Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Subiectul oficial de la a doua sesiune a Simulării Evaluării Naționale 2026 la matematică (clasa a VIII-a), proba din 28 aprilie 2026, rezolvat complet: 12 itemi grilă (Subiectul I și Subiectul al II-lea) și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului oficial. Încearcă întâi să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

De ce a existat o a doua simulare? Simularea națională a Evaluării Naționale 2026 a avut loc în martie (proba de matematică pe 17 martie 2026), dar în unele școli nu s-a putut desfășura. Pentru elevii acestor școli, Ministerul Educației și Cercetării a organizat, la cererea unităților de învățământ, o a doua sesiune a simulării, în perioada 27–29 aprilie 2026, cu subiecte noi, de același tip. Subiectul din prima sesiune îl găsești rezolvat pe pagina Simulare Evaluare Națională 2026 matematică — subiectele rezolvate.

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost elaborate de Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare — CNCE), cu antetul „Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, anul școlar 2025-2026 — Simulare”, și publicate pe subiecte.edu.ro în arhiva EN_VIII_2026_Matematica_Simulare_2.zip (fișierele EN_VIII_Matematica_2026_Var_Simulare_2_LRO — subiectul și EN_VIII_Matematica_2026_Bar_Simulare_2_LRO — baremul). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Figurile de mai jos sunt redesenate după subiectul oficial.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 39−9:3 este egal cu:
  1. 10
  2. 12
  3. 36 ✓ răspuns corect
  4. 90
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Împărțirea se efectuează înaintea scăderii: 9:3=3, apoi 39−3=36.

Capcana tipică: Dacă scazi întâi (39−9=30) și apoi împarți la 3, obții greșit 10.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Cinci caiete de același fel costă 50 de lei. Prețul unui astfel de caiet este egal cu:
  1. 1 leu
  2. 5 lei
  3. 10 lei ✓ răspuns corect
  4. 50 de lei
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Prețul unui caiet se află împărțind costul total la numărul de caiete: 50:5=10 lei.

Capcana tipică: 50 de lei este prețul tuturor celor cinci caiete, nu al unuia singur.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Cel mai mare număr natural din intervalul (−1,6) este egal cu:
  1. 6
  2. 5 ✓ răspuns corect
  3. 0
  4. −1
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Intervalul (−1,6) este deschis, deci nu conține capetele −1 și 6. Numerele naturale din interval sunt 0, 1, 2, 3, 4, 5, iar cel mai mare dintre ele este 5.

Capcana tipică: Paranteza rotundă înseamnă că 6 nu aparține intervalului; −1 nici nu este număr natural.

Itemul 4 (Subiectul I · Algebră)

Fracția subunitară din mulțimea {52,1516,1615,5} este:
  1. 52
  2. 1516 ✓ răspuns corect
  3. 1615
  4. 5
Vezi rezolvarea

Rezolvare: O fracție este subunitară când numărătorul este mai mic decât numitorul (fracția este mai mică decât 1). Doar la 1516 avem 15<16.

Capcana tipică: 1615 are aceleași cifre, dar numărătorul este mai mare decât numitorul, deci este supraunitară.

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi, Ana, Mihaela, Paul și Tudor, au calculat suma numerelor a=3+22 și b=3−8. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AnaMihaelaPaulTudor
17651

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ana
  2. Mihaela ✓ răspuns corect
  3. Paul
  4. Tudor
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Scoatem factorul de sub radical: 8=4⋅2=22, deci b=3−22. Atunci a+b=3+22+3−22=6. Rezultatul corect l-a obținut Mihaela.

Capcana tipică: Se cere suma, nu produsul: a⋅b=9−8=1 ar fi răspunsul lui Tudor, iar 17 este a2+b2.

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

După o scumpire cu 10%, un obiect costă 110 lei. Ana afirmă: „Prețul inițial al acestui obiect este de 100 de lei.”. Afirmația Anei este:
  1. adevărată ✓ răspuns corect
  2. falsă
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Verificăm: dacă prețul inițial este 100 de lei, scumpirea este 10100⋅100=10 lei, iar noul preț este 100+10=110 lei, exact cât se spune în enunț. Afirmația este adevărată.

Capcana tipică: Nu scădea 10% din 110 (ar da 99 de lei): procentul se aplică prețului inițial, nu celui nou.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctele A, B, C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB = 20 cm, lungimea segmentului BC este jumătate din lungimea segmentului AB, iar punctul D este simetricul punctului B față de punctul C. Lungimea segmentului AD este egală cu:
ABCD
  1. 40 cm ✓ răspuns corect
  2. 35 cm
  3. 30 cm
  4. 10 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: BC = 20 : 2 = 10 cm. D este simetricul lui B față de C, deci C este mijlocul segmentului BD și CD = BC = 10 cm. Atunci AD = AB + BC + CD = 20 + 10 + 10 = 40 cm.

Capcana tipică: 30 cm este AC; nu uita segmentul CD, egal cu BC.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele AB și CD, cu punctele A și D de o parte și de alta a dreptei BC. Măsura unghiului BCD este egală cu 45°. Măsura unghiului ABC este egală cu:
ABCD45°
  1. 45° ✓ răspuns corect
  2. 75°
  3. 135°
  4. 145°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Dreptele AB și CD sunt paralele, iar BC este secantă. Punctele A și D sunt de o parte și de alta a secantei, deci unghiurile ABC și BCD sunt alterne interne, adică sunt congruente: m(∢ABC) = m(∢BCD) = 45°.

Capcana tipică: 135° ar fi răspunsul dacă A și D ar fi de aceeași parte a secantei BC (unghiuri interne de aceeași parte, suplementare).

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC. Punctul E aparține laturii BC, astfel încât AE = CE și măsura unghiului BEA este egală cu 78°. Măsura unghiului CAB este egală cu:
CEBA78°
  1. 39°
  2. 78°
  3. 102° ✓ răspuns corect
  4. 141°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AE = CE, deci triunghiul AEC este isoscel: m(∢EAC) = m(∢ECA). Unghiul BEA este unghi exterior triunghiului AEC, deci este egal cu suma unghiurilor neadiacente: m(∢EAC) + m(∢ECA) = 78°, adică m(∢C) = 39°. Triunghiul ABC este isoscel cu AB = AC, deci m(∢B) = m(∢C) = 39° și m(∢CAB) = 180° − 39° − 39° = 102°.

Capcana tipică: 39° este măsura unghiului C (sau B), iar 78° este unghiul BEA din enunț — se cere unghiul din vârful A.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AD ⊥ AB, AB ∥ CD, AB = 8 cm, CD = 4 cm și AD=43 cm. Aria trapezului ABCD este egală cu:
ABCD
  1. 40 cm²
  2. 243 cm² ✓ răspuns corect
  3. 32 cm²
  4. 83 cm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Într-un trapez dreptunghic, latura perpendiculară pe baze este înălțimea: h = AD = 43 cm. Aria trapezului este semisuma bazelor înmulțită cu înălțimea: A=(8+4)⋅432=6⋅43=243 cm².

Capcana tipică: Dacă uiți împărțirea la 2 obții 483 cm²; 83 cm² este aria triunghiului format de diferența bazelor cu înălțimea.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și diametru AB. Punctele C și D aparțin cercului, astfel încât dreptele AB și CD sunt paralele și măsura unghiului BOC este egală cu 60°. Măsura unghiului ADC este egală cu:
ABODC
  1. 30°
  2. 60°
  3. 110°
  4. 120° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Unghiul la centru BOC are măsura arcului cuprins: arcul BC are 60°. Coardele paralele AB și CD cuprind între ele arce egale, deci arcul AD are tot 60°, iar arcul DC (de sus) are 180° − 60° − 60° = 60°. Unghiul ADC este înscris în cerc și cuprinde arcul AC care nu conține punctul D: semicercul de jos (180°) plus arcul BC (60°), adică 240°. Deci m(∢ADC) = 240° : 2 = 120°. (Altfel: ABCD este trapez isoscel, iar triunghiul OBC este echilateral, deci m(∢ABC) = 60° și unghiul ADC este suplementul lui.)

Capcana tipică: 60° este unghiul ABC (sau BOC); unghiul ADC este suplementul lui, pentru că în trapez unghiurile alăturate unei laturi neparalele sunt suplementare.

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDEFGH. Măsura unghiului dreptelor BF și CD este egală cu:
ABCDEFGH
  1. 30°
  2. 45°
  3. 60°
  4. 90° ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: CD ∥ AB (laturi opuse ale pătratului ABCD), deci ∢(BF, CD) = ∢(BF, AB) = m(∢ABF). Fața ABFE este pătrat, deci m(∢ABF) = 90°. (Altfel: muchia BF este perpendiculară pe planul bazei, deci pe orice dreaptă din acest plan, inclusiv pe CD.)

Capcana tipică: Dreptele BF și CD nu se intersectează (sunt necoplanare), dar unghiul lor se măsoară mutând una dintre ele paralel, până se intersectează cu cealaltă.

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul fiecărei cerințe e trecut în paranteză); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Silvia a scris pe o foaie un număr natural pe care, dacă îl împarte la 5, obține restul 2, iar dacă îl împarte la 6 obține restul 3. a) Este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158? Justifică răspunsul dat. b) Silvia a scris pe foaie cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile din enunț. Determină acest număr.
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) Împărțim 158 la 5: 158=5⋅31+3, deci restul este 3. Cum 3≠2, nu este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158.

b) (3 puncte) Notăm cu n numărul scris de Silvia. Din teorema împărțirii cu rest, n=5a+2 și n=6b+3, cu a, b numere naturale. Adunăm 3:

n+3=5a+5=5(a+1),n+3=6b+6=6(b+1),

deci n+3 este un multiplu comun al numerelor 5 și 6. Cel mai mic multiplu comun nenul al lui 5 și 6 este 30, iar n este cel mai mic număr care îndeplinește condițiile, deci n+3=30 și n=27.

Verificare: 27=5⋅5+2 și 27=6⋅4+3.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x−4x−2−2−xx−4−2):1x−2, unde x este număr real, x≠2 și x≠4. a) Arată că x2−6x+8=(x−2)(x−4), pentru orice număr real x. b) Determină suma soluțiilor ecuației E(x)=x+412, unde x este număr real, x≠2 și x≠4.
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) Descompunem, despărțind termenul −6x în −2x−4x:

x2−6x+8=x2−2x−4x+8=x(x−2)−4(x−2)=(x−2)(x−4),

pentru orice număr real x.

b) (3 puncte) Aducem paranteza la numitorul comun (x−2)(x−4). Atenție la semnul fracției din mijloc: −2−xx−4=x−2x−4.

(x−4)2+(x−2)2−2(x−2)(x−4)(x−2)(x−4)=x2−8x+16+x2−4x+4−2x2+12x−16(x−2)(x−4)=4(x−2)(x−4).

(Numărătorul este chiar ((x−4)−(x−2))2=(−2)2=4.) Împărțirea la 1x−2 înseamnă înmulțirea cu x−2:

E(x)=4(x−2)(x−4)⋅(x−2)=4x−4.

Ecuația devine 4x−4=x+412. Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:

(x−4)(x+4)=48⇒x2−16=48⇒x2=64,

deci x=−8 sau x=8; ambele valori convin (sunt diferite de 2 și 4). Suma soluțiilor este −8+8=0.

Problema 3 (5 puncte)

În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,0) și B(6,3). a) Arată că AB=5. b) Calculează aria triunghiului AOB.
OxyA(2, 0)B(6, 3)C43
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) Fie C(6,0) proiecția punctului B pe axa Ox. Atunci AC=6−2=4 și BC=3, iar triunghiul ACB este dreptunghic în C. Din teorema lui Pitagora:

AB2=AC2+BC2=16+9=25⇒AB=25=5.

b) (3 puncte) Latura OA se află pe axa Ox și are lungimea OA=2. Înălțimea din B a triunghiului AOB este distanța de la B la axa Ox, adică ordonata lui B: d(B,Ox)=3. Așadar

AAOB=OA⋅d(B,Ox)2=2⋅32=3.

Problema 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O, în care AB și CD sunt diametre perpendiculare. Punctul M aparține arcului mic BC, dreptele DM și AB se intersectează în punctul N, DN = 6 cm și MN = 3 cm. a) Arată că măsura unghiului BMN este egală cu 45°. b) Calculează aria discului cu centrul în O și rază OD.
ABCDONM
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) Diametrele AB și CD sunt perpendiculare, deci unghiul la centru BOD are 90° și arcul mic BD are 90°. Unghiul BMN este același cu unghiul BMD (N se află pe segmentul MD), care este unghi înscris în cerc și cuprinde arcul BD. Așadar m(∢BMN) = 12⋅90° = 45°.

b) (3 puncte) CD este diametru, deci unghiul înscris CMD cuprinde un semicerc: m(∢DMC) = 90°. Triunghiurile OND și MCD au: m(∢NOD) = m(∢DMC) = 90° și unghiul ODN ≡ unghiul CDM (unghi comun), deci △OND∼△MCD. Cu DM=DN+NM=9 cm și CD=2⋅OD:

NDCD=ODMD⇔62⋅OD=OD9⇒OD2=27.

Aria discului este A=π⋅OD2=27π cm². (Raza este OD=33 cm, dar pentru arie ajunge OD2.)

Problema 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB = 6 cm și AC = 8 cm. Punctul Q se află pe latura AB, astfel încât BQ = 2 cm. Paralela prin Q la dreapta AC intersectează dreapta BC în punctul P, punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC și AG∩BC={M}. a) Calculează lungimea segmentului BC. b) Determină perimetrul patrulaterului BQGP.
ABCMGPQ
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) În triunghiul ABC, dreptunghic în A, din teorema lui Pitagora: BC=62+82=36+64=100=10 cm.

b) (3 puncte) G este centrul de greutate, deci AM este mediană (M este mijlocul lui BC, BM=5 cm) și AGAM=23. Cum AQ=6−2=4 cm, avem și AQAB=46=23. Din AGAM=AQAB, reciproca teoremei lui Thales dă QG∥BM.

Din QG∥BM: △AQG∼△ABM, deci QGBM=23 și QG=23⋅5=103 cm. Din QP∥AC: △BQP∼△BAC, deci BPBC=BQBA=13 și BP=103 cm.

Patrulaterul BQGP are QG∥BP (P este pe BC) și QG=BP, deci este paralelogram; laturile lui opuse sunt egale: GP=BQ=2 cm. Perimetrul este

PBQGP=2⋅(2+103)=2⋅163=323 cm.

Problema 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′, cu baza triunghiul echilateral ABC, AB = 12 cm și AA′=33 cm. a) Calculează perimetrul triunghiului ABC. b) Determină tangenta unghiului dintre dreapta MC′ și planul (B′BC), unde punctul M este mijlocul segmentului AB.
ABCA′B′C′M
Vezi rezolvarea

a) (2 puncte) Triunghiul ABC este echilateral, deci PABC=3⋅AB=3⋅12=36 cm.

b) (3 puncte) Ducem MN⊥BC, N∈BC. Prisma este dreaptă, deci muchia B′B este perpendiculară pe planul bazei și MN⊥B′B. Dreapta MN este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (B′BC) (B′B∩BC={B}), deci MN⊥(B′BC). Proiecția dreptei MC′ pe planul (B′BC) este NC′, așa că

∢(MC′,(B′BC))=∢(MC′,NC′)=∢MC′N.

În triunghiul MNB, dreptunghic în N, cu MB=6 cm și m(∢B) = 60°: MN=MB⋅sin⁡60°=6⋅32=33 cm și BN=MB⋅cos⁡60°=3 cm, deci CN=12−3=9 cm.

În triunghiul C′CN, dreptunghic în C: C′N=C′C2+CN2=27+81=108=63 cm.

Cum C′N⊂(B′BC), avem MN⊥C′N, deci triunghiul C′MN este dreptunghic în N și

tg(∢MC′N)=MNC′N=3363=12.

Ce capitole verifică subiectul

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.4Ordinea operațiilor, împărțirea, intervale, fracții subunitareFracții · Intervale
I.5, I.6Scoaterea factorilor de sub radical, procente (scumpiri)Radicali · Procente
III.1Teorema împărțirii cu rest, multipli comuniÎmpărțirea cu rest · Divizibilitate
III.2Descompuneri, rapoarte algebrice, ecuația x2=aFormule de calcul prescurtat · fișă rapoarte algebrice
III.3Distanța dintre două puncte, aria unui triunghi în sistemul de axeTeorema lui Pitagora
II.1–II.5Simetricul unui punct, unghiuri alterne interne, unghi exterior, aria trapezului, coarde paralele și unghi înscrisPatrulatere · Cercul · Unghiul înscris
III.4, III.5Unghi înscris, aria discului, triunghiuri asemenea, centrul de greutate, paralelogramCercul · Unghiul înscris · Teorema lui Thales · fișă asemănare · Mediana triunghiului · Triunghiul dreptunghic
II.6, III.6Unghiul a două drepte în cub, prisma dreaptă, unghiul dintre o dreaptă și un planCubul · Prisma triunghiulară regulată · Dreapta perpendiculară pe plan

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1c) 36
I.2c) 10 lei
I.3b) 5
I.4b) 1516
I.5b) Mihaela (a+b=6)
I.6a) adevărată
II.1a) 40 cm
II.2a) 45°
II.3c) 102°
II.4b) 243 cm²
II.5d) 120°
II.6d) 90°
III.1a) nu (restul împărțirii lui 158 la 5 este 3); b) 27
III.2a) descompunere; b) E(x)=4x−4, soluțiile −8 și 8, suma 0
III.3a) AB=5; b) AAOB=3
III.4a) 45°; b) 27π cm²
III.5a) 10 cm; b) 323 cm
III.6a) 36 cm; b) tg=12

Din același an: simularea EN 2026 din martie, subiectul de examen EN 2026, subiectul de rezervă EN 2026 și modelul EN 2026, toate rezolvate. Anul anterior: simularea EN 2025 rezolvată. Pentru anul acesta: simularea EN 2027. Problemele de geometrie în spațiu de la EN sunt adunate pe pagina geometrie în spațiu la EN, iar toate formulele de clasa a VIII-a pe pagina formule clasa a 8-a.

Întrebări frecvente

Ce este a doua sesiune a simulării Evaluării Naționale 2026? Este o reluare a simulării, organizată de Ministerul Educației și Cercetării în perioada 27–29 aprilie 2026 pentru elevii de clasa a VIII-a din școlile care nu au susținut prima sesiune din martie. Proba de matematică a avut loc pe 28 aprilie 2026, cu un subiect nou, publicat oficial împreună cu baremul.

Este subiectul din a doua sesiune la fel de greu ca cel din martie? Are aceeași structură (Subiectul I și Subiectul al II-lea cu câte 6 itemi grilă, Subiectul al III-lea cu 6 probleme cu punctele a) de 2 puncte și b) de 3 puncte) și același tip de cerințe; cele mai dificile probleme sunt, ca de obicei, punctele b) de la geometrie (aici aria discului și tangenta unghiului dintre o dreaptă și un plan). La Subiectele I și II un item primește 5 sau 0 puncte, iar la Subiectul al III-lea se pot acorda punctaje parțiale.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din a doua simulare EN 2026 la matematică? Subiectul I: 1c, 2c, 3b, 4b, 5b, 6a. Subiectul al II-lea: 1a, 2a, 3c, 4b, 5d, 6d — conform baremului oficial.

Ca la examen: rezolvă și alte subiecte în simulatorul EN, cu cronometru de 2 ore și nota calculată la final.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect și barem oficiale © Ministerul Educației și Cercetării / CNCE, publicate pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.