Subiectele oficiale de la Bacalaureat 2022, proba E.c) Matematică M_șt-nat (M2, filiera teoretică, profil real, specializarea științe ale naturii) din a doua sesiune, august–septembrie (sesiunea de toamnă), Varianta 7, rezolvate complet, pas cu pas, în acord cu baremul oficial. Proba s-a susținut pe 17 august 2022; fiecare item are enunțul, rezolvarea detaliată și răspunsul final evidențiat.

Proba a durat 3 ore; sunt trei subiecte a câte 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare item, apoi deschide rezolvarea. Formulele de care ai nevoie sunt adunate în Formule Bac matematică M1/M2. Subiectul din sesiunea iunie–iulie a aceluiași an îl găsești la Bac 2022 M2 rezolvat (iunie).

Răspunsuri pe scurt

ItemRăspuns
I.1\(m_a=21\)
I.2\(f(a)+g(a)=2\)
I.3\(x\in\{1,\,6\}\)
I.4\(8\) numere
I.5\(OM=AM=3\sqrt2\)
I.6\(AD=2\)
II.1a) \(3\); b) \(2I_2\); c) \(x\in\{-2,\,1\}\)
II.2a) \(3\); b) \(a=1\); c) \(x\in\left[-\frac12,\,2\right]\)
III.1b) \(-2\); c) \(f(x)\ge f(1)=6\)
III.2a) \(2\); b) \(e^2-5\); c) \(a=0\)

Subiectul I (30 de puncte)

Subiectul I.1 (5p · media aritmetică, radicali)

Arătați că media aritmetică a numerelor \(a=20-\sqrt{21}\) și \(b=22+\sqrt{21}\) este egală cu \(21\).
Vezi rezolvarea

Media aritmetică a două numere este semisuma lor; radicalii se reduc:

\[ m_a=\frac{a+b}{2}=\frac{20-\sqrt{21}+22+\sqrt{21}}{2}=\frac{42}{2}=21. \]

Răspuns: media aritmetică este \(21\).

Vezi și: Media aritmetică, Radicali — reguli de calcul.

Subiectul I.2 (5p · funcția de gradul I)

Se consideră funcțiile \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)=x-1\) și \(g:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(g(x)=3-x\). Arătați că \(f(a)+g(a)=2\), pentru orice număr real \(a\).
Vezi rezolvarea

Pentru orice număr real \(a\): \(f(a)=a-1\) și \(g(a)=3-a\). Adunăm:

\[ f(a)+g(a)=a-1+3-a=2. \]

Răspuns: \(f(a)+g(a)=2\), pentru orice \(a\in\mathbb{R}\).

Vezi și: Funcția de gradul I.

Subiectul I.3 (5p · ecuație irațională)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația \(\sqrt{7x-6}=x\).
Vezi rezolvarea

Ridicăm la pătrat ambii membri (apoi verificăm soluțiile, pentru că ridicarea la pătrat poate introduce soluții străine):

\[ 7x-6=x^2 \;\Rightarrow\; x^2-7x+6=0 \;\Rightarrow\; (x-1)(x-6)=0, \]

deci \(x=1\) sau \(x=6\).

Verificare: \(\sqrt{7-6}=1\) ✓ și \(\sqrt{42-6}=\sqrt{36}=6\) ✓. Ambele valori convin.

Răspuns: \(x\in\{1,\,6\}\).

Vezi și: Ecuații iraționale — fișă de lucru, Ecuația de gradul al II-lea.

Subiectul I.4 (5p · numărare, regula produsului)

Determinați câte numere naturale pare, de două cifre, au cifrele elemente ale mulțimii \(\{1,2,3,4\}\).
Vezi rezolvarea

Un număr este par dacă cifra unităților este pară. Din mulțime, cifra unităților poate fi \(2\) sau \(4\): 2 moduri.

Cifrele nu trebuie să fie distincte, deci, pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în 4 moduri (\(1,2,3\) sau \(4\)). Conform regulii produsului:

\[ 2\cdot4=8 \text{ numere}. \]

Acestea sunt: \(12, 14, 22, 24, 32, 34, 42, 44\).

Răspuns: se pot forma \(8\) numere.

Vezi și: Combinatorică — regula produsului.

Subiectul I.5 (5p · geometrie analitică)

În reperul cartezian \(xOy\) se consideră punctele \(A(6,0)\) și \(B(6,6)\). Arătați că triunghiul \(AOM\) este isoscel, unde punctul \(M\) este mijlocul segmentului \(OB\).
Vezi rezolvarea

Mijlocul segmentului \(OB\), cu \(O(0,0)\): \(x_M=\frac{0+6}{2}=3\), \(y_M=\frac{0+6}{2}=3\), deci \(M(3,3)\).

\[ OM=\sqrt{3^2+3^2}=3\sqrt2, \]

\[ AM=\sqrt{(3-6)^2+(3-0)^2}=\sqrt{18}=3\sqrt2. \]

Laturile \(OM\) și \(AM\) sunt egale, deci triunghiul \(AOM\) este isoscel (cu baza \(OA\)).

Răspuns: \(OM=AM=3\sqrt2\), deci triunghiul \(AOM\) este isoscel.

Vezi și: Coordonatele mijlocului unui segment, Distanța dintre două puncte.

Subiectul I.6 (5p · triunghi dreptunghic)

Se consideră triunghiul \(ABC\), dreptunghic în \(A\), astfel încât \(AC=4\) și măsura unghiului \(B\) este egală cu \(60^\circ\). Arătați că înălțimea din vârful \(A\) a triunghiului \(ABC\) are lungimea egală cu \(2\).
Vezi rezolvarea

Suma unghiurilor triunghiului este \(180^\circ\), deci \(m(\angle ACB)=180^\circ-90^\circ-60^\circ=30^\circ\).

Fie \(AD\) înălțimea din \(A\) (\(D\in BC\)). Triunghiul \(ACD\) este dreptunghic în \(D\), cu ipotenuza \(AC=4\) și \(m(\angle ACD)=30^\circ\). Cateta opusă unghiului de \(30^\circ\) este jumătate din ipotenuză:

\[ AD=\frac{AC}{2}=\frac42=2. \]

(Echivalent: \(AD=AC\cdot\sin30^\circ=4\cdot\frac12=2\).)

Răspuns: \(AD=2\).

Vezi și: Triunghiul dreptunghic, Tabel trigonometric.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele \(I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}\) și \(A(x)=\begin{pmatrix}1&-x\\x&x+1\end{pmatrix}\), unde \(x\) este număr real.

Subiectul II.1 a) (5p · determinant)

Arătați că \(\det\big(A(1)\big)=3\).
Vezi rezolvarea

\[ A(1)=\begin{pmatrix}1&-1\\1&2\end{pmatrix}, \]

\[ \det\big(A(1)\big)=1\cdot2-(-1)\cdot1=2+1=3. \]

Răspuns: \(\det\big(A(1)\big)=3\).

Vezi și: Determinanți, Calculator determinant și matrice inversă.

Subiectul II.1 b) (5p · operații cu matrice)

Arătați că \(A(-1)\cdot A(2)-A(-1)=2I_2\).
Vezi rezolvarea

\[ A(-1)=\begin{pmatrix}1&1\\-1&0\end{pmatrix}, \]

\[ A(2)=\begin{pmatrix}1&-2\\2&3\end{pmatrix}. \]

Înmulțim (linie cu coloană):

\[ A(-1)\cdot A(2)=\begin{pmatrix}1+2&-2+3\\-1+0&2+0\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}3&1\\-1&2\end{pmatrix}. \]

\[ A(-1)\cdot A(2)-A(-1)=\begin{pmatrix}3-1&1-1\\-1+1&2-0\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2&0\\0&2\end{pmatrix}=2I_2. \]

Răspuns: \(A(-1)\cdot A(2)-A(-1)=2I_2\).

Subiectul II.1 c) (5p · ecuație matriceală)

Determinați numerele reale \(x\) pentru care \(A(x)\cdot A(-x)+xA(x)=3I_2\).
Vezi rezolvarea

\[ A(-x)=\begin{pmatrix}1&x\\-x&1-x\end{pmatrix}, \]

\[ A(x)\cdot A(-x)=\begin{pmatrix}1+x^2&x-x+x^2\\x-x^2-x&x^2+1-x^2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}1+x^2&x^2\\-x^2&1\end{pmatrix}. \]

\[ xA(x)=\begin{pmatrix}x&-x^2\\x^2&x^2+x\end{pmatrix}. \]

Adunând, elementele de pe diagonala secundară se reduc:

\[ A(x)\cdot A(-x)+xA(x)=\begin{pmatrix}1+x+x^2&0\\0&1+x+x^2\end{pmatrix}=\left(x^2+x+1\right)I_2, \]

pentru orice număr real \(x\). Ecuația devine \(\left(x^2+x+1\right)I_2=3I_2\), adică

\[ x^2+x-2=0 \;\Leftrightarrow\; (x+2)(x-1)=0 \;\Leftrightarrow\; x=-2 \text{ sau } x=1. \]

Răspuns: \(x\in\{-2,\,1\}\).

Vezi și: Ecuația de gradul al II-lea.

2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție \(x\circ y=4(xy+1)-3(x+y)\).

Subiectul II.2 a) (5p · lege de compoziție)

Arătați că \(1\circ2=3\).
Vezi rezolvarea

\[ 1\circ2=4(1\cdot2+1)-3(1+2)=4\cdot3-3\cdot3=12-9=3. \]

Răspuns: \(1\circ2=3\).

Vezi și: Legi de compoziție.

Subiectul II.2 b) (5p · ecuație cu lege de compoziție)

Arătați că, dacă \(a\circ3=4\), atunci \(a\circ(-a)=0\).
Vezi rezolvarea

\[ a\circ3=4(3a+1)-3(a+3)=12a+4-3a-9=9a-5. \]

Din \(a\circ3=4\) obținem \(9a-5=4\), deci \(a=1\). Atunci

\[ a\circ(-a)=1\circ(-1)=4\big(1\cdot(-1)+1\big)-3\big(1+(-1)\big)=4\cdot0-3\cdot0=0. \]

Răspuns: \(a=1\) și \(a\circ(-a)=1\circ(-1)=0\).

Subiectul II.2 c) (5p · inecuație de gradul al II-lea)

Determinați valorile reale ale lui \(x\) pentru care \((x\circ1)\circ(x-1)\le4\).
Vezi rezolvarea

Calculăm întâi \(x\circ1\):

\[ x\circ1=4(x+1)-3(x+1)=x+1. \]

Apoi, cu \(u=x+1\) și \(v=x-1\): \(uv=x^2-1\) și \(u+v=2x\), deci

\[ (x\circ1)\circ(x-1)=4\left(x^2-1+1\right)-3\cdot2x=4x^2-6x, \]

pentru orice număr real \(x\). Inecuația devine

\[ 4x^2-6x\le4 \;\Leftrightarrow\; 2x^2-3x-2\le0 \;\Leftrightarrow\; (2x+1)(x-2)\le0. \]

Rădăcinile trinomului sunt \(-\frac12\) și \(2\); coeficientul lui \(x^2\) fiind pozitiv, trinomul este \(\le0\) între rădăcini.

Răspuns: \(x\in\left[-\dfrac12,\,2\right]\).

Vezi și: Inecuații, Funcția de gradul al II-lea — semnul trinomului.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția \(f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}\), \(f(x)=2x^2+x+3-5\ln x\).

Subiectul III.1 a) (5p · derivată)

Arătați că \(f'(x)=\dfrac{(x-1)(4x+5)}{x}\), \(x\in(0,+\infty)\).
Vezi rezolvarea

\[ f'(x)=4x+1-\frac5x=\frac{4x^2+x-5}{x}. \]

Trinomul \(4x^2+x-5\) are rădăcinile \(1\) și \(-\frac54\), deci \(4x^2+x-5=(x-1)(4x+5)\). Așadar

\[ f'(x)=\frac{(x-1)(4x+5)}{x},\quad x\in(0,+\infty). \]

Răspuns: \(f'(x)=\dfrac{(x-1)(4x+5)}{x}\).

Vezi și: Tabel derivate și reguli de derivare, Calculator derivate.

Subiectul III.1 b) (5p · limită la infinit)

Arătați că \(\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)+5\ln x}{3-x-x^2}=-2\).
Vezi rezolvarea

Termenul cu logaritm se reduce: \(f(x)+5\ln x=2x^2+x+3\). Dăm factor comun forțat \(x^2\):

\[ \lim_{x\to+\infty}\frac{2x^2+x+3}{3-x-x^2}=\lim_{x\to+\infty}\frac{x^2\left(2+\frac1x+\frac{3}{x^2}\right)}{x^2\left(\frac{3}{x^2}-\frac1x-1\right)}=\frac{2}{-1}=-2. \]

Răspuns: limita este \(-2\).

Vezi și: Limite de funcții, Calculator limite.

Subiectul III.1 c) (5p · inegalitate prin monotonie)

Demonstrați că \(2x^2+x\ge3+5\ln x\), pentru orice \(x\in(0,+\infty)\).
Vezi rezolvarea

Din a), \(f'(x)=0\Leftrightarrow x=1\) (pe \((0,+\infty)\), \(4x+5\gt0\) și \(x\gt0\), deci semnul lui \(f'\) este semnul lui \(x-1\)):

• pentru \(x\in(0,1]\), \(f'(x)\le0\), deci \(f\) este descrescătoare pe \((0,1]\);

• pentru \(x\in[1,+\infty)\), \(f'(x)\ge0\), deci \(f\) este crescătoare pe \([1,+\infty)\).

Așadar \(x=1\) este punct de minim global: \(f(x)\ge f(1)\), pentru orice \(x\in(0,+\infty)\), unde

\[ f(1)=2+1+3-5\ln1=6. \]

Deci \(2x^2+x+3-5\ln x\ge6\), adică \(2x^2+x\ge3+5\ln x\), pentru orice \(x\in(0,+\infty)\).

Răspuns: \(f(x)\ge f(1)=6\), echivalent cu \(2x^2+x\ge3+5\ln x\).

Vezi și: Aplicații ale derivatelor — monotonie, extreme.

2. Se consideră funcția \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)=(3-2x)e^x\).

Subiectul III.2 a) (5p · integrală definită)

Arătați că \(\displaystyle\int_0^1\frac{f(x)}{e^x}\,dx=2\).
Vezi rezolvarea

Simplificăm prin \(e^x\gt0\): \(\dfrac{f(x)}{e^x}=3-2x\). Aplicăm formula Leibniz–Newton:

\[ \int_0^1(3-2x)\,dx=\left.\left(3x-x^2\right)\right|_0^1=3-1=2. \]

Răspuns: integrala este egală cu \(2\).

Vezi și: Integrala definită — Leibniz–Newton, Calculator integrale.

Subiectul III.2 b) (5p · integrare prin părți)

Arătați că \(\displaystyle\int_0^2 f(x)\,dx=e^2-5\).
Vezi rezolvarea

Integrăm prin părți, cu \(u=3-2x\) (\(u'=-2\)) și \(v'=e^x\) (\(v=e^x\)):

\[ \int_0^2(3-2x)e^x\,dx=\left.(3-2x)e^x\right|_0^2-\int_0^2(-2)e^x\,dx=\left.(3-2x)e^x\right|_0^2+\left.2e^x\right|_0^2. \]

\[ \left.(3-2x)e^x\right|_0^2=-e^2-3, \]

\[ \left.2e^x\right|_0^2=2e^2-2. \]

\[ \int_0^2 f(x)\,dx=-e^2-3+2e^2-2=e^2-5. \]

Răspuns: integrala este egală cu \(e^2-5\).

Vezi și: Integrarea prin părți.

Subiectul III.2 c) (5p · integrală cu parametru)

Determinați \(a\in(-\infty,1)\) pentru care \(\displaystyle\int_a^1\frac{e^{3x}}{f^3(x)}\,dx=\frac29\).
Vezi rezolvarea

\(f^3(x)=(3-2x)^3e^{3x}\), deci \(\dfrac{e^{3x}}{f^3(x)}=\dfrac{1}{(3-2x)^3}\) (pe \([a,1]\) avem \(3-2x\ge1\gt0\)). Cum \((3-2x)'=-2\):

\[ \int_a^1\frac{dx}{(3-2x)^3}=-\frac12\int_a^1\frac{(3-2x)'}{(3-2x)^3}\,dx=\left.\frac14\cdot\frac{1}{(3-2x)^2}\right|_a^1, \]

deci

\[ \int_a^1\frac{e^{3x}}{f^3(x)}\,dx=\frac14\left(1-\frac{1}{(3-2a)^2}\right), \]

pentru orice \(a\in(-\infty,1)\). (Verificare prin derivare: \(\left(\frac{1}{4(3-2x)^2}\right)'=\frac{-2\cdot(-2)}{4(3-2x)^3}=\frac{1}{(3-2x)^3}\).)

Punem condiția:

\[ \frac14\left(1-\frac{1}{(3-2a)^2}\right)=\frac29 \;\Leftrightarrow\; 1-\frac{1}{(3-2a)^2}=\frac89 \;\Leftrightarrow\; (3-2a)^2=9. \]

Pentru \(a\lt1\) avem \(3-2a\gt1\gt0\), deci \(3-2a=3\), adică \(a=0\). (Soluția \(3-2a=-3\), adică \(a=3\), nu convine.)

Răspuns: \(a=0\).

Vezi și: Primitive, Tabel de integrale nedefinite.

Ce s-a cerut la Bac 2022 M2, sesiunea august–septembrie

Subiectul I a cuprins o medie aritmetică cu radicali, funcții de gradul I, o ecuație irațională, o problemă de numărare, geometrie analitică și un triunghi dreptunghic. Subiectul al II-lea a avut matrice și determinanți (cu o ecuație matriceală) și o lege de compoziție care duce la o inecuație de gradul al II-lea, iar Subiectul al III-lea derivate, o limită, o inegalitate demonstrată prin monotonie și integrale definite.

Subiectul și baremul oficial (Varianta 7, proba din 17 august 2022) au fost publicate de Ministerul Educației / CNPEE pe subiecte.edu.ro, în arhiva sesiunii august–septembrie 2022.

Întrebări frecvente

Ce variantă s-a dat la Bac 2022 matematică M2 în sesiunea de toamnă? În sesiunea august–septembrie 2022 (proba din 17 august) s-a extras Varianta 7 la toate profilurile de matematică. Toți cei 18 itemi de la M_șt-nat sunt rezolvați mai sus.

Cât durează proba de matematică M2 și cum se punctează? Proba durează 3 ore. Fiecare dintre cele trei subiecte valorează 30 de puncte, se acordă 10 puncte din oficiu, iar nota este punctajul total împărțit la 10.

Primesc punctaj dacă rezolv altfel decât în barem? Da. Baremul oficial precizează că pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.

Care a fost cel mai dificil item la Bac 2022 M2 din august? De obicei III.2 c): trebuie observat că \(\frac{e^{3x}}{f^3(x)}=\frac{1}{(3-2x)^3}\), găsită o primitivă a acestei funcții și apoi aleasă, din condiția \(a\lt1\), singura soluție \(a=0\).

Bac 2022 M2 rezolvat (iunie–iulie) · Bac 2021 M2 rezolvat (august) · Bac 2020 M2 rezolvat (august)

← Toate subiectele de Bacalaureat rezolvate

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.