Funcția liniară are forma f:R→R, f(x)=ax+b, iar graficul ei este o dreaptă. În clasa a 8-a se cer valori ale funcției, intersecțiile graficului cu axele, verificarea unui punct pe grafic și aflarea funcției din două condiții; un punct M(m,n) este pe grafic exact când f(m)=n.

Ce trebuie să știi

f(x)=ax+b,Gf∩Oy={(0, b)},Gf∩Ox={(−ba, 0)} (a≠0)
  • Punct pe grafic: M(m,n)∈Gf ⟺f(m) =n (prima coordonată intră în funcție, a doua este rezultatul).
  • Intersecția cu Ox: rezolvi f(x)=0; intersecția cu Oy: calculezi f(0).
  • Reprezentarea grafică: ajung două puncte (de obicei cele de pe axe), prin care trasezi dreapta.
  • Funcția din două condiții: din f(x1)=y1 și f(x2)=y2 obții un sistem în a și b.
  • Intersecția a două grafice: rezolvi f(x)=g(x).
  • Aria triunghiului format de grafic cu axele: |xA|⋅|yB|2 (lungimile sunt pozitive).

Teoria pe larg: funcția de gradul I — formule și funcții: noțiuni introductive.

Exerciții rezolvate

Nivel ușor

Exercițiul 1. Se consideră f:R→R, f(x)=3x−2. Calculează f(0)+f(2).

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. f(0) =3⋅0−2 =−2.
  2. f(2)=3⋅2−2=4.
  3. f(0)+f(2)=−2+4=2.

Răspuns: 2.

Exercițiul 2. Determină punctele de intersecție ale graficului funcției f(x)=2x+6 cu axele de coordonate.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Cu Ox (y=0): 2x+6 =0 ⇒x =−3, deci A(−3,0).
  2. Cu Oy (x=0): f(0)=6, deci B(0,6).

Răspuns: A(−3,0) și B(0,6).

Exercițiul 3. Verifică dacă punctele M(2,5) și N(−1,−3) aparțin graficului funcției f(x)=3x−1.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. f(2)=6−1=5, egal cu ordonata lui M, deci M∈Gf.
  2. f(−1) =−3−1 =−4≠−3, deci N∉Gf.

Răspuns: M aparține graficului, N nu.

Nivel mediu

Exercițiul 4. Determină numărul real a pentru care punctul A(1,4) aparține graficului funcției f(x)=ax+2.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. A(1,4)∈Gf ⟺f(1) =4.
  2. a⋅1+2 =4 ⇒a =2.

Răspuns: a=2, deci f(x)=2x+2.

Exercițiul 5. Determină funcția f(x)=ax+b știind că f(1)=5 și f(−1)=1.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Condițiile dau sistemul a+b=5, −a+b=1.
  2. Adunăm: 2b=6⇒b=3; apoi a=2.
  3. Verificare: f(1)=5, f(−1)=−2+3=1.

Răspuns: f(x)=2x+3.

Exercițiul 6. Graficul funcției f(x)=−2x+8 intersectează axele Ox și Oy în punctele A, respectiv B. Calculează aria triunghiului AOB și lungimea segmentului AB.

OABxyf(x) = −2x + 8
Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. f(x) =0 ⇒−2x+8 =0 ⇒x =4: A(4,0). f(0)=8: B(0,8).
  2. Triunghiul AOB este dreptunghic în O, cu catetele OA=4 și OB=8: A =4⋅82 =16.
  3. Pitagora: AB =42+82 =80 =45.

Răspuns: aria =16 (unități de arie), AB=45.

Exercițiul 7. Determină coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f(x)=x+1 și g(x)=−2x+7.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Punctul comun are aceeași abscisă și aceeași ordonată pe ambele grafice: f(x)=g(x).
  2. x+1 =−2x+7 ⇒3x =6 ⇒x =2.
  3. f(2)=3 (și g(2)=−4+7=3).

Răspuns: P(2,3).

Nivel greu (tip Evaluare Națională)

Exercițiul 8. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=−x+4.
a) Calculează f(1)⋅f(5).
b) Graficul funcției intersectează axele Ox și Oy în A, respectiv B. Calculează distanța de la originea O la dreapta AB.
c) Determină punctul de pe graficul funcției care are abscisa egală cu ordonata.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. a) f(1)=3, f(5)=−1, deci f(1)⋅f(5)=−3.
  2. b) A(4,0), B(0,4), OA=OB=4, AB =16+16 =42.
  3. Distanța de la O la AB este înălțimea din O a triunghiului dreptunghic AOB: d =OA⋅OBAB =1642 =42 =22.
  4. c) Căutăm M(m,m) cu f(m)=m: −m+4 =m ⇒m =2.

Răspuns: a) −3; b) 22; c) M(2,2).

Exercițiul 9. Se consideră funcția f(x)=(m−1)x+m+2, unde m este număr real.
a) Determină m pentru care graficul trece prin originea axelor.
b) Determină m pentru care punctul P(1,7) aparține graficului.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. a) O(0,0)∈Gf ⟺f(0) =0 ⟺m+2 =0 ⇒m =−2 (atunci f(x)=−3x).
  2. b) f(1) =7 ⟺(m−1)+m+2 =7 ⟺2m+1 =7 ⇒m =3 (atunci f(x)=2x+5, iar f(1)=7).

Răspuns: a) m=−2; b) m=3.

Exercițiul 10. Arată că punctele A(1,1), B(3,5) și C(−1,−3) sunt coliniare.

Vezi rezolvarea pas cu pas
  1. Căutăm funcția liniară f(x)=ax+b al cărei grafic trece prin A și B: a+b=1, 3a+b=5.
  2. Scădem: 2a=4⇒a=2, b=−1, deci f(x)=2x−1.
  3. Verificăm C: f(−1)=−2−1=−3, deci C se află pe aceeași dreaptă.

Răspuns: A,B,C aparțin graficului funcției f(x)=2x−1, deci sunt coliniare.

Greșeli frecvente

  • Axele inversate. Pentru intersecția cu Ox se pune y=0 (rezolvi f(x)=0), iar pentru Oy se pune x=0. Graficul lui 2x+6 taie Ox în (−3,0), nu în (0,6).
  • Coordonatele punctului inversate. M(2,5)∈Gf înseamnă f(2)=5, nu f(5)=2.
  • Semn greșit la −ba. Din −2x+8=0 rezultă x=4, nu x=−4: mută termenul și împarte atent.
  • Lungimi negative. Pentru A(−3,0) lungimea OA este 3, nu −3; aria nu poate ieși negativă.
  • Un singur punct pentru grafic. O dreaptă e determinată de două puncte; calculează două (de preferat pe axe) și verifică cu un al treilea.

Verifică-te

Verifică-te: 5 întrebări

Pentru f(x)=2x−3, cât este f(4)?

  1. 5
  2. 11
  3. −5

Graficul funcției f(x)=3x+6 intersectează axa Ox în punctul:

  1. (0,6)
  2. (−2,0)
  3. (2,0)

Care punct aparține graficului funcției f(x)=−x+2?

  1. (−1,1)
  2. (2,2)
  3. (3,−1)

Graficul funcției f(x)=ax+1 trece prin punctul (2,7). Cât este a?

  1. 3
  2. 4
  3. 72

Care este aria triunghiului format de graficul funcției f(x)=x+3 cu axele de coordonate?

  1. 9
  2. 92
  3. 3

Exersează mai departe

Întrebări frecvente

Cum se reprezintă grafic o funcție liniară? Calculezi două puncte ale graficului, de obicei intersecțiile cu axele (0,b) și (−ba,0), le marchezi în sistemul de axe și trasezi dreapta care trece prin ele.

Cum aflu intersecția graficului cu axele? Pentru Oy calculezi f(0); pentru Ox rezolvi ecuația f(x)=0. De exemplu, la f(x)=2x+6: (0,6) și (−3,0).

Cum verific dacă un punct aparține graficului unei funcții? Înlocuiești abscisa punctului în funcție; dacă rezultatul este egal cu ordonata, punctul aparține graficului.

Cum determin funcția liniară dacă știu două puncte ale graficului? Scrii f(x1)=y1 și f(x2)=y2, adică un sistem în a și b, pe care îl rezolvi prin reducere sau substituție.