Formule

Formule

Teorema lui Thales spune că o paralelă dusă la o latură a unui triunghi determină pe celelalte două laturi segmente proporționale: în △ABC, dacă MN∥BC, atunci AMMB=ANNC. Teorema fundamentală a asemănării merge mai departe: △AMN∼△ABC, deci și MNBC=AMAB. Mai jos găsești reciproca, linia mijlocie, cazurile de asemănare UU, LUL, LLL, raportul ariilor și teorema bisectoarei.

Teorema lui Thales — enunț și rapoarte

O paralelă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi (sau pe prelungirile lor) segmente proporționale. Teorema poartă numele lui Thales din Milet, matematicianul grec care, după tradiție, a măsurat înălțimea piramidelor folosind umbrele.

ABCMNMN ∥ BC

Dacă M∈AB, N∈AC și MN∥BC, atunci oricare dintre proporțiile echivalente de mai jos este adevărată:

AMMB=ANNC,AMAB=ANAC,MBAB=NCAC

Atenție: teorema lui Thales vorbește doar despre segmentele de pe laturile AB și AC. Segmentul paralel MN intră în proporție abia prin teorema fundamentală a asemănării.

Reciproca teoremei lui Thales

Dacă M∈(AB), N∈(AC) și

AMMB=ANNC,

atunci MN∥BC. Teorema directă „dă” proporția din paralelism, iar reciproca „dă” paralelismul din proporție. Condiția esențială: punctele trebuie să fie amândouă pe laturi (sau amândouă pe prelungirile laturilor, de aceeași parte a lui A).

Teorema paralelelor neechidistante

Mai multe drepte paralele a∥b∥c determină pe două secante oarecare segmente proporționale: dacă prima secantă taie dreptele în A1,B1,C1, iar a doua în A2,B2,C2, atunci

A1B1B1C1=A2B2B2C2.

Caz particular: dacă paralelele determină segmente congruente pe o secantă (paralele echidistante), ele determină segmente congruente pe orice altă secantă.

Linia mijlocie în triunghi și în trapez

În triunghi, linia mijlocie unește mijloacele a două laturi; ea este paralelă cu a treia latură și are jumătate din lungimea ei:

M,N mijloacele lui AB,AC ⇒ MN∥BC,MN=BC2

Reciproc, paralela dusă prin mijlocul unei laturi la o altă latură trece prin mijlocul celei de-a treia laturi. Cele trei linii mijlocii împart triunghiul în patru triunghiuri congruente, fiecare asemenea cu triunghiul inițial, cu k=12.

În trapez (baze B și b), linia mijlocie unește mijloacele laturilor neparalele, este paralelă cu bazele, iar segmentul determinat pe ea de diagonale (care unește mijloacele diagonalelor) are lungimea egală cu semidiferența bazelor:

ℓm=B+b2,segmentul dintre mijloacele diagonalelor=B−b2

Toate proprietățile trapezului sunt pe pagina patrulatere — paralelogram, romb, trapez.

Triunghiuri asemenea — definiție

Două triunghiuri sunt asemenea dacă au unghiurile respectiv congruente și laturile omoloage proporționale. Scriem △ABC∼△A′B′C′, iar ordinea literelor arată corespondența vârfurilor:

A^≡A′^, B^≡B′^, C^≡C′^șiABA′B′=BCB′C′=ACA′C′=k

Numărul k este raportul de asemănare. Laturile omoloage se opun unghiurilor congruente. Triunghiurile congruente sunt asemenea cu k=1.

Teorema fundamentală a asemănării

O paralelă la o latură a unui triunghi formează cu celelalte două laturi (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu triunghiul dat:

MN∥BC ⇒ △AMN∼△ABC,AMAB=ANAC=MNBC

Aceasta este cea mai folosită unealtă din problemele de Evaluare Națională: din paralelism obții direct trei rapoarte egale, inclusiv cel care conține latura paralelă.

Cazurile de asemănare a triunghiurilor

CazCe trebuie arătatCondiția
UUdouă perechi de unghiuri congruenteA^≡A′^, B^≡B′^
LULdouă perechi de laturi proporționale și unghiurile cuprinse între ele congruenteABA′B′=ACA′C′, A^≡A′^
LLLtoate cele trei perechi de laturi proporționaleABA′B′=BCB′C′=ACA′C′

La triunghiurile dreptunghice unghiul drept este deja comun, deci ajunge o pereche de unghiuri ascuțite congruente (cazul UU). Așa se demonstrează teorema înălțimii și teorema catetei.

Raportul perimetrelor și raportul ariilor

Dacă △ABC∼△A′B′C′ cu raportul k, atunci toate elementele liniare (laturi, înălțimi, mediane, bisectoare, perimetre, raze) sunt în raportul k, iar ariile sunt în raportul k2:

PABCPA′B′C′=k,AABCAA′B′C′=k2

Motivul: aria este b⋅h2 (vezi aria triunghiului), iar atât baza, cât și înălțimea se înmulțesc cu k.

Teorema bisectoarei

Dacă AD este bisectoarea unghiului A în △ABC, cu D∈(BC), atunci bisectoarea împarte latura opusă în segmente proporționale cu laturile alăturate:

DBDC=ABAC

Cu notațiile a=BC, b=AC, c=AB rezultă direct BD=a⋅cb+c și DC=a⋅bb+c.

Greșeli frecvente

  • Latura paralelă pusă greșit în proporție: MNBC=AMAB, nu AMMB; raportul AMMB compară două bucăți ale aceleiași laturi.
  • Laturi omoloage nepotrivite: scrie întâi corespondența vârfurilor (A→A′, B→B′, C→C′) și citește laturile în aceeași ordine.
  • Raportul ariilor egal cu k: ariile sunt în raportul k2; pentru k=2, aria este de 4 ori mai mare, nu de 2 ori.
  • LUL cu unghi care nu e cuprins: unghiul congruent trebuie să fie între cele două laturi proporționale.
  • Teorema bisectoarei inversată: DBDC=ABAC — segmentul de lângă B corespunde laturii AB.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre teorema lui Thales și teorema fundamentală a asemănării? Thales afirmă doar că segmentele determinate de paralelă pe celelalte două laturi sunt proporționale. Teorema fundamentală afirmă mai mult: triunghiul mic este asemenea cu cel mare, deci și latura paralelă intră în proporție, MNBC=AMAB.

Când se folosește reciproca teoremei lui Thales? Când trebuie să demonstrezi că două drepte sunt paralele: calculezi rapoartele AMMB și ANNC; dacă sunt egale (iar punctele sunt amândouă pe laturi), atunci MN∥BC.

De ce raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este k²? Aria triunghiului este jumătate din produsul unei baze cu înălțimea corespunzătoare; ambele se înmulțesc cu k, deci aria se înmulțește cu k⋅k=k2.

Exersează: fișă de lucru printabilă — teorema lui Thales și linia mijlocie, clasa a 7-a, cu 17 exerciții și răspunsuri.

Exersează: fișă de lucru printabilă — asemănarea triunghiurilor, clasa a 7-a, cu 17 exerciții și răspunsuri.

Verifică-te: 3 întrebări

În △ABC, M∈AB, N∈AC și MN∥BC. Teorema lui Thales dă:

  1. AMMB=ANNC
  2. AMMB=NCAN
  3. AM⋅MB=AN⋅NC

În aceeași figură, AM=4 cm, MB=6 cm și AN=6 cm. Cât este NC?

  1. 4 cm
  2. 9 cm
  3. 8 cm

Două triunghiuri asemenea au raportul de asemănare 3. Raportul ariilor lor este:

  1. 3
  2. 6
  3. 9
Exemple

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — teorema lui Thales și teorema fundamentală

În △ABC, M∈AB, N∈AC, MN∥BC, AM=4 cm, MB=6 cm, AN=5 cm, BC=15 cm. Calculați NC și MN.

Rezolvare. Din teorema lui Thales: AMMB=ANNC⇒ 46=5NC⇒ NC=5⋅64=7,5 cm.

Din teorema fundamentală a asemănării, △AMN∼△ABC, cu k=AMAB=410=25. Atunci MN=25⋅15=6 cm.

Exemplul 2 — reciproca teoremei lui Thales

În △ABC, AB=12 cm, AC=16 cm, M∈(AB) cu AM=3 cm și N∈(AC) cu AN=4 cm. Arătați că MN∥BC.

Rezolvare. MB=12−3=9 cm, NC=16−4=12 cm. Calculăm rapoartele: AMMB=39=13 și ANNC=412=13. Rapoartele sunt egale, deci, conform reciprocei teoremei lui Thales, MN∥BC.

Exemplul 3 — linia mijlocie în trapez

Un trapez are bazele B=18 cm și b=10 cm. Aflați lungimea liniei mijlocii și a segmentului care unește mijloacele diagonalelor.

Rezolvare. ℓm=B+b2=18+102=14 cm. Segmentul dintre mijloacele diagonalelor: B−b2=18−102=4 cm.

Exemplul 4 — cazul LLL și raportul ariilor

Triunghiul ABC are laturile 6 cm, 8 cm, 10 cm, iar △DEF are laturile 9 cm, 12 cm, 15 cm. Arătați că sunt asemenea și calculați raportul ariilor.

Rezolvare. Ordonăm laturile crescător și formăm rapoartele: 69=812=1015=23. Toate sunt egale, deci triunghiurile sunt asemenea (LLL), cu k=23. Raportul ariilor este k2=49.

Verificare: 62+82=102, deci △ABC este dreptunghic, cu aria 6⋅82=24 cm²; analog, △DEF are aria 9⋅122=54 cm², iar 2454=49.

Exemplul 5 — cazul UU în trapez

În trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=12 cm, CD=4 cm, diagonalele se intersectează în O, iar AC=20 cm. Calculați AO și OC.

Rezolvare. OAB^≡OCD^ (alterne interne, AB∥CD, secanta AC) și AOB^≡COD^ (opuse la vârf). Din cazul UU, △OAB∼△OCD, cu k=ABCD=3. Deci AO=3⋅OC și AO+OC=20⇒4⋅OC=20⇒OC=5 cm, AO=15 cm.

Exemplul 6 — teorema bisectoarei

În △ABC, AB=6 cm, AC=9 cm, BC=10 cm, iar AD este bisectoarea unghiului A, D∈BC. Aflați BD și DC.

Rezolvare. DBDC=ABAC=69=23. Împărțim BC=10 în 2+3=5 părți egale de câte 2 cm: BD=2⋅2=4 cm, DC=3⋅2=6 cm. Cu formula: BD=a⋅cb+c=10⋅615=4 cm.

Exerciții

Exerciții propuse

  1. În △ABC, MN∥BC, M∈AB, N∈AC, AM=3 cm, AB=9 cm, AC=12 cm. Aflați AN.
  2. În condițiile exercițiului 1, știind că BC=15 cm, aflați MN.
  3. În △ABC, M∈(AB), N∈(AC), AM=5 cm, MB=10 cm, AN=4 cm, NC=8 cm. Este MN∥BC?
  4. Un triunghi are laturile de 10 cm, 14 cm și 16 cm. Aflați lungimea liniei mijlocii paralele cu latura de 16 cm și perimetrul triunghiului format de cele trei linii mijlocii.
  5. Un trapez are bazele de 24 cm și 10 cm. Calculați linia mijlocie și segmentul care unește mijloacele diagonalelor.
  6. △ABC∼△DEF cu raportul de asemănare k=34, iar aria △DEF este 48 cm². Aflați aria △ABC.
  7. În △ABC, AB=8 cm, AC=12 cm, BC=15 cm, iar AD este bisectoarea unghiului A. Aflați BD și DC.
  8. La aceeași oră, un stâlp de 3 m are umbra de 2 m, iar un copac are umbra de 10 m. Ce înălțime are copacul?
Răspunsuri
  1. AN=4 cm (AN12=39).
  2. MN=5 cm (k=13).
  3. Da: 510=48=12, deci MN∥BC (reciproca teoremei lui Thales).
  4. 8 cm; perimetrul este jumătate din 40 cm, adică 20 cm.
  5. ℓm=17 cm; segmentul dintre mijloacele diagonalelor = 7 cm.
  6. 48⋅916=27 cm².
  7. BD=15⋅820=6 cm, DC=9 cm.
  8. 15 m (triunghiuri asemenea, UU: h3=102).
Actualizat la
Testează-te la acest capitol Grile din subiecte oficiale de Evaluare Națională, cu scor și explicații →
Publicitate