Subiectele oficiale de la Olimpiada de matematică 2026, etapa locală din județul Cluj, clasa a VII-a (vineri, 20 februarie 2026), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: a=2 și S=22028−1, care se termină în 5; a=1, b=2425 și a+25b=5; unghiul AMB are 90°, iar AMBN este dreptunghi; N=90.

Olimpiada Națională de Matematică are trei etape: locală, județeană (și a sectoarelor municipiului București) și națională. La etapa locală subiectele diferă de la un județ la altul: fiecare inspectorat școlar își stabilește propriul subiect. Pagina de față conține subiectul dat în județul Cluj, vineri, 20 februarie 2026, elevilor de clasa a VII-a: 4 probleme, timp efectiv de lucru 3 ore. Conform subiectului oficial, problemele 1 și 2 valorează câte 25 de puncte, problemele 3 și 4 câte 20 de puncte, iar 10 puncte se acordă din oficiu (total 100). Etapa locală este calificarea pentru etapa județeană, care a avut loc pe 7 martie 2026 cu un subiect unic pe țară — îl găsești rezolvat aici: olimpiada de matematică 2026, etapa județeană, clasa a VII-a.

Cum să folosești pagina: citește enunțul, încearcă singur cel puțin 20–30 de minute, apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial — așa vezi ce pași contează la corectare. Orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (25 de puncte · sume Gauss, puteri, ultima cifră)

Se consideră numărul real a =2027−1+2+3+⋯+20251+3+5+⋯+2025.

a) Arătați că a este număr natural.

b) Calculați S =a0+a1+a2+⋯+a2027.

c) Arătați că suma S =a0+a1+a2+⋯+a2027 este divizibilă cu 5.

Vezi soluția (după baremul oficial)

a) Cu formula lui Gauss: 1+2+3+⋯+2025 =2025⋅2026:2 =2025⋅1013. (4 p)

Suma primelor n numere impare este n2; de la 1 la 2025 sunt (2025+1):2=1013 numere impare, deci 1+3+5+⋯+2025 =10132 =1013. (4 p)

a =2027−2025⋅10131013 =2027−2025 =2, care este număr natural. (2 p)

b) S =20+21+22+⋯+22027. Notând această sumă cu S, avem 2S =21+22+⋯+22028, iar prin scădere 2S−S=22028−20. Deci S=22028−1. (8 p)

c) Ultimele cifre ale puterilor lui 2 se repetă din 4 în 4 (2, 4, 8, 6), iar 2028=4⋅507, deci U(22028)=6. Atunci U(S) =U(22028−1) =6−1 =5, deci S se divide cu 5. (7 p)

Răspuns: a) a=2; b) S=22028−1; c) S se termină în 5, deci 5∣S.

Problema 2 (25 de puncte · radicali, modul, sume telescopice)

Se consideră numerele reale:

a=(4−7)2+(6−37)2+(27−8)2(23−32)2⋅(23+32)2

și b =12+16+112+⋯+1600. Să se arate că rădăcina pătrată a numărului a+25b este un număr natural.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: x2=|x|; trebuie doar să stabilim semnul fiecărei paranteze.

  1. a=|4−7|+|6−37|+|27−8||23−32|⋅|23+32|. (3 p)
  2. Comparăm: 4=16>7; 37 =63 >6 =36; 27 =28 <8 =64; 23 =12 <32 =18. Deci a=4−7−6+37−27+8(32−23)(23+32). (3 p)
  3. Termenii cu 7 se reduc, iar numitorul este o diferență de pătrate: a =6(32)2−(23)2. (2 p)
  4. a=618−12=1. (2 p)
  5. Numitorii lui b sunt produse de numere consecutive: 2=1⋅2, 6=2⋅3, 12=3⋅4, …, 600=24⋅25, deci b=11⋅2+12⋅3+13⋅4+⋯+124⋅25. (3 p)
  6. Scriem fiecare numărător ca diferența factorilor de la numitor: b=2−11⋅2+3−22⋅3+4−33⋅4+⋯+25−2424⋅25. (3 p)
  7. Despărțim fiecare fracție: b=1−12+12−13+13−14+⋯+124−125. (2 p)
  8. Termenii din mijloc se reduc: b =1−125 =2425. (2 p)
  9. a+25b =1+25⋅2425 (3 p)
  10. a+25b =1+24 =25 =5, care este număr natural. (2 p)

Răspuns: a=1, b=2425, a+25b=5.

Problema 3 (20 de puncte · paralele, triunghi isoscel, dreptunghi)

Fie D mijlocul laturii AB a triunghiului ABC. Paralela prin D la BC intersectează latura AC în punctul E și bisectoarea unghiului ABC în punctul M, iar punctul N este simetricul lui M față de D.

a) Desenați figura corespunzătoare.

b) Aflați măsura unghiului AMB.

c) Arătați că AMBN este dreptunghi.

ABCDEMN
Vezi soluția (după baremul oficial)

a) Desenul este alăturat enunțului: dreapta DE este paralelă cu BC, BM este bisectoarea unghiului ABC, iar N se află pe dreapta DE, de cealaltă parte a lui D, cu DN=DM. (3 p)

b)

  1. D este mijlocul lui AB, deci AD≡DB. (2 p)
  2. DE∥BC și M∈DE, deci DM∥BC; cu secanta BM obținem ∠MBC≡∠DMB (unghiuri alterne interne). (2) (2 p)
  3. BM este bisectoarea unghiului DBC, deci ∠MBC≡∠DBM. (3) (2 p)
  4. Din (2) și (3): ∠DMB≡∠DBM, deci triunghiul DBM este isoscel și DM≡DB. (3 p)
  5. În triunghiul AMB, MD este mediană și MD=DB=AB2. Conform reciprocei teoremei medianei (o mediană egală cu jumătate din latura pe care cade arată că triunghiul este dreptunghic), ∠AMB=90∘. (3 p)

c) În patrulaterul AMBN, AB și NM sunt diagonale. D este mijlocul lui AB (AD≡DB) și, fiind N simetricul lui M față de D, D este și mijlocul lui NM (ND≡DM). Diagonalele se înjumătățesc, deci AMBN este paralelogram. (3 p)

Paralelogramul AMBN are ∠AMB=90∘, deci AMBN este dreptunghi. (2 p)

Răspuns: b) ∠AMB=90∘; c) paralelogram cu un unghi drept, deci dreptunghi.

Problema 4 (20 de puncte · radicali compuși, comparare)

Arătați că numărul N este natural și 22026>N, unde

N=4052+22025⋅2027−4052−22025⋅2027.
Vezi soluția (după baremul oficial)

Ideea: ridicăm la pătrat; produsul celor doi radicali devine un radical dintr-o diferență de pătrate.

  1. 2025⋅2027 =(2026−1)(2026+1) =20262−1. (5 p)
  2. Primul radical este mai mare decât al doilea, deci N>0. Ridicăm la pătrat, cu formula (x−y)2 =x2−2xy+y2: N2=4052+22025⋅2027−2(4052+22025⋅2027)(4052−22025⋅2027)+4052−22025⋅2027. (5 p)
  3. Termenii cu 2025⋅2027 se reduc, iar sub radicalul din mijloc avem o diferență de pătrate. Cum 4052=2⋅2026, avem 40522=4⋅20262, deci N2=2⋅4052−240522−4⋅20262+4=8104−24=8104−4=8100. (4 p)
  4. N =8100 =90∈N. (3 p)
  5. Ambele numere sunt pozitive, deci le putem compara pătratele: 22026 >90⇔4⋅2026 >8100⇔8104 >8100, adevărat. (3 p)

Răspuns: N=90, iar 22026 =8104 >8100 =90.

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1a) a=2; b) S=22028−1; c) U(S)=5
2a=1, b=2425, a+25b=5
3b) ∠AMB=90∘; c) paralelogram cu un unghi drept
4N=90 și 22026=8104>90

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemăRecapitulează
1Suma lui Gauss, suma numerelor impare, puterifișă mulțimea numerelor reale
2Radicali, modulul, sume telescopicefișă radicali · fișă operații cu numere reale
3Drepte paralele, bisectoare, mediana în triunghiul dreptunghic, dreptunghiulfișă patrulatere
4Radicali compuși, diferența de pătratefișă radicali

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2026, etapa locală Cluj, clasa a VII-a? Patru probleme: un număr definit cu suma lui Gauss și suma numerelor impare, urmat de suma puterilor lui 2; o expresie cu radicali din pătrate și o sumă telescopică; o problemă de geometrie cu paralela prin mijlocul unei laturi și bisectoarea unui unghi; și o diferență de radicali compuși egală cu 90.

Cât durează proba și cum se punctează la etapa locală a olimpiadei de matematică? În județul Cluj, în 2026, timpul efectiv de lucru a fost de 3 ore pentru 4 probleme, notate cu 25, 25, 20 și 20 de puncte, plus 10 puncte din oficiu (maximum 100). Se punctează și rezolvările parțiale, după barem. În alte județe subiectele și punctajele pot fi diferite.

Unde găsesc subiectul și baremul oficial de la etapa locală 2026? Subiectul și baremul pentru județul Cluj (antet Ministerul Educației și Cercetării și Inspectoratul Școlar Județean Cluj) sunt publicate de Societatea de Științe Matematice din România pe harta subiectelor de la etapa locală 2026, împreună cu subiectele celorlalte județe. Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte subiecte: etapa locală Cluj 2026 — clasa a V-a · clasa a VI-a · clasa a VIII-a; aceeași clasă, etapa următoare: etapa județeană 2026, clasa a VII-a; toate subiectele: olimpiada de matematică — subiecte rezolvate; alte concursuri: concursuri școlare de matematică. Exersează și cu fișele de lucru pe clase, iar formulele utile le găsești la formule clasa a 7-a.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate

Subiect oficial © Ministerul Educației și Cercetării / Inspectoratul Școlar Județean Cluj (Olimpiada de matematică, etapa locală Cluj, 20 februarie 2026): subiectul și baremul, publicate de SSMR. Explicațiile: Matepenet.ro.