Subiectul oficial de la simularea Bacalaureatului 2025 la matematică M_mate-info (M1), dat marți, 25 martie 2025, elevilor de clasa a XII-a, rezolvat complet, pas cu pas, după baremul oficial. Pentru fiecare item găsești enunțul, rezolvarea detaliată, răspunsul final și formulele necesare.

Simularea națională a examenului de Bacalaureat este organizată de Ministerul Educației în fiecare primăvară, cu un subiect unic pentru fiecare profil și cu aceeași structură ca la examen: proba E. c), filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică (și filiera vocațională, profil militar, mate-info), toate subiectele obligatorii, 3 ore de lucru, 3 × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu. Nota de la simulare nu contează la media de Bacalaureat. Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare item, apoi deschide rezolvarea. Subiectul din sesiunea de vară îl găsești la Bac 2025 M1 iunie rezolvat.

Cuprins: Subiectul I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea · Răspunsuri pe scurt

Subiectul I (30 de puncte)

Subiectul I.1 (5p · Progresii geometrice)

Determinați termenul \(b_1\) al progresiei geometrice \((b_n)_{n\ge1}\), în care \(b_3=40\) și \(b_4=80\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Rația progresiei geometrice este

\[q=\frac{b_4}{b_3}=\frac{80}{40}=2.\]

Din \(b_3=b_1q^2\) obținem \(b_1\)​\(=\dfrac{b_3}{q^2}\)​\(=\dfrac{40}{4}\)​\(=10\).

Răspuns: \(b_1=10\)

Formule utile: Progresia geometrică

Subiectul I.2 (5p · Funcția de gradul al II-lea)

Determinați mulțimea numerelor reale \(m\) pentru care graficul funcției \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)=x^2-2x+m\) intersectează axa \(Ox\) în două puncte distincte.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Graficul intersectează axa \(Ox\) în două puncte distincte dacă ecuația \(f(x)=0\), adică \(x^2-2x+m=0\), are două soluții reale distincte, deci \(\Delta\gt0\):

\[\Delta=(-2)^2-4\cdot1\cdot m=4-4m\gt0\iff m\lt1.\]

Răspuns: \(m\in(-\infty,1)\)

Formule utile: Funcția de gradul al II-lea, calculator ecuația de gradul 2

Subiectul I.3 (5p · Ecuații exponențiale)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația \(3^x+2\cdot3^{x+1}\)​\(=63\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(3^{x+1}=3\cdot3^x\), deci ecuația devine

\[3^x+6\cdot3^x=63\iff7\cdot3^x=63\iff3^x=9=3^2.\]

Funcția exponențială este injectivă, deci \(x=2\).

Răspuns: \(x=2\)

Formule utile: Ecuații exponențiale

Subiectul I.4 (5p · Probabilități)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr \(n\) din mulțimea numerelor naturale de două cifre, \(n^2\) să fie număr natural de trei cifre.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Numerele naturale de două cifre sunt \(10,11,\dots,99\): \(90\) de cazuri posibile.

\(n^2\) are trei cifre dacă \(100\le n^2\le999\). Cum \(31^2=961\) și \(32^2=1024\), condiția este \(10\le n\le31\), adică \(31-10+1=22\) de cazuri favorabile.

\[p=\frac{22}{90}=\frac{11}{45}.\]

Răspuns: \(p=\dfrac{11}{45}\)

Formule utile: Probabilități

Subiectul I.5 (5p · Vectori în plan)

În reperul cartezian \(xOy\) se consideră punctele \(A(1,2)\), \(B(7,4)\) și \(C\), astfel încât \(\overrightarrow{AB}\)​\(=2\overrightarrow{AC}\). Determinați coordonatele punctului \(D\) pentru care \(\overrightarrow{OD}\)​\(=\overrightarrow{CB}\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Din \(\overrightarrow{AB}\)​\(=2\overrightarrow{AC}\), punctul \(C\) este mijlocul segmentului \(AB\), deci \(\overrightarrow{CB}\)​\(=\dfrac12\overrightarrow{AB}\).

\(\overrightarrow{AB}\)​\(=(7-1)\vec i+(4-2)\vec j\)​\(=6\vec i+2\vec j\), deci

\[\overrightarrow{OD}=\overrightarrow{CB}=\frac12\left(6\vec i+2\vec j\right)=3\vec i+\vec j.\]

(Concret, \(C(4,3)\) și \(\overrightarrow{CB}\)​\(=(7-4)\vec i+(4-3)\vec j\).) Coordonatele lui \(D\) sunt coordonatele vectorului \(\overrightarrow{OD}\).

Răspuns: \(D(3,1)\)

Formule utile: Coordonatele unui vector, fișă vectori în plan

Subiectul I.6 (5p · Aria triunghiului)

Se consideră triunghiul ascuțitunghic \(ABC\), cu \(AB=10\), înălțimea \(AD=8\) și distanța de la punctul \(D\) la dreapta \(AC\) egală cu \(4\sqrt2\). Arătați că aria triunghiului \(ABC\) este egală cu \(56\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

În triunghiul \(ABD\), dreptunghic în \(D\): \(BD\)​\(=\sqrt{AB^2-AD^2}\)​\(=\sqrt{100-64}\)​\(=6\).

În triunghiul \(ADC\), dreptunghic în \(D\), distanța de la \(D\) la ipotenuza \(AC\) este înălțimea: \(\dfrac{AD\cdot DC}{AC}\)​\(=4\sqrt2\). Notând \(DC=c\), \(AC=\sqrt{64+c^2}\):

\[\frac{8c}{\sqrt{64+c^2}}=4\sqrt2\iff64c^2=32\left(64+c^2\right)\iff c^2=64\iff c=8.\]

Triunghiul fiind ascuțitunghic, piciorul înălțimii \(D\) se află între \(B\) și \(C\), deci \(BC=BD+DC=6+8=14\) și

\[\mathcal{A}_{ABC}=\frac{BC\cdot AD}{2}=\frac{14\cdot8}{2}=56.\]

Răspuns: \(\mathcal{A}_{ABC}\)​\(=56\)

Formule utile: Teorema lui Pitagora, Aria triunghiului

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea \(A(a)\)​\(=\begin{pmatrix}a&1&-a\\3&1&-2\\1&-3&a\end{pmatrix}\) și sistemul de ecuații \(\begin{cases}ax+y-az=1\\3x+y-2z=1\\x-3y+az=-3\end{cases}\), unde \(a\) este număr real.

Subiectul II.1.a) (5p · Determinanți)

Arătați că \(\det\big(A(0)\big)\)​\(=-2\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(A(0)\)​\(=\begin{pmatrix}0&1&0\\3&1&-2\\1&-3&0\end{pmatrix}\). Cu regula lui Sarrus:

\[\det\big(A(0)\big)=0+(-2)+0-0-0-0=-2.\]

(Singurul produs nenul este \(1\cdot(-2)\cdot1\)​\(=-2\), de pe diagonala \(a_{12}a_{23}a_{31}\).)

Răspuns: \(\det\big(A(0)\big)\)​\(=-2\)

Formule utile: Determinanți, calculator determinant

Subiectul II.1.b) (5p · Sisteme Cramer)

Determinați mulțimea numerelor reale \(a\) pentru care sistemul are soluție unică.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Cu regula lui Sarrus:

\[\det\big(A(a)\big)=a^2-2+9a+a-3a-6a=a^2+a-2.\]

(Produsele: \(a\cdot1\cdot a\)​\(=a^2\), \(1\cdot(-2)\cdot1\)​\(=-2\), \((-a)\cdot3\cdot(-3)\)​\(=9a\); se scad \((-a)\cdot1\cdot1\)​\(=-a\), \(a\cdot(-2)\cdot(-3)\)​\(=6a\), \(1\cdot3\cdot a=3a\).)

\(a^2+a-2\)​\(=(a+2)(a-1)\), deci \(\det\big(A(a)\big)\)​\(=0\)​\(\iff a\)​\(=-2\) sau \(a=1\). Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este nenul.

Răspuns: \(a\in\mathbb{R}\setminus\{-2,1\}\)

Formule utile: Sisteme de ecuații, Determinanți

Subiectul II.1.c) (5p · Sisteme compatibile nedeterminate)

Pentru \(a=1\), determinați soluțiile \((x_1,y_1,z_1)\) și \((x_2,y_2,z_2)\) ale sistemului de ecuații pentru care \(y_1=x_2\) și \(z_1=y_2\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pentru \(a=1\) sistemul este \(\begin{cases}x+y-z=1\\3x+y-2z=1\\x-3y+z=-3\end{cases}\). Scăzând prima ecuație din a doua: \(2x-z=0\), deci \(z=2x\); din prima, \(y=1-x+z=x+1\). A treia ecuație: \(x-3(x+1)+2x=-3\) ✓. Soluțiile sunt

\[(x,y,z)=(\alpha,\ \alpha+1,\ 2\alpha),\quad\alpha\in\mathbb{R}.\]

Fie \((x_1,y_1,z_1)\)​\(=(\alpha_1,\alpha_1+1,2\alpha_1)\) și \((x_2,y_2,z_2)\)​\(=(\alpha_2,\alpha_2+1,2\alpha_2)\). Condițiile devin

\[\alpha_1+1=\alpha_2\quad\text{și}\quad2\alpha_1=\alpha_2+1.\]

Înlocuind: \(2\alpha_1\)​\(=\alpha_1+2\), deci \(\alpha_1=2\) și \(\alpha_2=3\).

Răspuns: \((x_1,y_1,z_1)\)​\(=(2,3,4)\) și \((x_2,y_2,z_2)\)​\(=(3,4,6)\)

Formule utile: Sisteme de ecuații, calculator sisteme de ecuații

2. Pe mulțimea \(M=(0,+\infty)\) se definește legea de compoziție \(x*y\)​\(=\sqrt{xy}+\dfrac{1}{\sqrt{xy}}+\dfrac{x+y}{2}-2\).

Subiectul II.2.a) (5p · Legi de compoziție)

Arătați că \(1*4=3\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\[1*4=\sqrt{1\cdot4}+\frac{1}{\sqrt{1\cdot4}}+\frac{1+4}{2}-2=2+\frac12+\frac52-2=3.\]

Răspuns: \(1*4=3\)

Formule utile: Legi de compoziție

Subiectul II.2.b) (5p · Ecuații cu legi de compoziție)

Determinați \(x\in M\) pentru care \(x*x=1\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pentru \(x\gt0\), \(\sqrt{x\cdot x}=x\), deci

\[x*x=x+\frac1x+x-2=\frac{2x^2-2x+1}{x}.\]

\[\frac{2x^2-2x+1}{x}=1\iff2x^2-3x+1=0\iff(2x-1)(x-1)=0.\]

Obținem \(x=\dfrac12\) sau \(x=1\), ambele în \(M=(0,+\infty)\).

Răspuns: \(x\in\left\{\dfrac12,1\right\}\)

Formule utile: Legi de compoziție, Ecuația de gradul al II-lea

Subiectul II.2.c) (5p · Parte stabilă)

Demonstrați că mulțimea \([1,+\infty)\) este parte stabilă a mulțimii \(M\) în raport cu legea de compoziție „\(*\)”.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Notăm \(t=\sqrt{xy}\gt0\). Atunci \(t+\dfrac1t-2\)​\(=\dfrac{t^2-2t+1}{t}\)​\(=\dfrac{(t-1)^2}{t}\), deci

\[x*y=\frac{\left(\sqrt{xy}-1\right)^2}{\sqrt{xy}}+\frac{x+y}{2}\ge\frac{x+y}{2},\quad\text{pentru orice }x,y\in M.\]

Dacă \(x,y\in[1,+\infty)\), atunci \(x+y\ge2\), deci \(\dfrac{x+y}{2}\)​\(\ge1\) și \(x*y\ge1\), adică \(x*y\in[1,+\infty)\). Prin urmare \([1,+\infty)\) este parte stabilă a lui \(M\) în raport cu „\(*\)”.

Răspuns: Pentru orice \(x,y\ge1\), \(x*y\)​\(\ge\dfrac{x+y}{2}\)​\(\ge1\), deci \([1,+\infty)\) este parte stabilă.

Formule utile: Legi de compoziție, Inegalitatea mediilor

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția \(f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}\), \(f(x)\)​\(=\dfrac{2x-2}{x+2}+\ln\dfrac{x+2}{x}\).

Subiectul III.1.a) (5p · Derivate)

Arătați că \(f'(x)\)​\(=\dfrac{4(x-1)}{x(x+2)^2}\), \(x\in(0,+\infty)\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Folosim regula câtului și \(\ln\dfrac{x+2}{x}\)​\(=\ln(x+2)-\ln x\):

\[f'(x)=\frac{2(x+2)-(2x-2)}{(x+2)^2}+\frac{1}{x+2}-\frac1x=\frac{6}{(x+2)^2}-\frac{2}{x(x+2)}.\]

Aducem la numitorul comun \(x(x+2)^2\):

\[f'(x)=\frac{6x-2(x+2)}{x(x+2)^2}=\frac{4x-4}{x(x+2)^2}=\frac{4(x-1)}{x(x+2)^2},\quad x\in(0,+\infty).\]

Răspuns: \(f'(x)\)​\(=\dfrac{4(x-1)}{x(x+2)^2}\)

Formule utile: Derivate, calculator derivate

Subiectul III.1.b) (5p · Asimptote)

Determinați ecuația asimptotei orizontale spre \(+\infty\) la graficul funcției \(f\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\[\lim_{x\to+\infty}f(x)=\lim_{x\to+\infty}\left(\frac{2x-2}{x+2}+\ln\frac{x+2}{x}\right)=2+\ln1=2+0=2.\]

Limita este finită, deci dreapta de ecuație \(y=2\) este asimptotă orizontală spre \(+\infty\) la graficul lui \(f\).

Răspuns: \(y=2\)

Formule utile: Asimptote orizontale, calculator asimptote

Subiectul III.1.c) (5p · Monotonie, imaginea unei funcții)

Determinați numerele naturale \(n\) pentru care ecuația \(f(x)=n\) nu are soluții.
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(f'(x)=0\iff x=1\). Pentru \(x\in(0,1]\), \(f'(x)\le0\), deci \(f\) este descrescătoare pe \((0,1]\); pentru \(x\in[1,+\infty)\), \(f'(x)\ge0\), deci \(f\) este crescătoare pe \([1,+\infty)\). Minimul funcției este

\[f(1)=\frac{0}{3}+\ln3=\ln3.\]

\(\displaystyle\lim_{x\to0}f(x)\)​\(=+\infty\) (căci \(\frac{x+2}{x}\to+\infty\)), iar \(f\) este continuă, deci \(f\big((0,1]\big)\)​\(=[\ln3,+\infty)\) și imaginea lui \(f\) este \([\ln3,+\infty)\).

Ecuația \(f(x)=n\) nu are soluții exact când \(n\lt\ln3\). Cum \(1\lt\ln3\lt2\) (deoarece \(e\lt3\lt e^2\)), numerele naturale cu \(n\lt\ln3\) sunt \(n=0\) și \(n=1\).

Răspuns: \(n\in\{0,1\}\)

Formule utile: Aplicații ale derivatelor în studiul funcțiilor

2. Se consideră funcția \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)\)​\(=\dfrac{x^2}{2x^2+1}\).

Subiectul III.2.a) (5p · Integrale definite)

Arătați că \(\displaystyle\int_{-1}^2\left(2x^2+1\right)f(x)\,dx\)​\(=3\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(\left(2x^2+1\right)f(x)\)​\(=x^2\), deci

\[\int_{-1}^2x^2\,dx=\frac{x^3}{3}\Bigg|_{-1}^2=\frac83-\left(-\frac13\right)=\frac93=3.\]

Răspuns: Integrala este egală cu \(3\).

Formule utile: Integrale definite, calculator integrale

Subiectul III.2.b) (5p · Integrale definite)

Arătați că \(\displaystyle\int_0^2\sqrt{f(x)}\,dx\)​\(=1\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pentru \(x\in[0,2]\), \(\sqrt{f(x)}\)​\(=\dfrac{|x|}{\sqrt{2x^2+1}}\)​\(=\dfrac{x}{\sqrt{2x^2+1}}\). Cum \(\left(2x^2+1\right)'\)​\(=4x\):

\[\int_0^2\frac{x}{\sqrt{2x^2+1}}\,dx=\frac12\int_0^2\frac{\left(2x^2+1\right)'}{2\sqrt{2x^2+1}}\,dx=\frac12\sqrt{2x^2+1}\,\Bigg|_0^2.\]

\[=\frac12\sqrt9-\frac12\sqrt1=\frac32-\frac12=1.\]

Răspuns: Integrala este egală cu \(1\).

Formule utile: Tabel de integrale nedefinite, Integrale definite

Subiectul III.2.c) (5p · Șiruri de integrale)

Pentru fiecare număr natural nenul \(n\) se consideră numărul \(I_n\)​\(=\displaystyle\int_0^1\frac{x^n}{f\left(\sqrt{e^x}\right)}\,dx\). Arătați că \((n+1)I_n-I_{n+1}\)​\(=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac1e\), pentru orice număr natural nenul \(n\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(\left(\sqrt{e^x}\right)^2\)​\(=e^x\), deci \(f\left(\sqrt{e^x}\right)\)​\(=\dfrac{e^x}{2e^x+1}\) și \(\dfrac{1}{f\left(\sqrt{e^x}\right)}\)​\(=\dfrac{2e^x+1}{e^x}\)​\(=2+e^{-x}\). Astfel \(I_n\)​\(=\displaystyle\int_0^1x^n\left(2+e^{-x}\right)dx\) și

\[(n+1)I_n-I_{n+1}=\int_0^1\left((n+1)x^n-x^{n+1}\right)\left(2+e^{-x}\right)dx.\]

Separăm cele două părți. Prima:

\[\int_0^12\left((n+1)x^n-x^{n+1}\right)dx=2x^{n+1}\Big|_0^1-\frac{2x^{n+2}}{n+2}\Bigg|_0^1=2-\frac{2}{n+2}.\]

A doua: \(\left(x^{n+1}e^{-x}\right)'\)​\(=(n+1)x^ne^{-x}-x^{n+1}e^{-x}\), deci

\[\int_0^1\left((n+1)x^n-x^{n+1}\right)e^{-x}\,dx=x^{n+1}e^{-x}\Big|_0^1=\frac1e.\]

În total, \((n+1)I_n-I_{n+1}\)​\(=2-\dfrac{2}{n+2}+\dfrac1e\)​\(=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac1e\).

Răspuns: \((n+1)I_n-I_{n+1}\)​\(=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac1e\) pentru orice \(n\in\mathbb{N}^*\).

Formule utile: Integrale definite, Integrarea prin părți

Răspunsuri pe scurt — Simulare Bac 2025 M1

ItemRezultat
I.1\(b_1=10\)
I.2\(m\in(-\infty,1)\)
I.3\(x=2\)
I.4\(p=\frac{11}{45}\)
I.5\(D(3,1)\)
I.6aria \(=56\)
II.1a) \(-2\); b) \(a\in\mathbb{R}\setminus\{-2,1\}\); c) \((2,3,4)\), \((3,4,6)\)
II.2a) 3; b) \(x\in\left\{\frac12,1\right\}\); c) parte stabilă demonstrată
III.1b) \(y=2\); c) \(n\in\{0,1\}\)
III.2a) 3; b) 1; c) relație demonstrată

Întrebări frecvente

Contează simularea Bac 2025 la nota finală? Nu. Simularea din martie 2025 este un exercițiu de pregătire și nu intră în media de Bacalaureat; rezultatele se comunică individual, iar nota poate fi trecută în catalog doar la cererea elevului sau a părintelui.

Cum arăt că o mulțime este parte stabilă? Iei două elemente oarecare din mulțime și arăți că rezultatul compunerii lor aparține tot mulțimii, de obicei printr-o inegalitate sau o factorizare convenabilă.

Cum găsesc asimptota orizontală spre plus infinit? Calculezi \(\lim_{x\to+\infty}f(x)\); dacă limita este un număr finit \(\ell\), dreapta \(y=\ell\) este asimptotă orizontală spre \(+\infty\).

Cum se calculează nota la proba de matematică? Se adună punctele de la cele trei subiecte (maximum 90) cu 10 puncte din oficiu, iar totalul se împarte la 10.

Alte subiecte de Bacalaureat rezolvate

Recapitulează înainte de examen cu formulele de Bacalaureat la matematică (memorator pe capitole) și verifică-ți calculele cu calculatorul de derivate, calculatorul de integrale sau calculatorul de determinanți.

← Toate subiectele de Bacalaureat rezolvate (M1, M2)

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.