În această lecție înveți cum se notează punctele, dreptele și planele în spațiu, ce determină o dreaptă sau un plan și cum pot fi așezate două drepte, o dreaptă și un plan sau două plane. Afli când două drepte din spațiu sunt paralele și cum se măsoară unghiul a două drepte care nu se intersectează. Acestea sunt bazele problemei de geometrie în spațiu de la Evaluarea Națională.

Teorie

Notații și reprezentări

  • Punctele se notează cu litere mari: A,B,M. Dreptele se notează cu litere mici (a,d) sau prin două puncte ale lor (AB).
  • Planele se notează cu litere grecești (α,β,π) sau prin trei puncte necoliniare ale lor, între paranteze: (ABC). Un plan se desenează ca un paralelogram, deși el este nemărginit.
  • În desen, liniile care nu se văd (ascunse în spatele corpului) se trasează punctat.
  • Scriem A∈d (punctul aparține dreptei), d⊂α (dreapta este inclusă în plan), d∩α={P}.

Determinarea dreptei și a planului

Două puncte distincte determină o dreaptă. Un plan este determinat de:

  1. trei puncte necoliniare;
  2. o dreaptă și un punct exterior ei;
  3. două drepte concurente;
  4. două drepte paralele.

De ce? Toate cazurile se reduc la primul. Dacă ai dreapta d și punctul A∉d, alegi două puncte B,C pe d: A,B,C sunt necoliniare. Pentru două drepte concurente în O iei O și câte un punct pe fiecare dreaptă. Un scaun cu trei picioare stă mereu stabil pe podea, pentru că trei puncte necoliniare determină un plan. Un scaun cu patru picioare se poate clătina.

Încă o proprietate folosită des: dacă două puncte ale unei drepte aparțin unui plan, atunci toată dreapta este inclusă în acel plan.

Poziții relative

Ce comparămPozițiile posibile
două dreptecoplanare (situate în același plan): concurente (un punct comun), paralele (niciun punct comun) sau confundate; necoplanare (nu există un plan care să le conțină pe amândouă)
o dreaptă și un plandreapta inclusă în plan (cel puțin două puncte comune), secantă planului (exact un punct comun), paralelă cu planul (niciun punct comun)
două planeconfundate, secante (au în comun o dreaptă) sau paralele (niciun punct comun)

Atenție la diferența față de geometria plană: în spațiu, două drepte fără puncte comune nu sunt neapărat paralele. Ele pot fi necoplanare, ca o muchie a podelei și o muchie verticală a peretelui opus.

ABCDA′B′C′D′
Cubul ABCDA′B′C′D′: fețele sunt pătrate, muchiile au aceeași lungime.

În cubul de mai sus: AB și BB′ sunt concurente; AB și D′C′ sunt paralele; AB și CC′ sunt necoplanare; dreapta AA′ este paralelă cu planul (BCC′); planele (ABC) și (A′B′C′) sunt paralele; planele (ABB′) și (BCC′) sunt secante, cu dreapta comună BB′.

Drepte paralele în spațiu

Definiție. Două drepte din spațiu sunt paralele dacă sunt coplanare și nu au niciun punct comun.

  • Axioma paralelelor: printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.
  • Tranzitivitate: dacă a∥b și b∥c, atunci a∥c, chiar dacă cele trei drepte nu sunt în același plan.

Instrumentele din clasa a 7-a rămân valabile în fiecare față sau secțiune plană a corpului: linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu a treia latură, laturile opuse ale unui paralelogram sunt paralele. Pentru a arăta că două drepte din spațiu sunt paralele, de obicei găsești o a treia dreaptă paralelă cu amândouă.

Unghiul a două drepte

Definiție. Unghiul a două drepte necoplanare a și b este unghiul format de două drepte concurente a′∥a și b′∥b, duse printr-un punct oarecare O. Se ia unghiul ascuțit sau drept dintre ele: 0∘<m(∢(a,b))≤90∘. Pentru drepte paralele unghiul are 0∘. Dacă unghiul are 90∘, dreptele sunt perpendiculare, chiar dacă nu se intersectează.

De ce nu contează punctul O? Dacă alegi alt punct O1, noile drepte sunt paralele cu cele vechi (tranzitivitatea paralelismului), deci unghiul are aceeași măsură. Practic, alegi O pe una dintre drepte: păstrezi o dreaptă și o „muți” pe cealaltă prin paralelism până o intersectează.

Metoda de lucru: (1) înlocuiești una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă; (2) obții un triunghi; (3) calculezi unghiul din triunghi: echilateral (60°), dreptunghic isoscel (45°), reciproca teoremei lui Pitagora (90°) sau sinus, cosinus, tangentă într-un triunghi dreptunghic.

De reținut

  • Două drepte fără puncte comune sunt paralele doar dacă sunt coplanare.
  • Un plan este determinat de 3 puncte necoliniare, de o dreaptă și un punct exterior, de două drepte concurente sau de două drepte paralele.
  • Unghiul a două drepte are măsura între 0∘ și 90∘; dacă în triunghiul ajutător găsești un unghi obtuz, răspunsul este suplementul lui.
  • În cub: AB∥DC∥D′C′∥A′B′, AC∥A′C′, A′D∥B′C.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. În cubul ABCDA′B′C′D′ precizează poziția relativă a: a) dreptelor AD și B′C′; b) dreptelor AD și CC′; c) dreptei AB și planului (A′B′C′); d) planelor (ADD′) și (BCC′).

Vezi rezolvarea
  1. a) AD∥BC (laturi opuse în pătratul ABCD) și BC∥B′C′ (fața BCC′B′ este pătrat). Din tranzitivitate, AD∥B′C′.
  2. b) AD este în planul bazei, iar CC′ intersectează acest plan doar în C, care nu este pe AD. Dreptele nu au puncte comune și nu sunt paralele (CC′∥AA′, iar AA′ intersectează AD), deci sunt necoplanare.
  3. c) AB∥A′B′⊂(A′B′C′), iar AB nu are puncte comune cu planul feței de sus: AB∥(A′B′C′).
  4. d) Fețele opuse ADD′A′ și BCC′B′ sunt situate în plane paralele.

Răspuns: a) paralele; b) necoplanare; c) dreapta este paralelă cu planul; d) plane paralele.

Exemplul 2. Punctele A,B,C,D nu sunt situate în același plan. Câte drepte și câte plane determină ele? Scrie-le.

Vezi rezolvarea
  1. Oricare trei dintre puncte sunt necoliniare (dacă trei ar fi coliniare, toate patru ar fi într-un plan).
  2. Drepte: fiecare pereche de puncte determină o dreaptă: AB,AC,AD,BC,BD,CD, adică 6 drepte.
  3. Plane: fiecare grup de trei puncte determină un plan: (ABC),(ABD),(ACD),(BCD), adică 4 plane, distincte pentru că punctele nu sunt coplanare. Ele sunt fețele tetraedrului ABCD.

Răspuns: 6 drepte și 4 plane.

Exemplul 3. În tetraedrul ABCD, punctele M,N,P,Q sunt mijloacele muchiilor AB,BC,CD, respectiv DA. Arată că MNPQ este paralelogram.

ABCDMNPQ
Vezi rezolvarea
  1. În triunghiul ABC, MN este linie mijlocie: MN∥AC și MN=AC2.
  2. În triunghiul ACD, QP este linie mijlocie: QP∥AC și QP=AC2.
  3. Din tranzitivitate MN∥QP, deci M,N,P,Q sunt coplanare, iar MN=QP.
  4. Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram.

Răspuns: MNPQ este paralelogram.

Exemplul 4. În cubul ABCDA′B′C′D′ determină măsurile unghiurilor: a) ∢(A′B,CD); b) ∢(AC,B′D′).

Vezi rezolvarea
  1. a) CD∥AB, deci ∢(A′B,CD)=∢(A′B,AB)=∢A′BA.
  2. Triunghiul A′AB este dreptunghic isoscel (AA′⊥AB, AA′=AB), deci m(∢A′BA)=45∘.
  3. b) B′D′∥BD (BDD′B′ este dreptunghi), deci ∢(AC,B′D′)=∢(AC,BD).
  4. Diagonalele pătratului ABCD sunt perpendiculare, deci unghiul are 90∘: dreptele AC și B′D′ sunt perpendiculare, deși nu se intersectează.

Răspuns: a) 45∘; b) 90∘.

Exemplul 5. Piramida patrulateră regulată VABCD are toate muchiile egale cu 6 cm. Determină măsura unghiului dreptelor VA și CD.

Vezi rezolvarea
  1. Baza ABCD este pătrat, deci CD∥AB și ∢(VA,CD)=∢(VA,AB)=∢VAB.
  2. Triunghiul VAB are VA=VB=AB=6 cm, deci este echilateral.
  3. Prin urmare m(∢VAB)=60∘.

Răspuns: 60∘.

Exemplul 6 (tip Evaluare Națională). Paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ are AB=4 cm, BC=3 cm și AA′=53 cm. Determină măsura unghiului dreptelor AA′ și BD′.

Vezi rezolvarea
  1. AA′∥DD′, iar DD′ intersectează BD′ în D′. Deci ∢(AA′,BD′)=∢(DD′,BD′)=∢DD′B.
  2. DD′ este perpendiculară pe planul bazei, deci DD′⊥BD: triunghiul BDD′ este dreptunghic în D.
  3. Din triunghiul dreptunghic ABD: BD=AB2+AD2=16+9=5 cm.
  4. tg∢DD′B=BDDD′=553=33, deci m(∢DD′B)=30∘.

Răspuns: 30∘.

Greșeli frecvente

  • „Nu se intersectează, deci sunt paralele.” În spațiu, dreptele fără puncte comune pot fi necoplanare (de exemplu AB și CC′ în cub). Pentru paralelism trebuie și ca ele să fie coplanare.
  • Unghiul „măsurat” direct pe desen. Pentru ∢(A′B,CD) nu cauți un punct de intersecție inexistent: înlocuiești CD cu paralela AB și lucrezi în triunghiul A′AB.
  • Unghi obtuz ca răspuns. Unghiul a două drepte nu depășește 90∘. Dacă în triunghiul ajutător obții 120∘, unghiul dreptelor are 60∘.
  • „Trei puncte determină mereu un plan.” Numai dacă sunt necoliniare. Prin trei puncte coliniare trec o infinitate de plane.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Două drepte din spațiu care nu au niciun punct comun sunt:

  1. mereu paralele
  2. paralele sau necoplanare
  3. mereu necoplanare

În cubul ABCDA′B′C′D′, unghiul dreptelor AA′ și BC are:

  1. 0∘
  2. 45∘
  3. 90∘

Care dintre următoarele nu determină un plan?

  1. două drepte necoplanare
  2. două drepte concurente
  3. o dreaptă și un punct exterior ei

În cubul ABCDA′B′C′D′, unghiul dreptelor AB′ și CD are:

  1. 45∘
  2. 60∘
  3. 90∘

Exersează

Întrebări frecvente

Ce sunt dreptele necoplanare? Sunt două drepte pentru care nu există niciun plan care să le conțină pe amândouă. Nu se intersectează și nici nu sunt paralele. Exemplu: în cubul ABCDA′B′C′D′, dreptele AB și CC′.

Cum se calculează unghiul a două drepte necoplanare? Înlocuiești una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă. Unghiul celor două drepte concurente obținute, ascuțit sau drept, este unghiul căutat; îl calculezi într-un triunghi.

Câte plane determină trei puncte? Dacă punctele sunt necoliniare, determină un singur plan. Dacă sunt coliniare, prin ele trec o infinitate de plane, deci nu determină un plan.