Problemele de la Olimpiada Națională de Matematică 2024, etapa națională, clasa a IX-a (Târgu Mureș, aprilie 2024), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: la problema 1 apare numărul de aur φ; la problema 2 rezultă a=b; ecuația funcțională are soluțiile f(x)=0, f(x)=x, f(x)=1; problema 4 se rezolvă prin inducție.

Olimpiada Națională de Matematică este organizată de Ministerul Educației împreună cu Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și are trei etape: locală, județeană (și a sectoarelor municipiului București) și națională. Etapa națională din 2024 pentru clasele IX–XII s-a desfășurat la Târgu Mureș (proba de clasa a IX-a: aprilie 2024), cu elevii calificați de la etapa județeană. Subiectul a avut 4 probleme; conform baremului oficial, fiecare problemă este notată cu 7 puncte (punctaj maxim 28). Pe baza rezultatelor se acordă premiile și medaliile și se face selecția pentru barajele echipelor olimpice ale României.

Cum să folosești pagina: citește enunțul, încearcă singur cel puțin 30 de minute, apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial — așa vezi ce pași contează la corectare. Orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (7 puncte · geometrie, teorema lui Menelau, numărul de aur)

Pe latura (BC) a triunghiului ABC se consideră punctele D și E, cu D între B și E.

Despre un punct R al segmentului (AE) vom spune că este remarcabil dacă dreptele PQ și BC sunt paralele, unde {P}=DR∩AC, iar {Q}=CR∩AB. Despre un punct R′ al segmentului (AD) vom spune că este remarcabil dacă dreptele P′Q′ și BC sunt paralele, unde {P′}=BR′∩AC, iar {Q′}=ER′∩AB.

a) Dacă pe segmentul (AE) există un punct remarcabil, arătați că orice punct al segmentului (AE) este remarcabil.
b) Dacă fiecare dintre segmentele (AD) și (AE) conține câte un punct remarcabil, demonstrați că BD=CE=φ⋅DE, unde φ =1+52 este numărul de aur.

ABCDERPQ
Vezi soluția (după baremul oficial)

a) Aplicând teorema lui Menelau în triunghiul ABE cu transversala Q−R−C, obținem

AQQB⋅BCCE⋅ERRA=1, deci AQQB=CEBC⋅RAER.

Analog, aplicând teorema lui Menelau în triunghiul AEC cu transversala P−R−D, obținem APPC =DECD⋅RAER. Avem (reciproca teoremei lui Thales):

PQ∥BC⟺AQQB=APPC⟺CEBC=DECD.

(2 p)

Această relație nu depinde de poziția punctului R pe segmentul (AE), ci doar de pozițiile punctelor D și E pe segmentul (BC). Rezultă că, dacă pe segmentul (AE) există un punct remarcabil, atunci orice punct al segmentului (AE) este remarcabil. (2 p)

b) Notăm cu x, y și z lungimile segmentelor BD, DE, respectiv EC. Conform celor de mai sus, pe segmentul (AE) există un punct remarcabil dacă și numai dacă

x+y+zz=y+zy⟺x+yz=zy⟺z2=y2+xy.

Analog se arată că pe segmentul (AD) există un punct remarcabil dacă și numai dacă x2=y2+yz. (1 p)

Scăzând aceste egalități, rezultă că z2−x2=y(x−z), adică (z−x)(z+x)=−y(z−x). Pentru a nu avea semne contrare în cei doi membri, se impune condiția x=z. Deducem că x2−xy−y2=0, sau t2−t−1=0, unde t=xy>0. Singura soluție pozitivă a acestei ecuații este t=φ, deci BD=CE=φ⋅DE. (2 p)

Problema 2 (7 puncte · partea fracționară, divizibilitate)

Fie a și b două numere reale din intervalul (0,1), astfel încât a este număr rațional și

{na}≥{nb}, oricare ar fi numărul natural n.

Demonstrați că a=b.

(Am notat cu {x} partea fracționară a numărului real x.)

Vezi soluția (după baremul oficial)

Fie a=pq, unde p și q sunt numere naturale nenule, prime între ele, cu p<q.

Atunci 0 ={qa} ≥{qb} ≥0, prin urmare qb este un număr natural. Rezultă că b=sq, unde s este un număr natural nenul (și s<q, deoarece b<1).

Considerând n=1 în relația din ipoteză, obținem că {a}≥{b}, de unde p≥s. (2 p)

Deoarece numerele p și q sunt prime între ele, există un număr natural nenul k astfel încât kp≡1(modq) (în particular (k,q)=1).

Pentru acest k avem {ka}={k⋅pq}=1q. Atunci 1q={ka}≥{kb}={k⋅sq}, de unde rezultă că numărul {k⋅sq} (care este un multiplu de 1q) este egal fie cu 0, fie cu 1q. (3 p)

Dacă {k⋅sq}=0, atunci q∣ks; cum (q,k)=1, înseamnă că q∣s, fals (deoarece 0<s<q).

Dacă {k⋅sq}=1q, atunci ks≡1≡kp(modq), așadar q∣k(p−s); cum (q,k)=1, înseamnă că q∣p−s. Însă 0≤p−s<q, așadar p−s=0. Rezultă că p=s, prin urmare a=b. (2 p)

Problema 3 (7 puncte · ecuații funcționale)

Determinați funcțiile f:R→R cu proprietatea că

(f(x)−y)⋅f(x+f(y))=f(x2)−yf(y),

oricare ar fi numerele reale x și y.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Notăm cu P(x,y) afirmația (f(x)−y)⋅f(x+f(y)) =f(x2)−yf(y), adevărată pentru orice valori reale ale lui x și y.

Lemă. Dacă există două valori reale distincte y1≠y2 astfel încât f(y1)=f(y2)=k, atunci f este funcție constantă: f(x)=k, pentru orice număr real x.

Într-adevăr, considerând P(x,y1) și P(x,y2), obținem relațiile (f(x)−y1)⋅f(x+k) =f(x2)−ky1, respectiv (f(x)−y2)⋅f(x+k) =f(x2)−ky2. Prin scădere, acestea conduc la (y1−y2)f(x+k) =k(y1−y2), adică f(x+k)=k, pentru orice număr real x. Astfel, funcția f este constantă. (2 p)

Din P(0,0) deducem că f(0)⋅f(f(0))=f(0).

Cazul f(0)=0. Dacă există două valori reale distincte y1≠y2 cu f(y1)=f(y2), atunci f este constantă (conform Lemei), deci f(x)=f(0)=0, pentru orice număr real x. (1 p)

În caz contrar, pentru orice y1≠y2 avem f(y1)≠f(y2) (f este injectivă). Considerând P(0,y), deducem că −yf(f(y))=−yf(y), deci f(f(y))=f(y) pentru orice y real (pentru y=0, f(f(0))=f(0)=0). Din injectivitate conchidem că f(y)=y, pentru orice număr real y, așadar f este funcția identică a mulțimii R. (2 p)

Cazul f(0)≠0. Rezultă f(f(0))=1. Din P(1,f(1)) deducem f(1)=f(1)⋅f(f(1)).

Dacă f(1)=0, egalitățile P(1,f(0)), P(2,1) și P(2,4) conduc la f(2)=1, f(4)=0, respectiv −3=0, contradicție. Deducem că f(f(1))=1.

Astfel, atât în cazul f(0)≠f(1), cât și în cazul f(0)=f(1), putem aplica Lema (în primul caz pentru y1=f(0), y2=f(1), în al doilea pentru y1=0, y2=1); obținem că f este funcție constantă, iar din f(f(0))=1 rezultă f(x)=1, pentru orice număr real x.

Toate cele trei funcții găsite verifică relația din ipoteză: pentru f(x)=0 ambii membri sunt 0; pentru f(x)=x, (x−y)(x+y)=x2−y2; pentru f(x)=1, 1−y=1−y. (2 p)

Răspuns: f(x)=0, f(x)=x și f(x)=1. (Baremul oficial conține și o a doua soluție, cu același punctaj total.)

Problema 4 (7 puncte · șiruri, progresii aritmetice, inducție)

Fie a un număr natural nenul dat. Considerăm șirul (xn)n≥1 definit prin xn=11+na, oricare ar fi numărul natural nenul n.

Demonstrați că, oricare ar fi numărul natural k≥3, există numere naturale nenule n1 <n2 <⋯ <nk astfel încât numerele xn1,xn2,…,xnk să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Vom demonstra cerința prin inducție după k. Observăm că

11+ma+1(1+ma)(1+2ma)=21+2ma,

iar (1+ma)(1+2ma) =1+(2m2a+3m)a, prin urmare există o progresie aritmetică formată din trei termeni ai șirului: xm,x2m,x2m2a+3m. (2 p)

Presupunem că există k numere naturale nenule n1 <n2 <⋯ <nk astfel încât numerele xn1,xn2,…,xnk să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. Considerând y=2xn1−xn2, numerele y,xn1,xn2,…,xnk sunt în progresie aritmetică (în număr de k+1). Avem:

y=21+n1a−11+n2a=1+pa(1+n1a)(1+n2a)=1+pa1+(n1+n2+n1n2a)a,

unde p=2n2−n1 (număr natural nenul). (2 p)

Rezultă că

y1+pa, xn11+pa, xn21+pa, …, xnk1+pa

sunt k+1 termeni xm1,xm2,…,xmk+1 ai șirului (xn)n≥1: într-adevăr, y1+pa =xn1+n2+n1n2a și xni1+pa =11+(ni+p+nipa)a =xni+p+nipa.

Aceștia sunt în progresie aritmetică, deoarece atunci când împărțim termenii unei progresii aritmetice printr-un număr real nenul, obținem tot o progresie aritmetică.

În plus, avem m1 <m2 <⋯ <mk+1, pentru că șirul (xn)n≥1 este strict monoton (strict descrescător), iar termenii y >xn1 >⋯ >xnk, deci și împărțiți la 1+pa, sunt în ordine descrescătoare. Cu aceasta, demonstrația este completă. (3 p)

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1a) demonstrație (Menelau); b) BD=CE=φ⋅DE
2demonstrație: a=b
3f(x)=0, f(x)=x, f(x)=1
4demonstrație prin inducție după k

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemă
1Geometrie: teorema lui Menelau, paralelism, numărul de aur
2Partea fracționară, numere raționale, divizibilitate
3Ecuații funcționale
4Șiruri, progresii aritmetice, inducție matematică

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2024, etapa națională, clasa a IX-a? Patru probleme: o problemă de geometrie cu puncte „remarcabile” și numărul de aur, o inegalitate între părți fracționare {na}≥{nb}, ecuația funcțională (f(x)−y)f(x+f(y))=f(x2)−yf(y) și progresii aritmetice formate cu termeni ai șirului xn=11+na.

Cum se punctează subiectul de la etapa națională a olimpiadei de matematică 2024? Conform baremului oficial, fiecare dintre cele 4 probleme valorează 7 puncte, deci punctajul maxim este 28. Se punctează și rezolvările parțiale, pe pași, după barem; orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Unde găsesc baremul oficial al olimpiadei de matematică 2024, etapa națională? Soluțiile și baremele de corectare de la etapa națională sunt documente oficiale ale Ministerului Educației și ale Societății de Științe Matematice din România (SSMR), publicate pe ssmr.ro. Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte subiecte: etapa națională 2024 — clasa a X-a · clasa a XI-a · clasa a XII-a. Aceeași clasă, etapa județeană: olimpiada de matematică 2024, etapa județeană, clasa a IX-a. Alte competiții găsești la concursuri de matematică.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate

Subiecte oficiale © Ministerul Educației / SSMR (Olimpiada Națională de Matematică, etapa națională, Târgu Mureș, aprilie 2024): enunțurile, soluțiile și baremul (ssmr.ro). Explicațiile: Matepenet.ro.