Evaluare Națională 2021 matematică — subiectul de rezervă rezolvat
Rezolvare verificată după baremul oficial · actualizat 18.11.2026 ·Despre Matepenet
Subiectul de rezervă de la Evaluarea Națională 2021 la matematică (clasa a VIII-a, Varianta 2) este varianta de siguranță pregătită pentru proba din 24 iunie 2021: se folosește doar dacă subiectul extras nu poate fi dat, iar după examen ministerul îl publică oficial, cu barem. Are aceeași structură și dificultate ca subiectul de examen, deci este un test suplimentar excelent — mai jos îl găsești rezolvat complet: 12 itemi grilă și 6 probleme din Subiectul al III-lea, pas cu pas, conform baremului. Poți exersa și alte teste EN interactiv, cu scor instant.
Ce este subiectul de rezervă? La fiecare probă a Evaluării Naționale, pe lângă varianta extrasă pentru examen, se stabilește și o variantă de rezervă, care ar înlocui subiectul principal în situații excepționale (de exemplu, dacă acesta ar fi compromis). Ea este elaborată de aceeași comisie, după aceeași programă și același model, iar după probă este publicată alături de subiectul dat la examen.
Documente oficiale: subiectul și baremul au fost publicate de Ministerul Educației (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație — CNPEE) pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Subiecte și bareme EN 2021 (arhiva EN_VIII_matematica_rezerva_24_iunie_2021.zip (copie arhivată), cu fișierele EN_VIII_matematica_2021_Var_02_LRO.pdf și EN_VIII_matematica_2021_Bar_02_LRO.pdf). Structura: 3 subiecte × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu, timp de lucru 2 ore. Subiectul dat efectiv la examen îl găsești rezolvat pe pagina Evaluare Națională 2021 matematică — subiectele rezolvate.
Itemul 1 (Subiectul I · Algebră)
Cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al numărului 20, este egal cu:
20
80✓ răspuns corect
99
100
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Multiplii lui 20 sunt 0, 20, 40, 60, 80, 100, … Dintre ei, cei de două cifre sunt 20, 40, 60 și 80, iar cel mai mare este 80.
Capcana tipică: 99 este cel mai mare număr de două cifre, dar nu se împarte la 20; 100 este multiplu de 20, dar are trei cifre.
Itemul 2 (Subiectul I · Algebră)
Dacă , atunci este egal cu:
2
5
10✓ răspuns corect
20
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: , deci . (Sau direct: .)
Capcana tipică: 20 se obține dacă înmulțești și uiți să împarți la 2; 5 se obține copiind numărătorul fără a ține cont de numitori.
Itemul 3 (Subiectul I · Algebră)
Rezultatul calculului este egal cu:
40
16✓ răspuns corect
14
0
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Înmulțirea se efectuează înaintea adunării: , apoi .
Capcana tipică: Dacă aduni întâi () și apoi înmulțești cu 4, obții greșit 40.
Itemul 4 (Subiectul I · Organizarea datelor)
Într-o școală, 400 de elevi au ales culoarea favorită, prin intermediul unui chestionar. Opțiunile tuturor elevilor au fost înregistrate, în raport procentual din numărul total, în tabelul de mai jos.
Culoarea aleasă
albastru
roșu
galben
verde
altele
Raport procentual
25%
35%
14%
%
20%
Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care au ales culoarea verde este egal cu:
6
16
24✓ răspuns corect
80
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Opțiunile tuturor elevilor însumează 100%: , adică , deci . Culoarea verde a fost aleasă de 6% din 400 de elevi: de elevi.
Capcana tipică: 6 este procentul (valoarea lui ), nu numărul de elevi; 80 este numărul elevilor de la „altele” (20% din 400).
Itemul 5 (Subiectul I · Algebră)
Patru elevi, Alina, Bianca, George și Iosif, adună numărul cu numărul și obțin următoarele rezultate:
Alina
Bianca
4
George
8
Iosif
Dintre cei patru elevi, cel care a efectuat corect adunarea este:
Alina
Bianca
George✓ răspuns corect
Iosif
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Termenii cu radical sunt opuși și se reduc: . Rezultatul corect l-a obținut George.
Capcana tipică: Alina și Iosif au tratat greșit termenii și : suma lor este 0, nu .
Itemul 6 (Subiectul I · Algebră)
Se consideră intervalul de numere reale . Mircea afirmă că: „Numărul aparține intervalului .” Afirmația lui Mircea este:
adevărată
falsă✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Comparăm pătratele celor două numere pozitive: și . Cum , avem (), deci . Afirmația este falsă.
Capcana tipică: Intervalul îl conține pe 4, dar niciun număr mai mare decât 4. Dacă aproximezi grosier , obții greșit .
Itemul 7 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C și D, în această ordine, astfel încât AC = 4 cm și BD = 8 cm. Punctul B este mijlocul segmentului AC. Lungimea segmentului CD este egală cu:
4 cm
6 cm✓ răspuns corect
10 cm
12 cm
Vezi rezolvarea
Rezolvare: B este mijlocul lui AC, deci cm. Punctele sunt în ordinea A, B, C, D, deci cm.
Capcana tipică: 4 cm se obține scăzând AC din BD, dar segmentul BD începe din B, nu din A; 12 cm este suma .
Itemul 8 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu măsura unghiului B de 45°. Punctele A, C și D sunt coliniare în această ordine. Dreptele EC și AB sunt paralele și măsura unghiului ECD este egală cu 135°. Măsura unghiului ACB este egală cu:
45°
80°
90°✓ răspuns corect
100°
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Punctele A, C, D sunt coliniare, deci unghiurile ECD și ECA sunt suplementare: m(∢ECA) = 180° − 135° = 45°. Dreptele EC și AB sunt paralele, iar AC este secantă; unghiurile ECA și CAB sunt alterne interne, deci m(∢CAB) = 45°. În triunghiul ABC: m(∢ACB) = 180° − 45° − 45° = 90°.
Capcana tipică: 45° este măsura unghiului CAB (sau ECA), nu a unghiului ACB cerut.
Itemul 9 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura unghiului BAC este egală cu 120° și AC = 6 cm. Lungimea laturii BC este egală cu:
cm
3 cm
6 cm
cm✓ răspuns corect
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Un triunghi are cel mult un unghi obtuz, deci unghiul BAC, de 120°, este unghiul dintre laturile congruente: AB = AC = 6 cm și m(∢B) = m(∢C) = 30°. Ducem înălțimea , ; în triunghiul isoscel ea este și mediană. În triunghiul AMC, dreptunghic în M, cateta AM se opune unghiului de 30°: cm, iar cm. Atunci cm.
Capcana tipică: cm este doar jumătate din BC (segmentul MC); 3 cm este înălțimea AM.
Itemul 10 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu AD = 3 cm, în care punctul E se află pe latura DC astfel încât AE este bisectoarea unghiului DAB și BE este bisectoarea unghiului ABC. Perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu:
18 cm✓ răspuns corect
15 cm
12 cm
9 cm
Vezi rezolvarea
Rezolvare: AE este bisectoare, deci ∢DAE ≡ ∢EAB. Cum DC ∥ AB, unghiurile EAB și AED sunt alterne interne, deci ∢EAB ≡ ∢AED. Rezultă ∢DAE ≡ ∢DEA: triunghiul ADE este isoscel și DE = AD = 3 cm. Analog, triunghiul BCE este isoscel: CE = BC = AD = 3 cm. Atunci AB = DC = DE + EC = 6 cm, iar perimetrul este cm.
Capcana tipică: 9 cm este doar semiperimetrul (AB + AD); 12 cm s-ar obține considerând greșit că paralelogramul este romb, cu toate laturile de 3 cm.
Itemul 11 (Subiectul II · Geometrie plană)
În figura alăturată, punctele A, B și C sunt situate pe cercul de centru O, astfel încât arcele mici AB, BC și CA sunt congruente. Măsura unghiului BOC este egală cu:
120°✓ răspuns corect
90°
60°
30°
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Cele trei arce congruente acoperă tot cercul, adică 360°, deci fiecare are 360° : 3 = 120°. Unghiul BOC este unghi la centru, deci are măsura arcului mic BC: 120°.
Capcana tipică: 60° ar fi măsura unui unghi înscris care cuprinde arcul BC (de exemplu ∢BAC), nu a unghiului la centru.
Itemul 12 (Subiectul II · Geometrie în spațiu)
În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu 120 cm. Aria totală a cubului este egală cu:
100 cm²
400 cm²
600 cm²✓ răspuns corect
1000 cm²
Vezi rezolvarea
Rezolvare: Cubul are 12 muchii congruente, deci muchia are cm. Cubul are 6 fețe pătrate: cm².
Capcana tipică: 100 cm² este aria unei singure fețe, 400 cm² este aria laterală (4 fețe), iar 1000 este volumul cubului (în cm³).
Subiectul al III-lea — rezolvări complete
La Subiectul al III-lea se cer rezolvări complete. Rezolvările de mai jos urmează pașii din baremul oficial (punctajul fiecărui pas este trecut în paranteză); orice altă soluție corectă primește punctajul integral.
Problema 1 (5 puncte)
Un automobil a parcurs distanța dintre două orașe în trei zile. În prima zi a parcurs din distanță și încă 13 km. În a doua zi a parcurs din distanța rămasă după prima zi. În a treia zi a parcurs restul distanței, adică 93 de km. (2p) a) Este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km? Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină distanța dintre cele două orașe.
Vezi rezolvarea
a) În a doua zi automobilul parcurge din distanța rămasă după prima zi, deci în a treia zi parcurge restul de din această distanță (1p).
Așadar din distanța rămasă după prima zi înseamnă 93 km, iar din ea înseamnă km. În a doua zi automobilul a parcurs , adică km (altfel spus, din 93 km). Cum , nu este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie de 60 km (1p).
b) Notăm cu distanța dintre cele două orașe (în km). În prima zi automobilul a parcurs km (1p), deci după prima zi a rămas km. Distanțele din cele trei zile însumează distanța totală:
Mai simplu, folosind punctul a): distanța rămasă după prima zi este km, deci
Distanța dintre cele două orașe este de 240 km (1p). Verificare: în prima zi km, în a doua zi 62 km, în a treia zi 93 km, iar .
Problema 2 (5 puncte)
Se consideră expresia , unde este număr real. (2p) a) Demonstrează că , pentru orice număr real . (3p) b) Calculează , unde și .
Vezi rezolvarea
a) Folosim formulele de calcul prescurtat , și ; în ultimul produs :
b) A are 6 termeni (), iar B are 5 termeni. Grupăm fiecare termen din A cu termenul din B care îi urmează, iar rămâne singur:
Pentru orice număr : . Avem 5 paranteze, iar :
Rezultat: (verificare: , ).
Problema 3 (5 puncte)
Se consideră funcția . (2p) a) Arată că . (3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A și B situate pe reprezentarea geometrică a graficului funcției . Știind că punctul A are abscisa 3 și punctul B are ordonata 5, determină distanța dintre punctele A și B.
Vezi rezolvarea
a) (1p) și , deci (1p).
b) Punctul A este pe grafic și are abscisa 3, deci ordonata lui este : (1p).
Punctul B are ordonata 5: , deci (1p).
Fie proiecția lui A pe axa Oy. Triunghiul ATB este dreptunghic în T, cu și . Cu teorema lui Pitagora:
Problema 4 (5 puncte)
Se consideră trapezul ABCD, cu AB ∥ CD, AB = 15 cm, CD = 5 cm, BC = 8 cm și AD = 6 cm. Dreptele AD și BC se intersectează în punctul P. (2p) a) Arată că lungimea segmentului PD este egală cu 3 cm. (3p) b) Determină cât la sută reprezintă aria triunghiului PCD din aria trapezului ABCD.
Vezi rezolvarea
a), deci, după teorema fundamentală a asemănării, și
. Punctul D se află pe segmentul PA, deci :
b) Raportul de asemănare este , iar raportul ariilor este pătratul lui: . Trapezul se obține scoțând triunghiul PDC din triunghiul PAB:
Dacă , atunci (1p), deci : aria triunghiului PCD reprezintă 12,5% din aria trapezului (1p).
Verificare: analog cm, iar , deci triunghiul PDC este dreptunghic în P, cu aria cm²; triunghiul PAB (PA = 9 cm, PB = 12 cm) are aria 54 cm², trapezul are 48 cm², iar .
Problema 5 (5 puncte)
Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC = 40 cm. Dreptele AD și BC sunt perpendiculare, punctul D aparține dreptei BC și . (2p) a) Arată că AD = 32 cm. (3p) b) Calculează perimetrul triunghiului ABC.
Vezi rezolvarea
a) Din putem scrie și , unde este un număr real pozitiv (1p).
Triunghiul ADC este dreptunghic în D, deci, cu teorema lui Pitagora:
deci cm (și cm) (1p).
b) AD este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei. Teorema înălțimii:
deci cm (1p).
Teorema catetei:
Perimetrul:
Verificare cu Pitagora în triunghiul ABC: .
Problema 6 (5 puncte)
Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu cm, BC = 6 cm și măsura unghiului D′CA′ egală cu 30°. (2p) a) Arată că DD′ = 6 cm. (3p) b) Calculează distanța de la punctul A la planul (A′D′C).
Vezi rezolvarea
a) și , deci . Cum , avem : triunghiul A′D′C este dreptunghic în D′. Cateta cm se opune unghiului de 30°, deci este jumătate din ipotenuză: cm (1p).
Atunci cm. Triunghiul DD′C este dreptunghic în D, cu cm:
(Verificare cu diagonala paralelipipedului: , adică .)
b) Planul (A′D′C) conține și punctul B: și , deci A′D′CB este dreptunghi, iar dreapta A′B este inclusă în planul (A′D′C).
, și , deci (1p).
Fie , . Dreapta AM este inclusă în planul (A′AB), deci . Cum , și , rezultă , de unde (1p).
Triunghiul A′AB este dreptunghic în A, cu cm și cm: cm, iar AM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei:
Ce capitole verifică subiectul de rezervă EN 2021
Item
Temă
Recapitulează
I.1–I.3, I.5
Multiplii unui număr, proporții, ordinea operațiilor, calcul cu radicali
Segmente, unghiuri formate de drepte paralele, triunghiul isoscel cu unghi de 120°, bisectoare în paralelogram, unghiul la centru, asemănare, teorema înălțimii și a catetei
Ce este subiectul de rezervă la Evaluarea Națională 2021 la matematică? Este varianta oficială de siguranță (Varianta 2), pregătită pentru proba de matematică din 24 iunie 2021 și folosită doar dacă subiectul principal nu poate fi dat. După probă a fost publicată de minister, împreună cu baremul, pe subiecte.edu.ro.
Cum se punctează subiectul de rezervă EN 2021? Fiecare item din Subiectele I și II primește fie 5 puncte, fie 0 puncte. La Subiectul III fiecare problemă are 5 puncte (2 puncte la a) și 3 puncte la b)); se pot acorda punctaje parțiale, iar orice soluție corectă, chiar diferită de barem, primește punctajul integral. Se adaugă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.
Care sunt răspunsurile corecte la grilele din subiectul de rezervă EN 2021? Subiectul I: 1b, 2c, 3b, 4c, 5c, 6b. Subiectul II: 1b, 2c, 3d, 4a, 5a, 6c — conform baremului oficial.