Subiectele oficiale de la Olimpiada Națională de Matematică 2026, etapa națională, clasa a VII-a (Drobeta-Turnu Severin, 31 martie 2026), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: (a−1)(b−1)(c−1)=0, iar pentru a=1 perechile (b,c) sunt cele cu (b−3)(c−3)=12; unghiurile patrulaterului sunt 36∘, 108∘, 72∘, 144∘; singura pereche la problema 3 este (1,1); la geometrie se folosesc teorema lui Ceva și un patrulater inscriptibil.

Olimpiada Națională de Matematică este organizată de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și are trei etape: locală, județeană și națională. Etapa națională 2026 pentru clasele V–VIII s-a desfășurat între 30 martie și 3 aprilie 2026, la Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți); proba scrisă a avut loc pe 31 martie 2026, data din antetul documentelor oficiale. Elevii de clasa a VII-a calificați de la etapa județeană au primit același subiect: 4 probleme. Conform baremului oficial, fiecare problemă este notată cu 22,5 puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu (total 100).

Cum să folosești pagina: sunt probleme grele, de nivel național — citește enunțul, încearcă singur cel puțin 30–40 de minute, apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial, așa că vezi ce pași contează la corectare. Orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (22,5 puncte · calcul algebric, descompuneri)

Numerele naturale nenule a, b, c, distincte două câte două, îndeplinesc condițiile: abc=3(a+b+c) și ab+bc+ca =4(a+b+c)−1.

a) Arătați că unul dintre numere este 1.

b) În cazul a=1, determinați toate valorile posibile ale perechii (b,c).

Vezi soluția (după baremul oficial)

a) Observăm că (notăm S=a+b+c):

(a−1)(b−1)(c−1)=abc−(ab+bc+ca)+(a+b+c)−1=3S−(4S−1)+S−1=0.

Atunci unul dintre numerele a−1, b−1, c−1 este egal cu 0, deci unul dintre numerele a,b,c este egal cu 1. (9 p)

b) Pentru a=1, cele două relații devin bc=3+3b+3c (ambele relații dau aceeași egalitate), adică bc−3b−3c=3, sau (b−3)(c−3)=12. (6 p)

Analizând descompunerile numărului 12 în produs de doi factori (factorii nu pot fi negativi: b−3≥−2 și c−3≥−2, iar produsul a doi factori din {−2,−1} este cel mult 4): 12 =1⋅12 =2⋅6 =3⋅4 =4⋅3 =6⋅2 =12⋅1, obținem în final soluțiile (4,15), (5,9), (6,7), (7,6), (9,5), (15,4) (în toate, numerele 1,b,c sunt distincte). (6 p)

Redactarea completă a soluției (finalizare): (1,5 p)

Soluție alternativă (din barem). Împărțind prima relație la abc obținem 1 =3bc+3ac+3ab (3 p). Putem presupune că a este cel mai mic dintre numere. Dacă a≥3, atunci b,c≥4 (distincte), ab≥12, ac≥12, bc≥16, iar 3bc+3ac+3ab ≤14+14+316 <1, imposibil (3 p). Dacă a=2, a doua relație dă bc−2b−2c=7, adică (b−2)(c−2)=11: b=3,c=13 sau b=13,c=3, dar în niciunul dintre cazuri nu se verifică prima relație. Așadar cel mai mic dintre numere este 1 (3 p). Pentru a=1 continuăm ca mai sus (12 p).

Verificare: (1,4,15): 1⋅4⋅15 =60 =3⋅20 și 4+60+15 =79 =4⋅20−1. ✓

Răspuns: b) (b,c)∈{(4,15),(5,9),(6,7),(7,6),(9,5),(15,4)}.

Problema 2 (22,5 puncte · patrulatere, trapez, congruență)

În patrulaterul convex ABCD știm că ∠ADC =4⋅∠DAB =4⋅∠DBC, BD=BC, iar DB este bisectoarea unghiului ADC.

a) Aflați măsurile unghiurilor patrulaterului.

b) Fie M mijlocul laturii AB. Arătați că AC=2⋅DM.

ABCDMN
Vezi soluția (după baremul oficial)

a) Notăm ∠DAB =∠DBC =α; rezultă ∠ADC=4α, iar, DB fiind bisectoare, ∠ADB =∠BDC =2α. Din BD=BC rezultă că triunghiul BCD este isoscel, cu ∠BCD =∠BDC =2α. (3 p)

În triunghiul BCD avem ∠DBC+∠BCD+∠CDB =180∘, adică 5α=180∘, de unde α=36∘. În triunghiul ABD: ∠ABD =180∘−36∘−72∘ =72∘. Astfel: ∠DAB=36∘, ∠ABC =72∘+36∘ =108∘, ∠BCD=72∘, ∠CDA=144∘. (6 p)

b) Deoarece ∠ABC+∠BCD =180∘, rezultă CD∥AB, iar ABCD este trapez. (3 p)

Notăm cu N simetricul lui D față de M; atunci DN=2⋅DM. Pentru a dovedi concluzia este suficient să arătăm că △DBN≡△CBA. (*) (3 p)

Diagonalele AB și DN ale patrulaterului ADBN se înjumătățesc în M, deci ADBN este paralelogram. Reiese BN=AD și ∠NBD =180∘−∠ADB =180∘−72∘ =108∘ =∠ABC. În triunghiul ABD, ∠ABD =∠ADB =72∘, deci AD=AB, adică BN=BA. Cum și BD=BC, relația (*) este dovedită (cazul LUL). Deci AC=DN=2⋅DM. (6 p)

Redactarea completă a soluției (finalizare): (1,5 p)

Răspuns: a) ∠A=36∘, ∠B=108∘, ∠C=72∘, ∠D=144∘; b) demonstrație.

Problema 3 (22,5 puncte · divizibilitate, inegalități)

Determinați perechile (a,b) de numere naturale nenule pentru care numerele a2+ba+b−1 și b2+aa+b sunt naturale.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: scoatem „partea întreagă” din fiecare fracție și comparăm resturile.

Avem

m=a2+ba+b−1=a+1−ab−1a+b−1șin=b2+aa+b=b+1−ab+ba+b. (9 p)

(Verificare: (a+1)(a+b−1)−(ab−1) =a2+b și (b+1)(a+b)−(ab+b) =b2+a.)

Dacă m și n sunt numere naturale, atunci fracțiile ab−1a+b−1 și ab+ba+b sunt numere întregi, deci și diferența lor

p=ab+ba+b−ab−1a+b−1=b2+a(a+b)(a+b−1)

este un număr întreg, evident pozitiv. Apoi

p<1⟺b2+a<a2+2ab+b2−a−b⟺a(a−2)+b(2a−1)>0,

iar ultima inegalitate este adevărată pentru a≥2. Un număr întreg nu poate fi strict între 0 și 1, deci în cazul a≥2 nu există soluții. (9 p)

Pentru a=1: m =b+1b =1+1b este natural doar pentru b=1, iar atunci n=22=1. Obținem soluția (1,1). (3 p)

Redactarea completă a soluției (finalizare): (1,5 p)

Altă soluție (din barem, pe scurt). Dacă a=1 rezultă m=1+1b, natural doar pentru b=1; asemănător dacă b=1. Obținem soluția (1,1) (3 p). Pentru a,b≥2, fie s=a+b≥4. Atunci n =s+b(b−1)s =1+cs (3 p) și m =(s−b)2+bs−1 =s−2b+1+c+1s−1, unde c=b(b−1)≥2 (6 p). Dacă c=ks, atunci s>b duce la k<b−1. Apoi s−1∣ks+1 =k(s−1)+k+1 implică s−1∣k+1, deci k ≥s−2 =a+b−2 ≥b — contradicție. Astfel, în cazul a,b≥2 nu există soluții (9 p).

Răspuns: singura pereche este (a,b)=(1,1).

Problema 4 (22,5 puncte · teorema lui Ceva, patrulater inscriptibil)

Fie ABC un triunghi dreptunghic în care punctele M și N sunt respectiv mijloacele catetelor AB și AC. Perpendiculara din M pe BN intersectează BC în punctul P. Dreptele AP și CM se intersectează în K. Demonstrați că ∠ABK=∠NBC.

ABCMNPKSL
Vezi soluția (după baremul oficial)

Triunghiul este dreptunghic în A (AB și AC sunt catete). Notăm {S}=BK∩AC.

  1. Teorema lui Ceva aplicată în triunghiul ABC pentru cevienele concurente BS, AP și CM dă AMMB⋅BPPC⋅CSSA =1. Cum CM este mediană (AM=MB), obținem BPPC =SASC, iar din reciproca teoremei lui Thales rezultă PS∥BA. De aici, ∠BSP=∠ABS (alterne interne). (1) (6 p)
  2. Notăm {L}=PM∩AC. În triunghiul BLN, BA (pentru că BA⊥AC) și LP (pentru că MP⊥BN) sunt înălțimi, prin urmare M este ortocentrul triunghiului BLN și, în consecință, NM este, de asemenea, înălțime: NM⊥BL. (3 p)
  3. Deoarece MN este linie mijlocie în triunghiul ABC, avem MN∥BC, deci BC⊥BL. Pe de altă parte, PS∥BA și BA⊥AC, deci PS⊥SL. Astfel, patrulaterul LBPS are două unghiuri opuse drepte (∠LBP =∠LSP =90∘), deci este inscriptibil, de unde ∠BSP=∠BLP (subîntind același arc BP). Cu (1): ∠ABK=∠BLP. (2) (6 p)
  4. În sfârșit, LP⊥BN, deci ∠BLP =90∘−∠LBN; cum ∠LBC=90∘, avem și ∠NBC =90∘−∠LBN. Așadar ∠BLP=∠NBC, iar relația (2) implică ∠ABK =∠ABS =∠NBC. (6 p)

Redactarea completă a soluției (finalizare): (1,5 p)

Altă soluție (din barem). Notăm a=BC, b=AC, c=AB. Arătăm că BS este simediană, adică, conform relației lui Steiner, ASSC =c2a2 (3 p). Conform teoremei lui Ceva în △ABC (cu AM=MB), aceasta revine la BPPC =c2a2 (6 p). Fie R, T intersecțiile perpendicularei din A pe BN cu BN, respectiv BC. Teorema lui Menelaus în △BNC cu punctele coliniare A, R, T arată că BTTC =BRRN⋅ANAC =2c2b2, deoarece BRRN =AB2AN2 =4c2b2 (teorema catetei în △ABN) (9 p). Obținem BTBC =2c22c2+b2. Cum MP∥AT (ambele sunt perpendiculare pe BN) și M este mijlocul lui AB, P este mijlocul lui BT, deci BPBC =c22c2+b2 și BPPC =c2c2+b2 =c2a2 (3 p).

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1a) (a−1)(b−1)(c−1)=0; b) (4,15),(5,9),(6,7),(7,6),(9,5),(15,4)
2a) 36∘,108∘,72∘,144∘; b) △DBN≡△CBA
3(a,b)=(1,1)
4demonstrație (Ceva, ortocentru, patrulater inscriptibil)

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemăRecapitulează
1Calcul algebric, descompunere în factorifișă operații cu numere reale
2Patrulatere, trapez, paralelogram, congruențăfișă patrulatere
3Divizibilitate, inegalitățifișă recapitulare algebră
4Teorema lui Thales, linia mijlocie, cercul (patrulater inscriptibil)fișă Thales și linia mijlocie · fișă cercul

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2026, etapa națională, clasa a VII-a? Patru probleme: un sistem cu abc=3(a+b+c) și ab+bc+ca=4(a+b+c)−1, un patrulater convex cu ∠ADC=4⋅∠DAB, perechile (a,b) pentru care două fracții sunt numere naturale și o demonstrație de egalitate de unghiuri într-un triunghi dreptunghic.

Cum se punctează la olimpiada de matematică, etapa națională 2026? Subiectul are 4 probleme. Conform baremului oficial din 2026, fiecare problemă valorează 22,5 puncte și se acordă 10 puncte din oficiu, deci punctajul maxim este 100. Se punctează și rezolvările parțiale, după barem, iar orice soluție corectă diferită de cea oficială primește punctajul maxim.

Unde găsesc baremul oficial al olimpiadei de matematică, etapa națională 2026? Soluțiile și baremele de corectare (care conțin și enunțurile) sunt documente oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării și ale SSMR, publicate pe site-ul SSMR (ssmr.ro) după concurs. Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte subiecte: etapa națională 2026 — clasa a V-a · clasa a VI-a · clasa a VIII-a; aceeași clasă, etapa județeană: olimpiada de matematică 2026, etapa județeană, clasa a VII-a; alte concursuri: concursuri școlare de matematică. Exersează și cu fișele de lucru pe clase, iar formulele utile le găsești la formule clasa a 7-a.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate

Subiecte oficiale © Ministerul Educației și Cercetării / SSMR (Olimpiada Națională de Matematică, etapa națională, Drobeta-Turnu Severin, 31 martie 2026): enunțurile, soluțiile și baremul, publicate de SSMR. Explicațiile: Matepenet.ro.