Subiectele oficiale de la Olimpiada Națională de Matematică 2023, etapa națională, clasa a X-a (Craiova, 11 aprilie 2023), cu soluțiile explicate pas cu pas după baremul oficial. Pe scurt: ecuația exponențială are soluțiile 0 și 1; cel mai mare k de la problema 2 este 5 (cu n=41); la problema 3 triunghiul ABC este echilateral; la problema 4 răspunsul este 33≤n≤214.

Olimpiada Națională de Matematică este organizată de Ministerul Educației împreună cu Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) și are trei etape: locală, județeană (și a sectoarelor municipiului București) și națională. La etapa națională din 2023 (ediția a 73-a), desfășurată la Craiova, proba pentru clasa a X-a a avut loc pe 11 aprilie 2023, cu elevii calificați de la etapa județeană. Subiectul a avut 4 probleme, iar conform baremului oficial fiecare problemă este notată cu 7 puncte (punctaj maxim 28). Rezultatele de la etapa națională contează și pentru selecția lotului care participă la barajele pentru olimpiadele internaționale.

Cum să folosești pagina: citește enunțul, încearcă singur cel puțin 30–40 de minute (sunt probleme de nivel național), apoi deschide soluția. Punctajele din paranteze sunt cele din baremul oficial — așa vezi ce pași contează la corectare. Orice altă soluție corectă primește punctajul maxim.

Cuprins: Problema 1 · Problema 2 · Problema 3 · Problema 4 · Răspunsuri pe scurt

Problema 1 (7 puncte · ecuații exponențiale, funcții convexe)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

2(5x+6x−3x)=7x+9x.
Vezi soluția (după baremul oficial)

Observăm că x=0 și x=1 sunt soluții ale ecuației (2⋅1=2, respectiv 2⋅8=16). (1 p)

Demonstrăm că acestea sunt unicele soluții. Ecuația din enunț se poate rescrie:

5x((75)x+(35)x−2)+6x((96)x+(36)x−2)=0.

(1 p)

Considerând funcțiile fa:R→R, fa(x) =ax+(2−a)x−2, cu a∈(0,2)∖{1}, observăm că acestea sunt strict convexe, cu fa(0)=fa(1)=0. (2 p)

Din stricta convexitate a lui fa avem

fa(x)=fa(x⋅1+(1−x)⋅0)<xfa(1)+(1−x)fa(0)=0,∀x∈(0,1),

și

fa(1)=fa(x−1x⋅0+1x⋅x)<x−1xfa(0)+1xfa(x),∀x∈(1,∞),fa(0)=fa(11−x⋅x+−x1−x⋅1)<11−xfa(x)+−x1−xfa(1),∀x∈(−∞,0),

de unde putem deduce că fa(x)>0 pentru orice x∈(−∞,0)∪(1,∞). (2 p)

Ecuația din enunț se poate rescrie 5xf7/5(x)+6xf9/6(x) =0, deci membrul stâng este mai mic strict decât 0 pentru x∈(0,1) și mai mare strict decât 0 pentru x∈(−∞,0)∪(1,∞). Așadar ecuația are doar soluțiile x=0 și x=1. (1 p)

Răspuns: S={0,1}.

Problema 2 (7 puncte · trigonometrie, monotonia funcției sinus)

Determinați cel mai mare număr natural k având proprietatea că există numărul natural n astfel încât:

sin⁡(n+1)<sin⁡(n+2)<sin⁡(n+3)<⋯<sin⁡(n+k).

Notă: Aproximarea prin lipsă a lui π la a patra zecimală este 3,1415.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Demonstrăm că maximul căutat este k=5. Diferența a doi termeni consecutivi este:

sin⁡(n+i+1)−sin⁡(n+i)=2sin⁡12cos⁡2n+2i+12>0⟺cos⁡2n+2i+12>0.(∗)

(2 p)

Presupunem prin reducere la absurd că pentru k=6 există un număr natural n astfel încât sin⁡(n+1) <sin⁡(n+2) <⋯ <sin⁡(n+6). Condiția (*) se reduce la cos⁡(n+2i+12) >0, i=1,5―, care ar implica:

cos⁡(n+32)+cos⁡(n+112)=2cos⁡2⋅cos⁡(n+72)>0⇒cos⁡2>0,

ceea ce este o contradicție (π2 <2 <π, deci cos⁡2<0). Așadar k≤5. (2 p)

Pentru k=5 trebuie să construim un exemplu care, conform (*), se reduce la a determina un n∈N pentru care cos⁡(n+2i+12) >0, i=1,4―. Funcția cos⁡x este pozitivă pentru x∈(2mπ−π2,2mπ+π2), m∈Z. (1 p)

Din condiția

2mπ−π2<n+32<n+92<2mπ+π2⟺ (4m−1)⋅10π<20n+30<20n+90<(4m+1)⋅10π,

folosind încadrarea 3,14<π<3,15, obținem o condiție suficientă:

(4m−1)⋅31,5<20n+30<20n+90<(4m+1)⋅31,4⇒m≤7.

(1 p)

Considerând m=7 obținem următoarea încadrare pentru n:

27π−32<n<29π−92,

ceea ce, folosind încadrarea 3,141 <π <3,142, implică n=41 (40,9<n<41,06). Așadar, pentru k=5 putem considera n=41: sin⁡42 <sin⁡43 <sin⁡44 <sin⁡45 <sin⁡46. Maximul căutat este k=5. (1 p)

Notă din barem: se acordă 3 puncte pentru orice construcție alternativă pentru k=5.

Problema 3 (7 puncte · numere complexe în geometrie, triunghi echilateral)

Se consideră triunghiul ABC oarecare și punctele mobile M pe semidreapta BC, N pe semidreapta CA și P pe semidreapta AB care pornesc simultan din B, C și, respectiv, A și se deplasează cu vitezele constante v1,v2,v3>0, exprimate prin aceeași unitate de măsură.

(a) Știind că există trei momente distincte în care triunghiul MNP este echilateral, demonstrați că triunghiul ABC este echilateral și, în plus, v1=v2=v3.
(b) Demonstrați că dacă v1=v2=v3 și există un moment în care triunghiul MNP este echilateral, atunci triunghiul ABC este echilateral.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Fie a,b,c∈C afixele vârfurilor triunghiului ABC. Pentru t≥0 avem următoarele expresii pentru afixele punctelor M(t), N(t) și P(t):

m(t)=b(1−v1t)+cv1t,n(t)=c(1−v2t)+av2t,p(t)=a(1−v3t)+bv3t.

(1 p)

Condiția ca triunghiul MNP să fie echilateral la un moment dat t≥0 se poate scrie m(t)+εn(t)+ε―p(t) =0, unde ε∈{−1+i32,−1−i32}. Această relație este echivalentă cu:

t(−bv1+cv1−εcv2+εav2−ε―av3+ε―bv3)+b+εc+ε―a=0,(∗)

pentru orice moment t≥0 pentru care triunghiul MNP este echilateral. (1 p)

a) Deoarece relația (*) are loc pentru trei valori distincte t1,t2,t3≥0, conform principiului cutiei există ε pentru care relația (*) se realizează pentru două momente distincte ti,tj, de unde (o expresie de gradul întâi în t cu două rădăcini are coeficienții nuli) rezultă că

(b−c)v1+ε(c−a)v2+ε―(a−b)v3=0șib+εc+ε―a=0.

A doua relație este echivalentă cu a avea triunghiul ABC echilateral. (1 p)

Pe de altă parte, prima relație ne permite să facem o translație a triunghiului ABC astfel încât centrul cercului său circumscris să fie de afix 0. Cum ABC este echilateral, avem b=εa și c =ε―a sau b =ε―a și c=εa. Fără a pierde generalitatea, considerăm primul caz și obținem:

(εa−ε―a)v1+ε(ε―a−a)v2+ε―(a−εa)v3=0⇒ (ε−ε2)v1+(1−ε)v2+(ε2−1)v3=0,

iar prin împărțire cu 1−ε≠0 și ținând cont de v1,v2,v3∈R, avem:

εv1+v2−v3−εv3=0⇒v1=v2=v3.

(2 p)

Remarcă (din barem): alternativ, din a doua relație, folosind ε― =−1−ε, deducem b−a=ε(a−c) și apoi, înlocuind în prima relație și împărțind cu c−a≠0, obținem v1−v3 =ε(v2−v1); ținând cont că vi∈R, i=1,3―, obținem v1=v2=v3.

b) Dacă v1=v2=v3=v, relația (*) se poate scrie:

t⋅v⋅((c−b)+ε(a−c)+ε―(b−a))+b+εc+ε―a=0,

care este invariantă la translații, rotații și omotetii, deci putem fixa a=1 și c=ε― și obținem:

(b−ε)(t⋅v⋅(ε―−1)+1)=0,

iar cum a doua paranteză nu poate fi 0 (pentru tv>0 este un număr nereal, iar pentru t=0 este 1), rămâne b=ε, de unde obținem că triunghiul ABC este echilateral. (2 p)

Problema 4 (7 puncte · combinatorică, numărare dublă)

Într-un muzeu de artă sunt expuse n tablouri, n≥33, pentru care sunt folosite în total 15 culori astfel încât oricare două tablouri au cel puțin o culoare comună și nu există două tablouri care să aibă exact aceleași culori. Determinați toate valorile posibile ale lui n≥33 astfel încât oricum am colora tablourile cu proprietățile de mai sus să putem alege patru tablouri distincte pe care să le numerotăm T1,T2,T3 și T4, astfel încât orice culoare care este folosită atât în T1, cât și în T2, se regăsește în T3 sau în T4.

Vezi soluția (după baremul oficial)

Vom demonstra că orice n pentru care 33≤n≤214 este bun.

Începem prin a observa că dacă avem un tablou Ti în muzeu în care sunt folosite k culori, tabloul în care sunt folosite celelalte 15−k culori nu se poate regăsi în muzeu (nu ar avea nicio culoare comună cu Ti). Așadar, din cele 215−1 tablouri posibile a fi obținute cu cele 15 culori, avem maxim 214 tablouri în muzeu, iar maximul se poate atinge dacă am considera toate tablourile care folosesc culoarea c1 împreună cu toate celelalte 214 submulțimi ale culorilor {c2,…,c15}. (1 p)

Demonstrăm acum că pentru orice 33≤n≤214 putem găsi tablourile T1,T2,T3,T4 cu proprietățile din enunț. Prin Ti∩Tj și Ti∪Tj înțelegem mulțimea culorilor comune, respectiv mulțimea tuturor culorilor folosite în tablourile Ti și Tj. Trebuie să demonstrăm că există i1,i2,i3,i4∈{1,2,…,n} distincte astfel încât Ti1∩Ti2⊂Ti3∪Ti4.

Presupunem prin absurd că oricum am lua i<j și k<ℓ din {1,2,…,n} cu {i,j}∩{k,ℓ} =∅, avem |(Ti∩Tj)∖(Tk∪Tℓ)| ≥1. Studiem suma

S=∑1≤i<j≤n, 1≤k<ℓ≤n{i,j}∩{k,ℓ}=∅|(Ti∩Tj)∖(Tk∪Tℓ)|.

(2 p)

Observăm că aceasta are Cn2⋅Cn−22 termeni, fiecare dintre aceștia fiind mai mare sau egal cu 1, deci

S≥n(n−1)2⋅(n−2)(n−3)2.

(1 p)

Facem acum numărarea pentru culorile cm, m=1,15―, și fie nm numărul tablourilor Ti care conțin culoarea cm. Pentru ca cm∈(Ti∩Tj)∖(Tk∪Tℓ) trebuie ca cm∈Ti,Tj și cm∉Tk,Tℓ. Dacă nm∈{0,1,n−1,n}, atunci nu există niciun cvadruplu (Ti,Tj,Tk,Tℓ) pentru care cm∈(Ti∩Tj)∖(Tk∪Tℓ). Pentru 2≤nm≤n−2, perechea (Ti,Tj) se poate alege în Cnm2 moduri, iar perechea (Tk,Tℓ) în Cn−nm2 moduri. Așadar avem:

S=∑m=12≤nm≤n−215nm(nm−1)2⋅(n−nm)(n−nm−1)2.

(2 p)

Din inegalitatea mediilor avem nm(n−nm) ≤(n2)2 și (nm−1)(n−1−nm) ≤(n−22)2, de unde obținem:

S≤∑m=12≤nm≤n−21514(n2)2(n−22)2≤15⋅14(n2)2(n−22)2<n(n−1)2⋅(n−2)(n−3)2,∀n≥33,

(ultima inegalitate revine la 15n(n−2) <64(n−1)(n−3), adevărată pentru n≥33), ceea ce este o contradicție. Deci, pentru orice 33≤n≤214, avem patru tablouri cu proprietatea din enunț. (1 p)

Răspuns: toate numerele naturale n cu 33 ≤n ≤214 =16384.

Răspunsuri pe scurt

ProblemaRăspuns
1S={0,1}
2k=5 (de exemplu n=41)
3demonstrații: ABC echilateral și v1=v2=v3
4toate n cu 33≤n≤214

Ce capitole verifică subiectul

ProblemaTemă
1Ecuații exponențiale, funcții convexe
2Trigonometrie: formule de transformare, semnul funcției cosinus
3Numere complexe în geometrie, triunghi echilateral
4Combinatorică, mulțimi, numărare dublă, inegalitatea mediilor

Întrebări frecvente

Ce probleme s-au dat la olimpiada de matematică 2023, etapa națională, clasa a X-a? Patru probleme: ecuația 2(5x+6x−3x)=7x+9x, cel mai lung șir crescător de forma sin⁡(n+1),…,sin⁡(n+k), trei puncte mobile pe laturile unui triunghi care formează un triunghi echilateral și o problemă de combinatorică despre tablouri colorate cu 15 culori.

Cum se punctează proba la olimpiada de matematică, etapa națională 2023? Subiectul are 4 probleme, iar conform baremului oficial fiecare problemă valorează 7 puncte, deci punctajul maxim este 28. Se acordă puncte și pentru rezolvările parțiale, după barem, iar orice soluție corectă diferită de cea oficială se punctează corespunzător.

Unde găsesc baremul oficial al olimpiadei de matematică, etapa națională 2023? Soluțiile și baremele de corectare pentru clasele IX–XII sunt documente oficiale ale Ministerului Educației și ale Societății de Științe Matematice din România (SSMR), publicate pe ssmr.ro după concurs; enunțurile problemelor sunt incluse în aceleași documente. Pe această pagină, fiecare pas al soluției are punctajul din barem.

Alte subiecte: etapa națională 2023, liceu — clasa a IX-a · clasa a XI-a · clasa a XII-a. Aceeași clasă la etapa județeană: olimpiada de matematică 2023, etapa județeană, clasa a X-a. Alte competiții de matematică găsești la concursuri de matematică.

← Olimpiada de matematică — toate subiectele rezolvate

Subiecte oficiale © Ministerul Educației / SSMR (Olimpiada Națională de Matematică, etapa națională, Craiova, 11 aprilie 2023): enunțurile, soluțiile și baremul, publicate pe ssmr.ro. Explicațiile suplimentare: Matepenet.ro.