Subiectele oficiale de la Olimpiada Națională de Matematică 2023, etapa județeană, clasa a VII-a (sâmbătă, 11 martie 2023), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: perechile sunt (6,134) și (5,4); la problema 2 soluțiile sunt (0,0,0,0), permutările lui (1,1,0) cu d=1 și ale lui (−1,−1,0) cu d=−1; problemele 3 și 4 sunt de geometrie (pătrat, triunghi cu unghi de 30∘).

Olimpiada Națională de Matematică este organizată de Ministerul Educației împreună cu Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și are trei etape: locală, județeană (și a sectoarelor municipiului București) și națională. La etapa județeană din 11 martie 2023, toți elevii de clasa a VII-a din țară au primit același subiect: 4 probleme, timp de lucru 3 ore, la care se adaugă 30 de minute pentru întrebări. Conform subiectului oficial, fiecare problemă este notată cu 7 puncte, deci punctajul maxim este 28. Pe baza clasamentului județean, elevii cu cele mai bune rezultate se califică la etapa națională, în limita locurilor stabilite de regulament.

Cum să folosești pagina: citește enunțul, încearcă singur cel puțin 20–30 de minute, apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial — așa vezi ce pași contează la corectare. Orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (7 puncte · partea întreagă și partea fracționară)

Determinați toate perechile (x,y) de numere reale care verifică relația

3⋅{3x+23}+4⋅[4y+34]=4⋅{4y+34}+3⋅[3x+23]=18.

Notațiile {a} și [a] reprezintă partea fracționară, respectiv partea întreagă a numărului real a. (Gazeta Matematică)

Vezi soluția (după baremul oficial)

Notăm a=3x+23 și b=4y+34. Relația înseamnă 3{a}+4[b]=18 și 4{b}+3[a]=18.

  1. Deoarece 0≤{a}<1 și [b] este număr întreg, 3{a}=18−4[b] este un număr întreg din intervalul [0,3), de forma 18−4[b]; singura valoare posibilă este 2. Deci egalitatea 3{a}+4[b]=18 are loc doar pentru {a}=23 și [b]=4. (2 p)
  2. Analog, 4{b}=18−3[a] este un număr întreg din [0,4) de forma 18−3[a], deci 0 sau 3. Egalitatea 4{b}+3[a]=18 are loc doar în cazurile {b}=0, [a]=6 (I) sau {b}=34, [a]=5 (II). (3 p)
  3. În cazul (I) obținem 3x+23 =6+23 și 4y+34=4, deci x=6, y=134. În cazul (II) obținem 3x+23 =5+23 și 4y+34 =4+34, deci x=5, y=4. Perechile sunt (6,134) și (5,4). (2 p)

Verificare: pentru (5,4): a=173, b=194; 3⋅23+4⋅4 =18 și 4⋅34+3⋅5 =18 ✓.

Răspuns: (x,y)∈{(6,134),(5,4)}.

Problema 2 (7 puncte · radicali, inegalități, numere întregi)

Determinați numerele întregi a, b, c, d care îndeplinesc simultan condițiile a+b+c=2d și ab+bc+ca =d2.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: radicalii trebuie să aibă sens, deci produsele ab, bc, ca sunt nenegative: numerele a,b,c sunt toate ≥0 sau toate ≤0. Condițiile sunt simetrice în a,b,c, deci putem presupune că sunt ordonate.

  1. Dacă a≥b≥c≥0, atunci 2d=a+b+c≥0, deci d≥0. Avem ab≤a, ac≤a, bc≤b, deci d2 =ab+ac+bc ≤a+a+b ≤2a+2b+2c =4d, cel puțin una dintre inegalități fiind strictă când numerele nu sunt toate 0. Din d2≤4d rezultă d∈{0,1,2,3,4}, iar d=4 ar cere egalitate peste tot; de aici d∈{0,1,2,3}. (2 p)
  2. Cazul I: d=0. Atunci a+b+c=0 cu numere nenegative, deci a=b=c=0. (1 p)
  3. Cazul II: d=1. Atunci a+b+c=2 și ab+bc+ca =1: tripletul (2,0,0) dă suma radicalilor 0, iar (1,1,0) dă 1. Deci a=b=1, c=0. (1 p)
  4. Cazul III: d∈{2,3}. Pentru d=2 (a+b+c=4, trebuie suma radicalilor 4) avem posibilitățile (2,1,1), (2,2,0), (3,1,0), (4,0,0), iar pentru d=3 (a+b+c=6, trebuie suma 9) avem (3,2,1), (3,3,0), (4,2,0), (4,1,1), (5,1,0), (6,0,0) și (2,2,2). Sumele radicalilor sunt 22+1, 2, 3, 0, respectiv 6+3+2, 3, 22, 5, 5, 0, 6 — niciuna nu convine. (1 p)
  5. Dacă cel puțin unul dintre numere este negativ, atunci (pentru ca produsele să fie nenegative) toate sunt mai mici sau egale cu 0, iar −a,−b,−c,−d verifică egalitățile din enunț (suma își schimbă semnul, radicalii și d2 rămân la fel). Ne întoarcem astfel la cazurile de mai sus, cu d≠0. (1 p)
  6. Obținem soluțiile (a,b,c): (0,0,0), (0,1,1), (1,0,1), (1,1,0), (0,−1,−1), (−1,0,−1), (−1,−1,0), cu d=a+b+c2, adică d=0, d=1, respectiv d=−1. (1 p)

Notă: în lista din baremul oficial pentru d=3 lipsește tripletul (2,2,2); el dă suma radicalilor 6≠9, deci rezultatul final nu se schimbă.

Răspuns: (a,b,c,d) poate fi: (0,0,0,0), (1,1,0,1), (1,0,1,1), (0,1,1,1), (−1,−1,0,−1), (−1,0,−1,−1), (0,−1,−1,−1).

Problema 3 (7 puncte · pătratul, linia mijlocie, triunghiuri congruente)

Se consideră un pătrat ABCD și se notează cu M mijlocul laturii CD. Perpendiculara din C pe BM intersectează dreptele BM și AB în punctele N, respectiv E. Dreapta BM intersectează dreapta AD în P, iar mijlocul segmentului BN se notează cu F. Arătați că:

a) triunghiurile CBE și BAP sunt congruente;

b) segmentele AN și DF sunt congruente și perpendiculare.

Vezi soluția (după baremul oficial)
ABCDMNEPF

a) Avem CB=BA (laturi ale pătratului) și ∠CEB=∠BPA, fiindcă fiecare este complementul unghiului ∠EBP (în triunghiul dreptunghic EBN, respectiv PAB). Deci triunghiurile dreptunghice CBE și BAP (cu unghiurile drepte în B, respectiv A) sunt congruente (cateta și unghiul ascuțit opus). (3 p)

b)

  1. În triunghiul dreptunghic APB, DM∥AB și DM=12AB, deci DM este linie mijlocie: D este mijlocul lui AP și AP=2AB. Din a), BE=AP=2AB, deci A este mijlocul lui BE (în barem: DM și AT sunt linii mijlocii în triunghiurile APB și BEC, unde T este intersecția dreptelor EC și AP). În triunghiul BNE, AF unește mijloacele laturilor BE și BN, deci AF∥NE, de unde AF⊥BP. (1 p)
  2. FD și AN sunt mediane corespunzătoare ipotenuzelor în triunghiurile dreptunghice AFP și BNE, deci FD =12AP =12BE =AN. (1 p)
  3. BN=AF, deoarece sunt înălțimile corespunzătoare ipotenuzelor în triunghiurile congruente CBE și BAP. Așadar triunghiurile ADF și BAN au AD=BA, DF=AN, AF=BN, deci △ADF≡△BAN (LLL). (1 p)
  4. Din congruență, ∠FDA=∠NAB. Atunci ∠FDA+∠NAD =∠NAB+∠NAD =90∘, deci în triunghiul format de dreptele DF, AN și AD al treilea unghi este drept: AN⊥DF. (1 p)

Problema 4 (7 puncte · triunghiul dreptunghic cu unghi de 30°, linia mijlocie)

Fie triunghiul ABC care are ∠ABC=90∘ și ∠BCA=30∘. Fie AD bisectoarea unghiului ∠BAC, D∈BC, și BE⊥AC, E∈AC. Notăm cu M intersecția dreptelor AD și BE, iar cu P mijlocul lui CM. Arătați că AC=4⋅DP.

Vezi soluția (după baremul oficial)
ABCDSEMP
  1. Din teorema unghiului de 30∘ avem AC=2AB. (1 p)
  2. ∠BAC=60∘, deci ∠CAD =30∘ =∠ACD: triunghiul ADC este isoscel, cu DA=DC. (1 p)
  3. ∠ADB =∠DAC+∠DCA =60∘ (unghi exterior triunghiului ADC) și ∠MBD =∠EBC =90∘−30∘ =60∘, deci triunghiul MBD este echilateral. Rezultă MB=BD=MD. În triunghiul dreptunghic ABD, ∠BAD=30∘, deci BD=12AD. Așadar MD=12AD, adică M este mijlocul lui AD. (2 p)
  4. Notăm cu S simetricul lui D față de B. AB este și înălțime, și mediană în triunghiul ADS, deci AS=AD; cum ∠ADS=60∘, triunghiul ADS este echilateral. Reiese DS=AD=CD, deci D este mijlocul lui SC, iar DP este linie mijlocie în triunghiul CSM: DP=12MS. Cum AB=SM (mediane în triunghiul echilateral ADS), rezultă DP =12MS =12AB =14AC, adică AC=4⋅DP. (3 p)

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1(x,y)∈{(6,134),(5,4)}
2(a,b,c) = (0,0,0) cu d=0; permutările lui (1,1,0) cu d=1; permutările lui (−1,−1,0) cu d=−1
3demonstrații: △CBE≡△BAP; △ADF≡△BAN, deci AN=DF și AN⊥DF
4demonstrație: M este mijlocul lui AD, DP=12AB=14AC

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemăRecapitulează
1Partea întreagă și partea fracționarăfișă mulțimea numerelor reale
2Radicali, inegalități, analiză pe cazurifișă radicali · fișă operații cu numere reale
3Pătratul, linia mijlocie, mediana în triunghiul dreptunghic, congruențăfișă patrulatere · fișă linia mijlocie
4Teorema unghiului de 30∘, triunghiul echilateral, linia mijlociefișă relații metrice · fișă linia mijlocie

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2023, etapa județeană, clasa a VII-a? Patru probleme: o ecuație cu partea întreagă și partea fracționară, numere întregi cu a+b+c=2d și ab+bc+ca=d2, o problemă cu un pătrat și mijlocul unei laturi (triunghiuri congruente, linii mijlocii) și un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30∘ în care se arată că AC=4⋅DP.

Cât durează proba și cum se punctează la olimpiada de matematică, etapa județeană 2023? La clasa a VII-a, timpul de lucru a fost de 3 ore pentru 4 probleme, plus 30 de minute pentru întrebări. Conform subiectelor oficiale din 2023, fiecare problemă a fost notată cu 7 puncte, deci punctajul maxim este 28. Se punctează și rezolvările parțiale, după barem.

Unde găsesc baremul oficial al olimpiadei de matematică, etapa județeană 2023? Subiectele și soluțiile cu baremul de corectare sunt documente oficiale ale Ministerului Educației și ale Societății de Științe Matematice din România (SSMR), publicate după concurs și preluate de presa de educație (linkurile sunt la finalul paginii). Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte clase, etapa județeană 2023: clasa a V-a · clasa a VI-a · clasa a VIII-a. Subiectele mai noi: olimpiada de matematică 2026, etapa județeană, clasa a VII-a. Exersează și cu fișele de lucru pe clase, iar formulele utile le găsești la formule clasa a 7-a.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate · Concursuri școlare de matematică

Subiecte oficiale © Ministerul Educației / SSMR (Olimpiada Națională de Matematică, etapa județeană, 11 martie 2023): subiectul și soluțiile și baremul, copii publicate de edupedu.ro. Explicațiile: Matepenet.ro.