Subiectele oficiale de la Olimpiada Națională de Matematică 2025, etapa națională, clasa a VII-a (Buzău, 7 aprilie 2025), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: problemele 1 și 2 cer demonstrații cu numere raționale și module (se obține r întreg, respectiv a=b=c); la geometrie se arată MF⊥OD, FC=OC, LK∥BC și coliniaritatea punctelor A, N, M.

Olimpiada Națională de Matematică este organizată de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și are trei etape: locală, județeană (și a sectoarelor municipiului București) și națională. La etapa națională participă elevii calificați după etapa județeană din 8 martie 2025. În 2025, ediția a LXXV-a, etapa națională pentru clasele V–VIII s-a desfășurat la Buzău (6–11 aprilie), proba scrisă având loc pe 7 aprilie 2025. Toți elevii de clasa a VII-a au primit același subiect: 4 probleme, fiecare notată, conform baremului oficial, cu 7 puncte, deci punctajul maxim este 28 de puncte.

Cum să folosești pagina: citește enunțul, încearcă singur cel puțin 30 de minute, apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial — așa vezi ce pași contează la corectare. Unde baremul oferă mai multe variante, le găsești pe toate; orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (7 puncte · partea fracționară, numere raționale)

Fie r un număr rațional pozitiv, astfel încât numerele r și r+1 să aibă aceeași parte fracționară. Arătați că numărul r este întreg.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: două numere cu aceeași parte fracționară diferă printr-un întreg; ridicăm la pătrat și folosim o fracție ireductibilă.

  1. Ipoteza spune că r+1−r=a, cu a număr întreg. (2 p)
  2. Atunci r+1=r+a și, prin ridicare la pătrat, obținem r+1=r2+2ra+a2. (2 p)
  3. Fie r=mn, cu m,n∈N∗ și (m,n)=1. (1 p)
  4. Înmulțind cu n2: mn+n2 =m2+2mna+a2n2, deci m2=n(m+n−2ma−a2n). Rezultă că m2 se divide cu n, ceea ce, deoarece (m,n)=1, nu se poate decât dacă n=1. Reiese r=m∈N. (2 p)

Exemplu: r=3: 3+1=2, ambele numere au partea fracționară 0. ✓

Concluzie: r este număr întreg.

Problema 2 (7 puncte · modul, inegalități)

Considerăm numerele reale strict pozitive m,n,a,b,c astfel încât m>n și

|ma−nb|≤c(m−n),|mb−nc|≤a(m−n),|mc−na|≤b(m−n).

Demonstrați că a=b=c.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: suma celor trei expresii din module este exact (m−n)(a+b+c), deci toate inegalitățile devin egalități.

  1. Prin adunarea relațiilor date rezultă |ma−nb|+|mb−nc|+|mc−na|≤(m−n)(a+b+c)=|(m−n)(a+b+c)|=|(ma−nb)+(mb−nc)+(mc−na)|. Deducem că printre numerele x=ma−nb, y=mb−nc și z=mc−na nu există două cu semne opuse, iar inegalitățile din ipoteză sunt egalități. (3 p)
  2. Dacă x≤0, y≤0, z≤0, atunci ma≤nb, mb≤nc, mc≤na. Prin înmulțire obținem m3abc≤n3abc, de unde m3≤n3 — imposibil, deoarece m>n>0. (1 p)
  3. Dacă x≥0, y≥0, z≥0, atunci ma−nb=c(m−n) și analoagele, deci m(a−c)=n(b−c),m(b−a)=n(c−a),m(c−b)=n(a−b).(∗) Dacă toate parantezele din (*) au valori nenule, atunci (cum m,n>0) a−c și b−c, b−a și c−a, c−b și a−b au același semn, în contradicție cu (a−c)(b−a)(c−b) =−(b−c)(c−a)(a−b). Rezultă că măcar una este nulă, de exemplu a−c=0. Atunci, din prima relație, b−c=0, de unde a=b=c. (3 p)

Altă soluție (din barem). Avem ma−nb ≤|ma−nb| ≤c(m−n) și analoagele. Prin adunare, (m−n)(a+b+c)≤|ma−nb|+|mb−nc|+|mc−na|≤(m−n)(a+b+c), deci avem egalitate peste tot. (3 p) Atunci (ma−nb)2=(mc−nc)2 și analoagele. Prin adunarea acestor relații rezultă, în urma calculelor, 2mn(a2+b2+c2−ab−bc−ca) =0, adică mn[(a−b)2+(b−c)2+(c−a)2]=0, de unde a=b=c. (4 p)

Concluzie: a=b=c.

Problema 3 (7 puncte · triunghi dreptunghic isoscel, patrulater inscriptibil, asemănare)

Fie ABC un triunghi dreptunghic isoscel, O mijlocul ipotenuzei BC, E mijlocul segmentului CO, M mijlocul segmentului AC și D mijlocul segmentului AM. Fie F intersecția dreptelor OD și AE.

a) Arătați că MF⊥OD.

b) Arătați că FC=OC.

ABCOEMDFGH
Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: pentru a) arătăm că MEOF este inscriptibil (sau folosim reciproca teoremei catetei); pentru b) arătăm că C este pe mediatoarea segmentului OF.

a) Varianta 1.

  1. Deoarece ME⊥OC (∠MEO=90∘), avem de arătat că patrulaterul MEOF este inscriptibil. (1) (1 p)
  2. Cum ME∥AO, ∠MEF=∠OAE; rămâne de arătat că ∠MOD=∠OAE. (1 p)
  3. Această ultimă egalitate rezultă din △MOD∼△OAE: ∠DMO =∠EOA =90∘ și DMMO =EOOA =12. (2) (2 p)

a) Varianta 2. Din teorema lui Menelaus în triunghiul CDO tăiat de transversala A−F−E rezultă DFFO =ADAC =14. (1 p) Fie AB=4a. În triunghiul MDO avem MD=a, MO=2a, deci DO=a5 și DF=a55. (1 p) Rezultă că DO⋅DF=a2=MD2 și, din reciproca teoremei catetei, MF⊥DO. (2 p)

a) Varianta 3. △CAE∼△AOD, deoarece ∠ACE =∠OAD =45∘ și CACE =22 =OAAD. Atunci ∠AOD =∠CAE =∠DAF. (2 p) Rezultă △DAF∼△DOA (U.U.), deci MD2=DA2=DF⋅DO; din reciproca teoremei catetei rezultă concluzia. (2 p)

b) Varianta 1.

  1. Fie G, R mijloacele segmentelor AB, respectiv MO. Cum CMGO este paralelogram, R este mijlocul lui CG. (1 p)
  2. Cum patrulaterul EMFO este inscriptibil, ∠EFO =∠EMO =45∘ =∠OBA, deci patrulaterul ABOF este inscriptibil, centrul cercului circumscris fiind G (∠AOB=90∘). Atunci GF=GO (raze), RF=RO (FR este mediană în triunghiul dreptunghic FOM), deci RG este mediatoarea lui [OF]. Cum C∈RG, avem CF=CO. (2 p)

b) Varianta 2. Fie G mijlocul segmentului AB. Analog cu (2), △MOD∼△ACG, deci ∠ACG+∠CDO =∠MOD+∠MDO =90∘, de unde CG⊥OD. (1 p) Fie H=CG∩OD. Atunci OG∥CD implică OHHD =OGCD =23, deci OHOD =25. Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic MOD avem OM=2MD, OD=MD5, OF =OM2OD =455MD, deci OFOD =45. Rezultă că H este mijlocul segmentului OF, deci CH este înălțime și mediană în triunghiul COF, de unde concluzia. (2 p)

Verificare numerică: pentru A(0,0), B(4,0), C(0,4) obținem O(2,2), D(0,1), F(0,4; 1,2) și FC=OC=22. ✓

Problema 4 (7 puncte · pătrate, asemănare, bisectoare, cercul exînscris)

Considerăm triunghiul ABC dreptunghic în A și înălțimea sa AD, D∈BC. Pe semidreapta [AD luăm punctele E și H astfel încât AE=AC și AH=AB. Considerăm pătratele AEFG și AHJI care conțin în interiorul lor punctele C, respectiv B. Dreptele EG și AC se intersectează în K, IH și AB în L, IL și GK în N, iar IB și GC în M. Demonstrați că:

a) LK∥BC;

b) punctele A, N și M sunt coliniare.

ABCDEHFGIJKLNM
Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: diagonalele pătratelor fac unghiuri de 45∘ cu laturile; arătăm că N și M se află pe bisectoarea unghiului BAC.

a) Avem △AGK∼△AHL (1), deoarece ∠AGK =∠AHL =45∘ și ∠GAK =90∘−∠CAD =∠HAL. Rezultă AKAL =AGAH. Cum AG=AE=AC și AH=AB, deducem AKAC =ALAB, deci LK∥BC (reciproca teoremei lui Thales). (3 p)

b) Varianta 1.

  1. Din (1) rezultă ∠AKG=∠ALH, deci patrulaterul ALNK este inscriptibil. Reiese ∠NAK =∠NLK =∠NIG =45∘ (LK∥GI), ceea ce arată că AN este bisectoarea unghiului BAC. (2 p)
  2. Bisectoarea unghiului ABC este paralelă cu bisectoarea unghiului BAI, care este și înălțime în triunghiul isoscel BAI (AI=AH=AB). Rezultă că BM este perpendiculară pe bisectoarea interioară din B, adică BM este bisectoarea exterioară din B a triunghiului ABC; analog, CM este bisectoarea exterioară din C. Rezultă că M este centrul cercului A-exînscris al triunghiului ABC, deci M se află pe bisectoarea AN. (2 p)

b) Varianta 2. Fie O intersecția dreptelor KL și AN. Punctele A,G,I sunt coliniare, DA⊥GI și DA⊥BC, deci GI∥BC∥KL. Rezultă OKOL =AGAI =AGAH =AKAL; conform reciprocei teoremei bisectoarei, [AO este bisectoarea unghiului LAK. (2 p) Fie P intersecția dreptelor AM și BC. Atunci CPPB =AGAI =ACAB, deci AP este bisectoarea unghiului BAC. Rezultă că M și N se află pe bisectoarea unghiului BAC, ceea ce arată că A, M, N sunt coliniare. (2 p)

Concluzie: a) LK∥BC; b) A, N, M se află pe bisectoarea unghiului BAC, deci sunt coliniare.

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1demonstrație: r=mn ireductibilă duce la n=1
2demonstrație: inegalitățile sunt egalități, deci a=b=c
3a) MEOF inscriptibil, deci MF⊥OD; b) C e pe mediatoarea lui OF
4a) AKAC=ALAB; b) N și M sunt pe bisectoarea unghiului A

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemăRecapitulează
1Numere raționale, radicali, partea fracționarăfișă mulțimea numerelor reale · fișă radicali
2Modul, inegalitățifișă operații cu numere reale
3Patrulater inscriptibil, asemănare, teorema cateteifișă cercul · fișă relații metrice
4Pătrate, asemănare, teorema bisectoareifișă asemănarea triunghiurilor · fișă patrulatere

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2025, etapa națională, clasa a VII-a? Patru probleme: un număr rațional r cu aceeași parte fracționară ca r+1, trei inegalități cu module din care rezultă a=b=c, un triunghi dreptunghic isoscel cu mai multe mijloace de segmente și o configurație cu două pătrate construite pe înălțimea unui triunghi dreptunghic.

Cum se punctează proba la etapa națională a olimpiadei de matematică 2025? Subiectul are 4 probleme, iar conform baremului oficial fiecare problemă valorează 7 puncte, deci punctajul maxim este 28. Se punctează și rezolvările parțiale, după barem; pentru unele probleme baremul oferă mai multe variante de rezolvare, iar elevul primește punctajul cel mai mare.

Unde găsesc baremul oficial al olimpiadei de matematică, etapa națională 2025? Soluțiile și baremele de corectare (care conțin și enunțurile) sunt documente oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării și ale Societății de Științe Matematice din România (SSMR), publicate de SSMR pe pagina ONM 2025. Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte subiecte: etapa națională 2025 — clasa a V-a · clasa a VI-a · clasa a VIII-a; aceeași clasă, etapa județeană: 2025 · 2026; alte concursuri: concursuri școlare de matematică. Exersează și cu fișele de lucru pe clase, iar formulele utile le găsești la formule clasa a 7-a.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate

Subiecte oficiale © Ministerul Educației și Cercetării / SSMR (Olimpiada Națională de Matematică, etapa națională, Buzău, 7 aprilie 2025): soluțiile și baremul, cu enunțurile, publicate de SSMR. Explicațiile: Matepenet.ro.