Subiectele oficiale de la Simularea Evaluării Naționale 2026 la matematică, itemii de tip grilă rezolvați pas cu pas, cu răspunsul corect și greșelile frecvente. Sunt 12 itemi grilă (Subiectul I și Subiectul II) și 6 probleme cu rezolvare completă (Subiectul al III-lea), rezolvate după baremul oficial. Încearcă întâi să răspunzi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți rezolva același test și interactiv, cu scor instant.

Rezolvă testul online →

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 12 − 8 : 4 este egal cu:
  1. 16
  2. 10 ✓ răspuns corect
  3. 5
  4. 1
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 8 : 4 = 2, apoi 12 − 2 = 10.

Capcana tipică: Împărțirea are prioritate față de scădere (nu de la stânga la dreapta).

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Din cei 26 de elevi ai unei clase, 50% sunt băieți. Numărul băieților este:
  1. 5
  2. 12
  3. 13 ✓ răspuns corect
  4. 20
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 50% din 26 = 26 : 2 = 13.

Capcana tipică: 50% înseamnă exact jumătate.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Cel mai mare număr natural din intervalul [2/3, 9/4] este:
  1. 0
  2. 1
  3. 2 ✓ răspuns corect
  4. 9
Vezi rezolvarea

Rezolvare: 2/3 ≈ 0,67 și 9/4 = 2,25. Numerele naturale din interval sunt 1 și 2; cel mai mare este 2.

Capcana tipică: 9/4 = 2,25, nu 9; cel mai mare natural este 2.

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Dacă 2x = √3 / 2, atunci 4x este egal cu:
  1. 4/3
  2. 8/3
  3. √3 ✓ răspuns corect
  4. 6
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înmulțim cu 2: 4x = 2 · (√3 / 2) = √3.

Capcana tipică: 4x este dublul lui 2x; nu se ridică la pătrat.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi au calculat produsul numerelor a = 3 + 2√2 și b = 3 − 2√2. Rezultate: Alin → 17, Mihai → 6, Ioana → 5, Maria → 1. Rezultatul corect a fost obținut de:
  1. Alin
  2. Mihai
  3. Ioana
  4. Maria ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: a·b = 3² − (2√2)² = 9 − 8 = 1. Corect: Maria.

Capcana tipică: (2√2)² = 8 (nu 4); folosește (x+y)(x−y) = x² − y².

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

Două pixuri și un caiet costă 20 de lei. Afirmația „Patru pixuri și două caiete, de același tip, costă 40 de lei” este:
  1. adevărat ✓ răspuns corect
  2. fals
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Cantitățile sunt duble, deci prețul se dublează: 2 × 20 = 40 lei. Adevărat.

Capcana tipică: Cantitățile fiind duble, prețul se dublează; nu e nevoie de prețul individual.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

Punctele A, B, C, D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât BC este jumătate din AB, iar CD este jumătate din BC. Dacă BC = 4 cm, atunci AD este:
ABCD842
  1. 20 cm
  2. 14 cm ✓ răspuns corect
  3. 12 cm
  4. 7 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: BC = 4; AB = 2·BC = 8; CD = BC/2 = 2. AD = 8 + 4 + 2 = 14 cm.

Capcana tipică: AB este dublul lui BC (BC e jumătate din AB), nu invers.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

Unghiurile adiacente suplementare AOC și COB au suma 180°. OM este bisectoarea unghiului AOC, iar măsura unghiului MOB este 145°. Măsura unghiului BOC este:
ABCMO
  1. 35°
  2. 70°
  3. 105°
  4. 110° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AOC = 2x, MOC = x. MOB = x + (180° − 2x) = 180° − x = 145°, deci x = 35°. AOC = 70°, BOC = 110°.

Capcana tipică: MOB = MOC + COB; adună-le, nu confunda bisectoarea.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

Triunghiul isoscel ABC are AB = AC și unghiul BAC = 36°. Punctul M este pe AC astfel încât AM = BM. Măsura unghiului MBC este:
ABCM
  1. 18°
  2. 36° ✓ răspuns corect
  3. 54°
  4. 72°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: ABC = ACB = 72°. Triunghiul ABM isoscel (AM = BM) ⟹ ABM = 36°. MBC = 72° − 36° = 36°.

Capcana tipică: MBC = ABC − ABM = 72° − 36°.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În pătratul ABCD cu AB = 4 cm, M este mijlocul laturii BC. Dreptele AM și DC se intersectează în punctul P. Aria triunghiului ABP este:
ABCDMP
  1. 3 cm²
  2. 4 cm²
  3. 8 cm² ✓ răspuns corect
  4. 16 cm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: P este pe dreapta DC, la înălțimea 4 cm față de AB. Aria ABP = (AB · 4)/2 = (4·4)/2 = 8 cm².

Capcana tipică: Înălțimea din P față de AB este 4 cm (cât latura), nu 2 cm.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

Cercul de centru O are diametrul AB. Punctele C și D sunt pe cerc astfel încât CD ∥ AB și măsura unghiului BOC este 60°. Măsura unghiului BAD este:
ABCDO
  1. 30°
  2. 60° ✓ răspuns corect
  3. 90°
  4. 120°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Arcul BC = 60°; prin simetrie (CD ∥ AB), arcul AD = 60°, iar arcul BD = 120°. Unghiul înscris BAD = 120°/2 = 60°.

Capcana tipică: BAD este unghi înscris, deci jumătate din arcul subîntins (120°).

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

Prisma dreaptă ABCA'B'C' are baza triunghiul echilateral ABC, cu AA' = 3 cm și AB = 4 cm. Lungimea segmentului BC' este:
ABCA'B'C'
  1. 3 cm
  2. 4 cm
  3. 5 cm ✓ răspuns corect
  4. 7 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: BC' este diagonala feței laterale BCC'B': BC' = √(BC² + CC'²) = √(16 + 9) = 5 cm.

Capcana tipică: BC' este diagonala feței laterale, nu muchia de bază BC = 4.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial; orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi. a) Verifică dacă în această clasă pot fi 25 de elevi. Justifică răspunsul dat. b) Dacă elevii acestei clase se așază câte 4 în bancă, atunci într-una dintre bănci stau doar 2 elevi, iar 5 bănci rămân libere. Determină numărul băncilor din această clasă.
Vezi rezolvarea

a) Notăm cu e numărul elevilor și cu b numărul băncilor din clasă. Așezați câte doi, elevii ocupă toate băncile și încă una: e=2(b+1), deci e este număr par. Cum 25 este impar, nu este posibil ca în clasă să fie 25 de elevi.

b) Când stau câte 4, sunt ocupate b−5 bănci: b−6 bănci cu câte 4 elevi și o bancă cu 2 elevi, deci e=4(b−6)+2. Egalăm cele două expresii:

2(b+1)=4(b−6)+2⇒2b+2=4b−22⇒2b=24,

deci în clasă sunt 12 bănci (și 26 de elevi).

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(1x2−3x+2+11−x):x2−6x+9x−1, unde x este număr real, x≠1, x≠2 și x≠3. a) Arată că x2−3x+2=(x−2)(x−1), pentru orice număr real x. b) Arată că numărul T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7) este mai mic decât −22.
Vezi rezolvarea

a) x2−3x+2=x2−x−2x+2 =x(x−1)−2(x−1) =(x−2)(x−1).

b) Cum 11−x=−x−2(x−2)(x−1) și x2−6x+9=(x−3)2:

E(x)=1−(x−2)(x−2)(x−1)⋅x−1(x−3)2=3−x(x−2)(x−3)2=−1(x−2)(x−3).

Folosim 1k(k+1)=1k−1k+1:

T=−(11⋅2+12⋅3+13⋅4+14⋅5)=−(1−15)=−45.

Comparăm: −45=−810=−6410 și −22=−5210=−5010. Cum 64>50, avem −6410<−5010, deci T<−22.

Problema 3 (5 puncte)

În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,0) și B(10,4). a) Arată că AB=45. b) Determină coordonatele punctului M, situat pe axa Ox, aflat la distanțe egale față de punctele A și B.
Vezi rezolvarea

a) Punctul C(10,0) este proiecția lui B pe axa Ox, deci AC = 8 și BC = 4. În triunghiul dreptunghic ACB: AB2=64+16=80, deci AB=80=45.

b) Fie M(m,0). Atunci AM=|m−2|. Triunghiul BMC este dreptunghic în C, cu BC=4 și CM=|10−m|, deci BM2=16+(10−m)2. Din AM = BM:

(m−2)2=16+(10−m)2⇒m2−4m+4=m2−20m+116⇒16m=112,

deci m=7 și M(7,0) (verificare: AM = 5, BM=9+16=5).

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A, B, C și D aparțin cercului, astfel încât ABCD este pătrat, cu AB = 4 cm. Punctul M este mijlocul arcului mic AD, iar dreptele AD și BM se intersectează în punctul P. a) Arată că MO=22 cm. b) Demonstrează că tangenta unghiului BPA este egală cu 1+2.
ABCDMPO
Vezi rezolvarea

a) Diagonala pătratului este diametru al cercului: BD=AB2=42 cm, deci raza este MO=OB=BD2=22 cm.

b) Fie Q intersecția dreptelor OM și AD. În triunghiul isoscel OAD (OA = OD), OM este bisectoarea unghiului AOD (M este mijlocul arcului AD), deci OQ este și înălțime și mediană: OQ⊥AD, AQ = 2 cm și OQ = 2 cm (jumătate din latura pătratului). Atunci MQ=MO−OQ=22−2=2(2−1) cm. Cum MQ∥AB (ambele perpendiculare pe AD), △MPQ∼△BPA:

MQBA=PQPA⇒BA+MQBA=PA+PQPA=AQPA⇒2+224=2PA.

În triunghiul BAP, dreptunghic în A:

tg(∢BPA)=BAPA=2+222=1+2.

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu AB = 8 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AC, punctul P este proiecția punctului M pe dreapta BC și punctul Q este proiecția punctului P pe dreapta AB. a) Arată că PC = 2 cm. b) Determină aria triunghiului MPQ.
ABCMPQ
Vezi rezolvarea

a) MC=AC2=4 cm. În triunghiul MPC, dreptunghic în P, m(∢C) = 60°, deci m(∢PMC) = 30° și cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză: PC=MC2=2 cm.

b) BP = 8 − 2 = 6 cm. În triunghiul BQP, dreptunghic în Q, cu m(∢PBQ) = 60°: PQ=BP⋅sin⁡60°=6⋅32=33 cm, iar m(∢BPQ) = 30°. În triunghiul MPC: MP=16−4=23 cm. Cum m(∢MPB) = 90°, m(∢MPQ) = 90° − 30° = 60°. Fie QT⊥MP, T ∈ MP:

QT=QP⋅sin⁡60°=33⋅32=92 cm,AMPQ=QT⋅MP2=92⋅232=932 cm2.

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD, cu AB = 6 cm. Punctul M este mijlocul muchiei AD și punctul P este simetricul punctului B față de punctul M. a) Arată că CP=62 cm. b) Arată că sinusul unghiului dreptelor DP și CM este egal cu 336.
ABCDMP
Vezi rezolvarea

a) BM și CM sunt înălțimi în triunghiurile echilaterale ABD și ACD, deci BM=CM=632=33 cm. P este simetricul lui B față de M, deci PM = BM = CM și BP=2⋅CM. În triunghiul PCB, mediana CM este jumătate din latura BP, deci triunghiul PCB este dreptunghic în C. Atunci

CP=PB2−BC2=108−36=72=62 cm.

b) Fie E mijlocul lui BD. ME este linie mijlocie în triunghiul PDB, deci ME∥DP și m(∢(DP, CM)) = m(∢(ME, CM)). Cum ABDP este paralelogram (diagonalele AD și BP se înjumătățesc în M), DP = AB = 6 cm, deci ME=DP2=3 cm. CE este înălțime în triunghiul echilateral BCD: CE=33 cm = CM, deci triunghiul MCE este isoscel. Fie CF⊥ME, F ∈ ME; F este mijlocul lui ME, MF=32 cm:

CF=(33)2−(32)2=27−94=3112 cm.

În triunghiul dreptunghic CFM:

sin⁡(∢CMF)=CFCM=3112⋅133=336.

Exersează acest test cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2026)

Subiecte și bareme © Ministerul Educației (CNPEE). Sursă: subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.