Rezolvare verificată după baremul oficial actualizat 18.11.2026 Despre Matepenet

Subiectul de rezervă de la Evaluarea Națională 2021 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 2) este varianta de siguranță pregătită pentru proba din 24 iunie 2021: se folosește doar dacă subiectul extras nu poate fi dat, iar după examen ministerul îl publică oficial, cu barem. Are aceeași structură și dificultate ca subiectul de examen, deci este un test suplimentar excelent — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.

Exersează teste EN online →

Ce este subiectul de rezervă? La fiecare probă a Evaluării Naționale, pe lângă varianta extrasă pentru examen, se stabilește și o variantă de rezervă, care ar înlocui subiectul principal în situații excepționale (de exemplu, dacă acesta ar fi compromis). Ea este elaborată de aceeași comisie, după aceeași programă și același model, iar după probă este publicată alături de subiectul dat la examen.

Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație — CNPEE) pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Subiecte și bareme EN 2021 (arhiva EN_VIII_matematica_rezerva_24_iunie_2021.zip (copie arhivată), cu fișierele EN_VIII_matematica_2021_Var_02_LRO.pdf și EN_VIII_matematica_2021_Bar_02_LRO.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat efectiv la examen îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2021 matematică — subiectele rezolvate.

Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)

Cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al numărului 20, este egal cu:
  1. 20
  2. 80 ✓ răspuns corect
  3. 99
  4. 100
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Multiplii lui 20 sunt 0, 20, 40, 60, 80, 100, … Dintre ei, cei de două cifre sunt 20, 40, 60 și 80, iar cel mai mare este 80.

Capcana tipică: 99 este cel mai mare număr de două cifre, dar nu se împarte la 20; 100 este multiplu de 20, dar are trei cifre.

Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)

Dacă x4=52, atunci x este egal cu:
  1. 2
  2. 5
  3. 10 ✓ răspuns corect
  4. 20
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 2x=4⋅5=20, deci x=10. (Sau direct: x=4⋅52=10.)

Capcana tipică: 20 se obține dacă înmulțești 4⋅5 și uiți să împarți la 2; 5 se obține copiind numărătorul fără a ține cont de numitori.

Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)

Rezultatul calculului 8+2⋅4 este egal cu:
  1. 40
  2. 16 ✓ răspuns corect
  3. 14
  4. 0
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea adunării: 2⋅4=8, apoi 8+8=16.

Capcana tipică: Dacă aduni întâi (8+2=10) și apoi înmulțești cu 4, obții greșit 40.

Itemul 4 (Subiectul I · Organizarea datelor)

Într-o școală, 400 de elevi au ales culoarea favorită, prin intermediul unui chestionar. Opțiunile tuturor elevilor au fost înregistrate, în raport procentual din numărul total, în tabelul de mai jos.

Culoarea aleasăalbastruroșugalbenverdealtele
Raport procentual25%35%14%x%20%

Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care au ales culoarea verde este egal cu:

  1. 6
  2. 16
  3. 24 ✓ răspuns corect
  4. 80
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Opțiunile tuturor elevilor însumează 100%: 25+35+14+x+20=100, adică 94+x=100, deci x=6. Culoarea verde a fost aleasă de 6% din 400 de elevi: 6100⋅400=24 de elevi.

Capcana tipică: 6 este procentul (valoarea lui x), nu numărul de elevi; 80 este numărul elevilor de la „altele” (20% din 400).

Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)

Patru elevi, Alina, Bianca, George și Iosif, adună numărul a=3+52 cu numărul b=5−52 și obțin următoarele rezultate:

Alina8−102
Bianca4
George8
Iosif8+102

Dintre cei patru elevi, cel care a efectuat corect adunarea este:

  1. Alina
  2. Bianca
  3. George ✓ răspuns corect
  4. Iosif
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Termenii cu radical sunt opuși și se reduc: a+b=3+52+5−52=8. Rezultatul corect l-a obținut George.

Capcana tipică: Alina și Iosif au tratat greșit termenii 52 și −52: suma lor este 0, nu ±102.

Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)

Se consideră intervalul de numere reale I=(3,4]. Mircea afirmă că: „Numărul 32 aparține intervalului I.” Afirmația lui Mircea este:
  1. adevărată
  2. falsă ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Comparăm pătratele celor două numere pozitive: (32)2=9⋅2=18 și 42=16. Cum 18>16, avem 32>4 (32≈4,24), deci 32∉(3,4]. Afirmația este falsă.

Capcana tipică: Intervalul (3,4] îl conține pe 4, dar niciun număr mai mare decât 4. Dacă aproximezi grosier 2≈1,3, obții greșit 3,9.

Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C și D, în această ordine, astfel încât AC = 4 cm și BD = 8 cm. Punctul B este mijlocul segmentului AC. Lungimea segmentului CD este egală cu:
ABCD
  1. 4 cm
  2. 6 cm ✓ răspuns corect
  3. 10 cm
  4. 12 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: B este mijlocul lui AC, deci BC=AC2=2 cm. Punctele sunt în ordinea A, B, C, D, deci CD=BD−BC=8−2=6 cm.

Capcana tipică: 4 cm se obține scăzând AC din BD, dar segmentul BD începe din B, nu din A; 12 cm este suma AC+BD.

Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu măsura unghiului B de 45°. Punctele A, C și D sunt coliniare în această ordine. Dreptele EC și AB sunt paralele și măsura unghiului ECD este egală cu 135°. Măsura unghiului ACB este egală cu:
ABCDE
  1. 45°
  2. 80°
  3. 90° ✓ răspuns corect
  4. 100°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Punctele A, C, D sunt coliniare, deci unghiurile ECD și ECA sunt suplementare: m(∢ECA) = 180° − 135° = 45°. Dreptele EC și AB sunt paralele, iar AC este secantă; unghiurile ECA și CAB sunt alterne interne, deci m(∢CAB) = 45°. În triunghiul ABC: m(∢ACB) = 180° − 45° − 45° = 90°.

Capcana tipică: 45° este măsura unghiului CAB (sau ECA), nu a unghiului ACB cerut.

Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura unghiului BAC este egală cu 120° și AC = 6 cm. Lungimea laturii BC este egală cu:
CAB
  1. 33 cm
  2. 3 cm
  3. 6 cm
  4. 63 cm ✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Un triunghi are cel mult un unghi obtuz, deci unghiul BAC, de 120°, este unghiul dintre laturile congruente: AB = AC = 6 cm și m(∢B) = m(∢C) = 30°. Ducem înălțimea AM⊥BC, M∈BC; în triunghiul isoscel ea este și mediană. În triunghiul AMC, dreptunghic în M, cateta AM se opune unghiului de 30°: AM=AC2=3 cm, iar MC=36−9=33 cm. Atunci BC=2⋅MC=63 cm.

Capcana tipică: 33 cm este doar jumătate din BC (segmentul MC); 3 cm este înălțimea AM.

Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu AD = 3 cm, în care punctul E se află pe latura DC astfel încât AE este bisectoarea unghiului DAB și BE este bisectoarea unghiului ABC. Perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu:
ABCDE
  1. 18 cm ✓ răspuns corect
  2. 15 cm
  3. 12 cm
  4. 9 cm
Vezi rezolvarea

Rezolvare: AE este bisectoare, deci ∢DAE ≡ ∢EAB. Cum DC ∥ AB, unghiurile EAB și AED sunt alterne interne, deci ∢EAB ≡ ∢AED. Rezultă ∢DAE ≡ ∢DEA: triunghiul ADE este isoscel și DE = AD = 3 cm. Analog, triunghiul BCE este isoscel: CE = BC = AD = 3 cm. Atunci AB = DC = DE + EC = 6 cm, iar perimetrul este 2⋅(6+3)=18 cm.

Capcana tipică: 9 cm este doar semiperimetrul (AB + AD); 12 cm s-ar obține considerând greșit că paralelogramul este romb, cu toate laturile de 3 cm.

Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)

În figura alăturată, punctele A, B și C sunt situate pe cercul de centru O, astfel încât arcele mici AB, BC și CA sunt congruente. Măsura unghiului BOC este egală cu:
ABCO
  1. 120° ✓ răspuns corect
  2. 90°
  3. 60°
  4. 30°
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Cele trei arce congruente acoperă tot cercul, adică 360°, deci fiecare are 360° : 3 = 120°. Unghiul BOC este unghi la centru, deci are măsura arcului mic BC: 120°.

Capcana tipică: 60° ar fi măsura unui unghi înscris care cuprinde arcul BC (de exemplu ∢BAC), nu a unghiului la centru.

Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)

În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu 120 cm. Aria totală a cubului este egală cu:
ABCDA′B′C′D′
  1. 100 cm²
  2. 400 cm²
  3. 600 cm² ✓ răspuns corect
  4. 1000 cm²
Vezi rezolvarea

Rezolvare: Cubul are 12 muchii congruente, deci muchia are 120:12=10 cm. Cubul are 6 fețe pătrate: At=6⋅102=600 cm².

Capcana tipică: 100 cm² este aria unei singure fețe, 400 cm² este aria laterală (4 fețe), iar 1000 este volumul cubului (în cm³).

Subiectul al III-lea — rezolvări complete

La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul fiecărui pas este trecut în paranteză); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.

Problema 1 (5 puncte)

Un automobil a parcurs distanța dintre două orașe în trei zile. În prima zi a parcurs 310 din distanță și încă 13 km. În a doua zi a parcurs 25 din distanța rămasă după prima zi. În a treia zi a parcurs restul distanței, adică 93 de km. (2p) a) Este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km? Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină distanța dintre cele două orașe.
Vezi rezolvarea

a) În a doua zi automobilul parcurge 25 din distanța rămasă după prima zi, deci în a treia zi parcurge restul de 1−25=35 din această distanță (1p).

Așadar 35 din distanța rămasă după prima zi înseamnă 93 km, iar 15 din ea înseamnă 93:3=31 km. În a doua zi automobilul a parcurs 25, adică 2⋅31=62 km (altfel spus, 23 din 93 km). Cum 62≠60, nu este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie de 60 km (1p).

b) Notăm cu x distanța dintre cele două orașe (în km). În prima zi automobilul a parcurs 310x+13 km (1p), deci după prima zi a rămas x−310x−13=710x−13 km. Distanțele din cele trei zile însumează distanța totală:

310x+13+25(710x−13)+93=x(1p)

Mai simplu, folosind punctul a): distanța rămasă după prima zi este 5⋅31=155 km, deci

710x−13=155⇒710x=168⇒x=240.

Distanța dintre cele două orașe este de 240 km (1p). Verificare: în prima zi 72+13=85 km, în a doua zi 62 km, în a treia zi 93 km, iar 85+62+93=240.

Problema 2 (5 puncte)

Se consideră expresia E(x)=(x+4)2+(x−1)2−(2x+3)(2x−3), unde x este număr real. (2p) a) Demonstrează că E(x)=6x+26, pentru orice număr real x. (3p) b) Calculează A−B, unde A=E(1)+E(3)+…+E(11) și B=E(2)+E(4)+…+E(10).
Vezi rezolvarea

a) Folosim formulele de calcul prescurtat (a+b)2, (a−b)2 și (a+b)(a−b)=a2−b2; în ultimul produs (2x)2=2x2:

E(x)=(x2+8x+16)+(x2−2x+1)−(2x2−9)(1p)=x2+8x+16+x2−2x+1−2x2+9=6x+26, pentru orice număr real x(1p).

b) A are 6 termeni (E(1),E(3),…,E(11)), iar B are 5 termeni. Grupăm fiecare termen din A cu termenul din B care îi urmează, iar E(11) rămâne singur:

A−B=(E(1)−E(2))+(E(3)−E(4))+…+(E(9)−E(10))+E(11)(1p)

Pentru orice număr n: E(n)−E(n+1)=6n+26−6n−6−26=−6. Avem 5 paranteze, iar E(11)=66+26=92:

A−B=(−6)⋅5+6⋅11+26(1p)=−30+92=62(1p).

Rezultat: A−B=62 (verificare: A=372, B=310).

Problema 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x)=−3x+5. (2p) a) Arată că f(3)+f(0)=1. (3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A și B situate pe reprezentarea geometrică a graficului funcției f. Știind că punctul A are abscisa 3 și punctul B are ordonata 5, determină distanța dintre punctele A și B.
OxyBAT
Vezi rezolvarea

a) f(3)=−3⋅3+5=−4 (1p) și f(0)=5, deci f(3)+f(0)=−4+5=1 (1p).

b) Punctul A este pe grafic și are abscisa 3, deci ordonata lui este f(3)=−4: A(3,−4) (1p).

Punctul B are ordonata 5: f(x)=5⇔−3x+5=5⇔x=0, deci B(0,5) (1p).

Fie T(0,−4) proiecția lui A pe axa Oy. Triunghiul ATB este dreptunghic în T, cu AT=3 și BT=5−(−4)=9. Cu teorema lui Pitagora:

AB=32+92=90=310(1p).

Problema 4 (5 puncte)

Se consideră trapezul ABCD, cu AB ∥ CD, AB = 15 cm, CD = 5 cm, BC = 8 cm și AD = 6 cm. Dreptele AD și BC se intersectează în punctul P. (2p) a) Arată că lungimea segmentului PD este egală cu 3 cm. (3p) b) Determină cât la sută reprezintă aria triunghiului PCD din aria trapezului ABCD.
PDCAB
Vezi rezolvarea

a) DC∥AB, deci, după teorema fundamentală a asemănării, △PDC∼△PAB și

PDPA=DCAB(1p).

PDPA=515=13. Punctul D se află pe segmentul PA, deci PA=PD+6:

PDPD+6=13⇒3PD=PD+6⇒PD=3 cm(1p).

b) Raportul de asemănare este 13, iar raportul ariilor este pătratul lui: APAB=9⋅APDC. Trapezul se obține scoțând triunghiul PDC din triunghiul PAB:

AABCD=APAB−APDC=8⋅APDC(1p).

Dacă APDC=p%⋅AABCD, atunci p100=18 (1p), deci p=12,5: aria triunghiului PCD reprezintă 12,5% din aria trapezului (1p).

Verificare: analog PC=4 cm, iar 32+42=52, deci triunghiul PDC este dreptunghic în P, cu aria 3⋅42=6 cm²; triunghiul PAB (PA = 9 cm, PB = 12 cm) are aria 54 cm², trapezul are 48 cm², iar 648=12,5%.

Problema 5 (5 puncte)

Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC = 40 cm. Dreptele AD și BC sunt perpendiculare, punctul D aparține dreptei BC și CDAD=34. (2p) a) Arată că AD = 32 cm. (3p) b) Calculează perimetrul triunghiului ABC.
ABDC
Vezi rezolvarea

a) Din CDAD=34 putem scrie AD=4k și CD=3k, unde k este un număr real pozitiv (1p).

Triunghiul ADC este dreptunghic în D, deci, cu teorema lui Pitagora:

AD2+CD2=AC2⇒16k2+9k2=1600⇒25k2=1600⇒k=8,

deci AD=4⋅8=32 cm (și CD=24 cm) (1p).

b) AD este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei. Teorema înălțimii:

AD2=CD⋅BD⇒BD=102424=1283 cm,

deci BC=BD+CD=1283+24=2003 cm (1p).

Teorema catetei:

AB2=BD⋅BC=1283⋅2003=256009⇒AB=1603 cm(1p).

Perimetrul:

PABC=AC+AB+BC=40+1603+2003=40+120=160 cm(1p).

Verificare cu Pitagora în triunghiul ABC: (1603)2+402=25600+144009=400009=(2003)2.

Problema 6 (5 puncte)

Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu AB=62 cm, BC = 6 cm și măsura unghiului D′CA′ egală cu 30°. (2p) a) Arată că DD′ = 6 cm. (3p) b) Calculează distanța de la punctul A la planul (A′D′C).
ABCDA′B′C′D′
Vezi rezolvarea

a) A′D′⊥D′C′ și A′D′⊥DD′, deci A′D′⊥(C′D′D). Cum D′C⊂(C′D′D), avem A′D′⊥D′C: triunghiul A′D′C este dreptunghic în D′. Cateta A′D′=BC=6 cm se opune unghiului de 30°, deci este jumătate din ipotenuză: A′C=12 cm (1p).

Atunci D′C=122−62=108=63 cm. Triunghiul DD′C este dreptunghic în D, cu DC=AB=62 cm:

DD′=D′C2−DC2=108−72=6 cm(1p).

(Verificare cu diagonala paralelipipedului: A′C2=AB2+BC2+DD′2, adică 144=72+36+36.)

b) Planul (A′D′C) conține și punctul B: A′D′∥BC și A′D′=BC, deci A′D′CB este dreptunghi, iar dreapta A′B este inclusă în planul (A′D′C).

D′A′⊥A′B′, D′A′⊥AA′ și A′B′∩AA′={A′}, deci D′A′⊥(A′AB) (1p).

Fie AM⊥A′B, M∈A′B. Dreapta AM este inclusă în planul (A′AB), deci A′D′⊥AM. Cum AM⊥A′B, AM⊥A′D′ și A′D′∩A′B={A′}, rezultă AM⊥(A′D′C), de unde d(A,(A′D′C))=AM (1p).

Triunghiul A′AB este dreptunghic în A, cu AA′=DD′=6 cm și AB=62 cm: A′B=36+72=63 cm, iar AM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei:

AM=AA′⋅ABA′B=6⋅6263=623=26 cm(1p).

Ce capitole verifică subiectul de rezervă EN 2021

ItemTemăRecapitulează
I.1–I.3, I.5Multiplii unui număr, proporții, ordinea operațiilor, calcul cu radicaliFracții · Radicali
I.4Procente, citirea datelor dintr-un tabelProcente
I.6Intervale de numere reale, compararea radicalilorIntervale de numere reale · Radicali
III.1Probleme cu fracții dintr-o mărime, rezolvate cu ecuațiiFracții
III.2Formule de calcul prescurtat, sume cu termeni grupațiFormule de calcul prescurtat
III.3Funcția liniară, distanța dintre două puncteFuncția de gradul I · fișă funcția liniară · Reperul cartezian (distanța dintre două puncte)
II.1–II.5, III.4–III.5Segmente, unghiuri formate de drepte paralele, triunghiul isoscel cu unghi de 120°, bisectoare în paralelogram, unghiul la centru, asemănare, teorema înălțimii și a cateteiTriunghiul dreptunghic · Teorema înălțimii și a catetei · Patrulatere · Cercul: unghi la centru, arce · fișă asemănare
II.6, III.6Cubul, paralelipipedul dreptunghic, distanța de la un punct la un planCubul · Paralelipipedul dreptunghic · Dreapta perpendiculară pe plan

Din același an: subiectul de examen EN 2021 rezolvat, simularea EN 2021 rezolvată și testele de antrenament EN 2021. Alte subiecte de rezervă rezolvate: rezerva EN 2023, rezerva EN 2024, rezerva EN 2025, rezerva EN 2026. Pentru geometria în spațiu vezi și problemele de geometrie în spațiu de la EN. Toate formulele de clasa a VIII-a sunt adunate pe pagina formule clasa a 8-a.

Răspunsuri pe scurt — rezerva EN 2021

ItemCe se cereRăspuns corect
I.1cel mai mare multiplu de 20 de două cifreb) 80
I.2x4=52c) 10
I.38+2⋅4b) 16
I.4elevi care au ales verdec) 24
I.5a+bc) George (8)
I.632∈(3,4]?b) falsă
II.1lungimea CDb) 6 cm
II.2m(∢ACB)c) 90°
II.3latura BCd) 63 cm
II.4perimetrul paralelogramuluia) 18 cm
II.5m(∢BOC)a) 120°
II.6aria totală a cubuluic) 600 cm²
III.1a) 60 km în ziua a doua? b) distanțaa) nu (62 km); b) 240 km
III.2b) A−B62
III.3b) distanța AB310
III.4b) aria PCD din aria ABCD12,5%
III.5b) perimetrul ABC160 cm
III.6b) d(A,(A′D′C))26 cm

Întrebări frecvente

Ce este subiectul de rezervă la Evaluarea Națională 2021 la matematică? Este varianta oficială de siguranță (Varianta 2), pregătită pentru proba de matematică din 24 iunie 2021 și folosită doar dacă subiectul principal nu poate fi dat. După probă a fost publicată de minister, împreună cu baremul, pe subiecte.edu.ro.

Cum se punctează subiectul de rezervă EN 2021? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III fiecare problemă are 5 puncte (2 puncte la a) și 3 puncte la b)); se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Care sunt răspunsurile corecte la grilele din subiectul de rezervă EN 2021? Subiectul I: 1b, 2c, 3b, 4c, 5c, 6b. Subiectul II: 1b, 2c, 3d, 4a, 5a, 6c — conform baremului oficial.

Exersează teste EN cu scor instant →

← Toate subiectele EN rezolvate (2021–2027) · Calculator medie admitere liceu

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro (copie arhivată). Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.