/kg
III.2E(x)=−2x−6a∈{0,1}
III.3f(1)+2=1aria = 1
III.424 cmM este ortocentrul triunghiului AFC
III.592 cmFM linie mijlocie în triunghiul ABE
III.636 cm3 cm

Ce capitole verifică subiectul din sesiunea specială EN 2021

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.5Puteri, proporții, opusul unui număr, compararea fracțiilor zecimale periodice, calcul cu radicaliPuteri · Fracții · Radicali
I.6Intervale de numere realeIntervale de numere reale
III.1Problemă rezolvată cu un sistem de ecuațiiSisteme de ecuații · fișă sisteme
III.2Pătratul unui binom, inecuațiiFormule de calcul prescurtat · Inecuații
III.3Funcția liniară, aria triunghiului format cu axeleFuncția de gradul I
II.1–II.5Segmente, unghiuri și bisectoare, triunghiul echilateral, trapezul isoscel, unghiul de 30°, unghiul înscris în semicercUnghiuri · Triunghiul dreptunghic · Patrulatere · Cercul
III.4–III.5Pătratul, ortocentrul, asemănarea, linia mijlociePatrulatere · fișă asemănare · fișă Thales și linia mijlocie
II.6, III.6Aria laterală a piramidei, cubul, distanța de la un punct la un planPiramida patrulateră regulată · Cubul · Distanțe și unghiuri în corpuri geometrice

Din același an: subiectul din sesiunea din iunie EN 2021 rezolvat, simularea EN 2021 rezolvată și testele de antrenament 2021. Anii vecini: EN 2020, EN 2022; un alt subiect oficial „de rezervă”: rezerva EN 2023. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Întrebări frecvente

Ce este sesiunea specială a Evaluării Naționale 2021? Este o etapă suplimentară a examenului, organizată de Ministerul Educației în iulie 2021 (5–12 iulie; matematica pe 6 iulie), pentru absolvenții clasei a VIII-a care nu au putut participa la sesiunea din iunie: elevi aflați în izolare sau carantină din cauza COVID-19, bolnavi sau cu alte motive medicale dovedite. S-au înscris 60 de candidați, iar subiectul (Varianta 4) a fost diferit de cel din iunie.

Este subiectul din sesiunea specială mai greu decât cel din iunie? Nu: are aceeași structură (Subiectul I și Subiectul al II-lea cu câte 6 itemi grilă, Subiectul al III-lea cu 6 probleme cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte), aceeași programă și același barem de punctare. De aceea este un test de exersare foarte bun înainte de examen.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din sesiunea specială EN 2021? Subiectul I: 1d, 2b, 3a, 4d, 5d, 6a. Subiectul al II-lea: 1d, 2d, 3b, 4b, 5c, 6c — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.