Subiectul oficial de la simularea Bacalaureatului 2025, proba E.c) Matematică M_pedagogic (M4), dată marți, 25 martie 2025, elevilor de clasa a XII-a, rezolvat complet, pas cu pas, în acord cu baremul oficial. Fiecare item are enunțul exact, rezolvarea detaliată, răspunsul final evidențiat și link-uri către formulele folosite.

Simularea națională a examenului de Bacalaureat este organizată de Ministerul Educației în fiecare primăvară, cu un subiect unic pentru fiecare profil și cu aceeași structură ca la examen: filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare, 3 ore de lucru, trei subiecte a câte 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Nota de la simulare nu contează la media de Bacalaureat. Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare item, apoi deschide rezolvarea. Subiectul din sesiunea de vară îl găsești la Bac 2025 M4 pedagogic rezolvat, iar formulele de care ai nevoie în Formule Bac matematică.

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.110−2=8 (adevărat)
I.2x=4
I.3x=3
I.4567 de lei
I.5D(3,4), OD=DC=5
I.6BC=3AC, AC=2
II.1–II.31) 5; 2) adevărat; 3) x=−3
II.4–II.64) (−35,5) și (7,47); 5) x=−1 sau x=11; 6) (−12,−6,0) și (6,12,18)
III.1–III.31) 2; 2) adevărat; 3) a=1
III.4–III.64) adevărat; 5) x=1; 6) N=3(1−2m+2n)2

Subiectul I (30 de puncte)

Subiectul I.1 (5p · calcul cu radicali)

Arătați că 5(25+10)−2−52=8.
Vezi rezolvarea

Desfacem paranteza: 5⋅25=2⋅5=10 și 5⋅10=50=52.

5(25+10)−2−52=10+52−2−52=10−2=8.

Răspuns: egalitatea este adevărată: rezultatul este 8.

Vezi și: Radicali — proprietăți.

Subiectul I.2 (5p · intersecția a două grafice)

Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=3x−1 și g:R→R, g(x)=x+7. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f și g.
Vezi rezolvarea

Abscisa punctului de intersecție verifică f(x)=g(x):

3x−1=x+7⇔2x=8⇔x=4.

Răspuns: abscisa este x=4.

Vezi și: Funcția de gradul I.

Subiectul I.3 (5p · ecuație exponențială)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 33x⋅133=9x.
Vezi rezolvarea

Scriem ambii membri ca puteri ale lui 3: 33x⋅3−3=33x−3 și 9x=32x.

33x−3=32x⇒3x−3=2x⇒x=3.

Răspuns: x=3.

Vezi și: Puteri — reguli de calcul, Ecuații exponențiale.

Subiectul I.4 (5p · procente, reduceri succesive)

În cadrul unei campanii promoționale toate produsele se vând cu 70% din prețul afișat la raft, iar produsele electronice sunt ieftinite cu încă 10% din noul preț. Determinați prețul de vânzare în cadrul campaniei al unui produs electronic cu prețul afișat la raft de 900 de lei.
Vezi rezolvarea

Prețul în campanie este 70% din prețul de raft:

70100⋅900=630 de lei.

Ieftinirea cu încă 10% se aplică noului preț, 630 de lei:

630−10100⋅630=630−63=567 de lei.

Răspuns: 567 de lei.

Vezi și: Procente — formule.

Subiectul I.5 (5p · mijloc, distanțe, triunghi isoscel)

În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,5), B(5,3), C(8,4) și D, mijlocul segmentului AB. Arătați că triunghiul ODC este isoscel.
Vezi rezolvarea

Mijlocul segmentului AB:

xD=1+52=3,

yD=5+32=4,

deci D(3,4). Calculăm lungimile laturilor din D:

OD=32+42=5,

DC=(8−3)2+(4−4)2=5.

Cum OD=DC, triunghiul ODC este isoscel (cu baza OC).

Răspuns: OD=DC=5, deci triunghiul ODC este isoscel.

Vezi și: Mijlocul unui segment, Distanța dintre două puncte.

Subiectul I.6 (5p · triunghi dreptunghic, sinus)

Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A, cu AB=4 și sin⁡B=13. Arătați că AC=2.
Vezi rezolvarea

Cateta opusă unghiului B este AC, iar ipotenuza este BC:

sin⁡B=ACBC=13⇒BC=3AC.

Cu teorema lui Pitagora, AB2+AC2=BC2:

42+AC2=9AC2⇒8AC2=16⇒AC2=2⇒AC=2.

Răspuns: AC=2.

Vezi și: Triunghiul dreptunghic, Teorema lui Pitagora.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y−xy6+1.

Subiectul II.1 (5p · calcul cu legea de compoziție)

Arătați că 2∘3=5.
Vezi rezolvarea

2∘3=2+3−2⋅36+1=5−1+1=5.

Răspuns: 2∘3=5.

Vezi și: Legi de compoziție.

Subiectul II.2 (5p · forma factorizată a legii)

Arătați că x∘y=7−16(x−6)(y−6), pentru orice numere reale x și y.
Vezi rezolvarea

Scriem 1=−6+7 și grupăm termenii:

x∘y=x−xy6+y−6+7=−x6(y−6)+(y−6)+7=(y−6)(−x6+1)+7=7−16(x−6)(y−6),

pentru orice numere reale x și y, deoarece −x6+1=−16(x−6).

Răspuns: x∘y=7−16(x−6)(y−6).

Subiectul II.3 (5p · ecuație de gradul I)

Determinați numărul real x pentru care x∘4=4.
Vezi rezolvarea

x∘4=x+4−4x6+1=x3+5,

pentru orice număr real x. Ecuația devine x3+5=4, adică x3=−1.

Răspuns: x=−3.

Subiectul II.4 (5p · ecuație în numere întregi)

Determinați perechile (m,n) de numere întregi, cu m<n, pentru care m∘n=16.
Vezi rezolvarea

Din II.2:

7−16(m−6)(n−6)=16⇔42−(m−6)(n−6)=1⇔(m−6)(n−6)=41.

Numărul 41 este prim, iar m−6 și n−6 sunt întregi cu m−6<n−6, deci avem doar două posibilități:

• m−6=1, n−6=41: m=7, n=47;

• m−6=−41, n−6=−1: m=−35, n=5.

Răspuns: (m,n)∈{(−35,5),(7,47)}.

Vezi și: Legi de compoziție — exerciții rezolvate.

Subiectul II.5 (5p · ecuație de gradul al II-lea)

Determinați numerele reale x pentru care (0∘x)∘(x+1)=1.
Vezi rezolvarea

0∘x=0+x−0+1=x+1, deci, folosind forma de la II.2,

(0∘x)∘(x+1)=(x+1)∘(x+1)=7−16(x−5)2,

pentru orice număr real x. Ecuația devine

7−16(x−5)2=1⇔(x−5)2=36⇔x−5=±6.

Răspuns: x=−1 sau x=11.

Subiectul II.6 (5p · lege de compoziție și progresie aritmetică)

Determinați tripletele (a,b,c) de numere reale, știind că numerele a, b și c sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația 6 și b∘c=−5.
Vezi rezolvarea

Progresia are rația 6, deci a=b−6 și c=b+6. Din II.2:

b∘c=7−16(b−6)(c−6)=7−16(b−6)⋅b=−5⇔b(b−6)=72.

b2−6b−72=0⇔(b−12)(b+6)=0⇒b=−6 sau b=12.

Pentru b=−6: a=−12, c=0; pentru b=12: a=6, c=18.

Răspuns: (a,b,c)∈{(−12,−6,0),(6,12,18)}.

Vezi și: Progresia aritmetică.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001), A=(0100) și B(x)=(2x3x+11−x1), unde x este număr real.

Subiectul III.1 (5p · determinant de ordinul 2)

Arătați că det(B(1))=2.
Vezi rezolvarea

B(1)=(2401)⇒det(B(1))=|2401|=2⋅1−4⋅0=2.

Răspuns: det(B(1))=2.

Vezi și: Determinanți.

Subiectul III.2 (5p · produs de matrice)

Arătați că B(1)⋅B(2)−B(2)=11A.
Vezi rezolvarea

B(2)=(47−11),

B(1)⋅B(2)=(2401)(47−11)=(418−11).

B(1)⋅B(2)−B(2)=(01100)=11(0100)=11A.

Răspuns: egalitatea este adevărată.

Vezi și: Matrice și determinanți.

Subiectul III.3 (5p · ecuație cu determinant)

Determinați numărul real a pentru care det(B(−1)+aA)=0.
Vezi rezolvarea

B(−1)+aA=(−2−2+a21)⇒det(B(−1)+aA)=−2−2(−2+a)=2−2a,

pentru orice număr real a. Ecuația devine 2−2a=0.

Răspuns: a=1.

Subiectul III.4 (5p · identitate cu matrice)

Arătați că B(−x)+2B(x)=3B(x3), pentru orice număr real x.
Vezi rezolvarea

B(−x)=(−2x−3x+11+x1)⇒B(−x)+2B(x)=(2x3x+33−x3).

Scoatem factor comun pe 3:

(2x3x+33−x3)=3(2⋅x33⋅x3+11−x31)=3B(x3),

pentru orice număr real x.

Răspuns: egalitatea are loc pentru orice x∈R.

Subiectul III.5 (5p · ecuație matriceală)

Determinați numărul real x pentru care A⋅(B(x)+I2)=B(x)⋅A.
Vezi rezolvarea

B(x)+I2=(2x+13x+11−x2),

A⋅(B(x)+I2)=(1−x200).

B(x)⋅A=(2x3x+11−x1)(0100)=(02x01−x).

Egalând elementele corespunzătoare: 1−x=0, 2=2x și 0=1−x; toate dau x=1.

Răspuns: x=1.

Subiectul III.6 (5p · determinant, divizibilitate)

Arătați că, pentru orice numere întregi m și n, numărul N=det(B(2m)−B(2n+1)) este natural, multiplu impar de 3.
Vezi rezolvarea

B(2m)−B(2n+1)=(4m−4n−26m−6n−31−2m+2n0),

pentru orice numere întregi m și n. Cum 6m−6n−3=−3(1−2m+2n),

N=0−(6m−6n−3)(1−2m+2n)=3(1−2m+2n)2.

Numărul 1−2m+2n este întreg impar (1 plus un număr par), deci pătratul lui este natural impar. Așadar N este natural și este de forma 3⋅(număr impar), adică multiplu impar de 3.

Răspuns: N=3(1−2m+2n)2, natural, multiplu impar de 3.

Ce s-a cerut la simularea Bac 2025 M4

Subiectul I a cuprins un calcul cu radicali, intersecția graficelor a două funcții de gradul I, o ecuație exponențială, două reduceri succesive (procente), un triunghi isoscel în reperul cartezian și un triunghi dreptunghic cu sinusul unui unghi. Subiectul al II-lea a fost despre legea de compoziție x∘y=x+y−xy6+1 (forma factorizată, ecuații în numere întregi, o progresie aritmetică), iar Subiectul al III-lea despre matrice și determinanți, inclusiv o problemă de divizibilitate.

Subiectul și baremul oficial ale simulării (proba din 25 martie 2025) au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație) în ziua probei, pe subiecte.edu.ro.

Întrebări frecvente

Contează simularea Bac 2025 la nota finală? Nu. Simularea din martie 2025 este un exercițiu de pregătire și nu intră în media de Bacalaureat; rezultatele se comunică individual, iar nota poate fi trecută în catalog doar la cererea elevului sau a părintelui.

Cât durează proba de matematică M4 și cum se punctează? Proba durează 3 ore, la fel ca la examen. Fiecare dintre cele trei subiecte valorează 30 de puncte, se acordă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Primesc punctaj dacă rezolv altfel decât în barem? Da. Baremul oficial precizează că pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.

Care a fost cel mai dificil item la simularea Bac 2025 M4? De obicei II.4: cu forma de la II.2 se ajunge la (m−6)(n−6)=41; fiind 41 prim, rămân doar două descompuneri compatibile cu m<n.

Bac 2025 M4 pedagogic rezolvat (sesiunea iunie–iulie) · Simulare Bac 2026 M4 pedagogic rezolvat · Simulare Bac 2024 M4 pedagogic rezolvat

← Toate subiectele de Bacalaureat rezolvate

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.