Funcția de gradul al doilea are forma f(x)=ax2+bx+c, cu a≠0, iar graficul ei este o parabolă. Totul pornește de la vârful parabolei V(−b2a,−Δ4a): dreapta x=−b2a este axa de simetrie, iar −Δ4a este valoarea minimă (dacă a>0) sau maximă (dacă a<0) a funcției. Mai jos ai 10 exerciții rezolvate pas cu pas, de la vârf și intersecții cu axele până la probleme tip Bacalaureat.

Ce trebuie să știi

f(x)=ax2+bx+c=a(x+b2a)2−Δ4a,Δ=b2−4ac
  • Vârful: xV=−b2a, yV =−Δ4a =f(xV). Axa de simetrie este dreapta x=−b2a.
  • Intersecția cu Oy: punctul (0,c). Intersecția cu Ox: soluțiile ecuației f(x)=0 — două puncte dacă Δ>0, un punct (vârful) dacă Δ=0, niciunul dacă Δ<0.
  • Monotonie și extrem: dacă a>0, f este descrescătoare pe (−∞,−b2a], crescătoare pe [−b2a,+∞) și are minimul −Δ4a; dacă a<0, invers, cu maximul −Δ4a.
  • Mulțimea valorilor: [−Δ4a,+∞) pentru a>0, respectiv (−∞,−Δ4a] pentru a<0.
  • Semnul: între rădăcini f are semn contrar lui a, în afara rădăcinilor are semnul lui a; dacă Δ<0, f(x) are semnul lui a pentru orice x.
  • Intersecția cu o dreaptă y=mx+n: rezolvi ecuația ax2+bx+c=mx+n; numărul de soluții reale este numărul de puncte comune.

Teoria completă, cu grafice: funcția de gradul al II-lea — formule · ecuația de gradul 2 · formule matematică clasa a 9-a.

Exerciții rezolvate

Nivel ușor

Exercițiul 1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−4x+3. Determinați coordonatele vârfului parabolei, axa de simetrie și punctele de intersecție ale graficului cu axele de coordonate.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Coeficienții: a=1, b=−4, c=3; Δ=16−12=4.
  2. Vârful: xV=−−42=2, yV=−44=−1 (sau direct f(2)=4−8+3=−1), deci V(2,−1).
  3. Axa de simetrie este dreapta x=2.
  4. Cu Oy: f(0)=3, punctul (0,3).
  5. Cu Ox: x2−4x+3 =0 ⇒x1,2 =4±22, adică x1=1, x2=3; punctele (1,0) și (3,0). Observă că sunt simetrice față de axa x=2.
xy133V(2, −1)x = 2O

Răspuns: V(2,−1); axa x=2; Ox: (1,0), (3,0); Oy: (0,3).

Exercițiul 2. Determinați valoarea maximă a funcției f:R→R, f(x)=−x2+6x−5, punctul în care este atinsă și mulțimea valorilor funcției.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. a=−1<0, deci parabola are „ramurile în jos” și funcția are un maxim, atins în vârf.
  2. xV =−b2a =−6−2 =3.
  3. f(3)=−9+18−5=4. Verificare cu formula: Δ=36−20=16, −Δ4a =−16−4 =4.
  4. Funcția ia toate valorile mai mici sau egale cu maximul.

Răspuns: maximul este 4, atins pentru x=3; Imf =(−∞,4].

Exercițiul 3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x2+4x−1. a) Studiați monotonia funcției și determinați minimul ei. b) Determinați mulțimea valorilor lui f pe intervalul [−2,1].

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. a) a=2>0, xV=−44=−1, f(−1)=2−4−1=−3.
  2. Deci f este strict descrescătoare pe (−∞,−1], strict crescătoare pe [−1,+∞), iar minimul este −3, atins în x=−1.
  3. b) Vârful xV=−1 se află în intervalul [−2,1], deci cea mai mică valoare pe interval este f(−1)=−3.
  4. Cea mai mare valoare se atinge la un capăt: f(−2)=8−8−1=−1, f(1)=2+4−1=5; maximul pe interval este 5.
  5. Funcția este continuă pe interval (graficul nu are „rupturi”), deci ia toate valorile dintre −3 și 5.

Răspuns: a) descrescătoare pe (−∞,−1], crescătoare pe [−1,+∞), minim −3; b) f([−2,1])=[−3,5].

Nivel mediu

Exercițiul 4. Studiați semnul funcției f:R→R, f(x)=x2−x−6 și rezolvați inecuația x2−x−6≤0.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Rădăcinile: Δ=1+24=25, x1,2=1±52, deci x1=−2, x2=3.
  2. a=1>0: f(x)>0 pentru x∈(−∞,−2)∪(3,+∞) (semnul lui a în afara rădăcinilor) și f(x)<0 pentru x∈(−2,3) (semn contrar între rădăcini).
  3. Tabelul de semn:
x−∞ … −2−2 … 33 … +∞
f(x)+ + + 0− − −0 + + +

Inecuația cere f(x)≤0: intervalul dintre rădăcini, cu tot cu rădăcinile.

Răspuns: x∈[−2,3].

Exercițiul 5. Determinați numerele reale m pentru care vârful parabolei y=x2+mx+9 se află pe axa Ox.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Vârful este pe Ox exact când yV=−Δ4a=0, adică Δ=0 (parabola este tangentă la Ox).
  2. Δ =m2−36 =0 ⇒m2 =36 ⇒m =±6.
  3. Verificare: x2+6x+9=(x+3)2 are vârful (−3,0); x2−6x+9=(x−3)2 are vârful (3,0).

Răspuns: m∈{−6,6}.

Exercițiul 6. Determinați numerele reale a și b pentru care parabola asociată funcției f(x)=x2+ax+b are vârful V(1,−4).

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Abscisa vârfului: −a2 =1 ⇒a =−2.
  2. Ordonata vârfului este f(1)=−4: 1+a+b =−4 ⇒1−2+b =−4 ⇒b =−3.
  3. Verificare: f(x) =x2−2x−3 =(x−1)2−4, deci vârful este (1,−4).

Răspuns: a=−2, b=−3.

Exercițiul 7. Determinați numerele reale m pentru care x2+(m−1)x+1>0, pentru orice număr real x.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Coeficientul lui x2 este 1>0. Funcția este pozitivă pentru orice x exact când nu are rădăcini reale, adică Δ<0 (parabola este în întregime deasupra axei Ox).
  2. Δ =(m−1)2−4 <0 ⇒(m−1)2 <4 ⇒−2 <m−1 <2.
  3. Adunăm 1: −1<m<3.
  4. Atenție: pentru m=3 avem (x+1)2, care se anulează în x=−1, deci capetele nu convin.

Răspuns: m∈(−1,3).

Nivel greu (tip Bacalaureat)

Exercițiul 8. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale graficelor funcțiilor f,g:R→R, f(x)=x2−3x+2 și g(x)=x−1.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Un punct comun are aceeași abscisă și aceeași ordonată pe ambele grafice, deci rezolvăm f(x)=g(x).
  2. x2−3x+2 =x−1 ⇒x2−4x+3 =0 ⇒x1 =1, x2=3.
  3. Ordonatele: g(1)=0, g(3)=2 (verificare: f(1)=0, f(3)=9−9+2=2).

Răspuns: (1,0) și (3,2).

Exercițiul 9. Se consideră funcțiile f,g:R→R, f(x)=x2−x+m și g(x)=x+2, unde m este număr real. Determinați m pentru care graficele funcțiilor f și g au exact un punct comun.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Punctele comune corespund soluțiilor ecuației f(x)=g(x): x2−x+m =x+2 ⇒x2−2x+m−2 =0.
  2. Exact un punct comun înseamnă exact o soluție reală, adică Δ=0.
  3. Δ =4−4(m−2) =12−4m =0 ⇒m =3.
  4. Pentru m=3: x2−2x+1 =(x−1)2 =0 ⇒x =1, iar punctul comun este (1,3) — dreapta este tangentă la parabolă.

Răspuns: m=3.

Exercițiul 10. Cu un gard de 60 m se împrejmuiește un teren dreptunghiular lipit de zidul unei case (pe latura de lângă zid nu se pune gard). Ce dimensiuni trebuie să aibă terenul pentru ca aria lui să fie maximă?

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Notăm cu x lungimea (în metri) fiecărei laturi perpendiculare pe zid. Latura paralelă cu zidul are 60−2x, cu 0<x<30.
  2. Aria: A(x) =x(60−2x) =−2x2+60x, o funcție de gradul al doilea cu a=−2<0, deci are maxim în vârf.
  3. xV =−602⋅(−2) =15, care este în intervalul (0,30).
  4. A(15)=15⋅30=450.

Răspuns: laturile de 15 m (perpendiculare pe zid) și 30 m (paralelă cu zidul); aria maximă este 450 m².

Greșeli frecvente

  • Semnul din formula vârfului: xV=−b2a. La f(x)=x2−4x+3, xV=2, nu −2. Verifică mereu calculând f(xV).
  • Confuzia minim/maxim: pentru a>0 vârful dă minimul, pentru a<0 dă maximul. Valoarea extremă este yV, iar xV este doar punctul în care e atinsă.
  • Semnul între rădăcini: nu „ghici” semnul; regula este: semnul lui a în afara rădăcinilor, semn contrar între ele (exercițiul 4).
  • Valorile pe un interval: nu calcula doar f la capete. Dacă vârful e în interval, extremul se atinge în vârf (exercițiul 3 b: minimul e −3, nu −1).
  • Condiția „pentru orice x”: f(x)>0 pentru orice x cere a>0 și Δ<0; cu Δ≤0 ai accepta și cazul în care f se anulează.

Verifică-te

Verifică-te: 5 întrebări

Care este vârful parabolei y=x2−6x+5?

  1. V(−3,32)
  2. V(3,−4)
  3. V(6,5)

Care este valoarea maximă a funcției f(x)=−2x2+8x+1?

  1. 2
  2. 1
  3. 9

Mulțimea soluțiilor inecuației x2−5x+4<0 este:

  1. (1,4)
  2. (−∞,1)∪(4,+∞)
  3. [1,4]

Pentru ce valoare a lui m graficul funcției f(x)=x2+4x+m este tangent la axa Ox?

  1. m=−4
  2. m=4
  3. m=16

Funcția f(x)=3x2−6x+2 este strict crescătoare pe intervalul:

  1. (−∞,1]
  2. [−1,+∞)
  3. [1,+∞)

Exersează mai departe

Întrebări frecvente

Cum se află vârful parabolei? Pentru f(x)=ax2+bx+c, vârful are coordonatele xV=−b2a și yV=−Δ4a. Practic, calculezi xV și apoi yV=f(xV), ceea ce te ferește de greșeli de semn.

Când are funcția de gradul 2 minim și când are maxim? Dacă a>0, parabola are ramurile în sus și funcția are un minim, egal cu yV; dacă a<0, ramurile sunt în jos și funcția are un maxim, tot yV.

Cum stabilesc semnul funcției de gradul al doilea? Afli rădăcinile (dacă există). Între rădăcini funcția are semn contrar lui a, în afara lor are semnul lui a. Dacă Δ<0, funcția are peste tot semnul lui a.

Care este axa de simetrie a parabolei? Este dreapta verticală care trece prin vârf, x=−b2a. Punctele graficului situate la aceeași distanță de ea au aceeași ordonată, de exemplu rădăcinile x1 și x2, al căror mijloc este chiar xV.