Subiectul oficial de Bacalaureat 2026 la matematică M_mate-info (M1), sesiunea iunie–iulie (varianta 3), rezolvat complet, pas cu pas, după baremul oficial. Găsești enunțul fiecărui item (Subiectul I 1–6, Subiectul II 1–2, Subiectul III 1–2), rezolvarea detaliată, răspunsul final și formulele de care ai nevoie.

Proba E. c), filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică (și filiera vocațională, profil militar, mate-info). Toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar punctajul este 3 × 30 de puncte + 10 puncte din oficiu. Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare item, apoi deschide rezolvarea.

Cuprins: Subiectul I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea · Răspunsuri pe scurt

Subiectul I (30 de puncte)

Subiectul I.1 (5p · Numere complexe)

Se consideră numărul complex \(z=3-i\). Arătați că \(z(z+2i)=10\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Calculăm întâi \(z+2i=3-i+2i=3+i\). Atunci

\[z(z+2i)=(3-i)(3+i)=3^2-i^2=9-(-1)=10.\]

Am folosit \((a-b)(a+b)\)​\(=a^2-b^2\) și \(i^2=-1\).

Răspuns: \(z(z+2i)=10\), ceea ce trebuia demonstrat.

Formule utile: Numere complexe

Subiectul I.2 (5p · Funcția de gradul I)

Se consideră funcția \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)=3x-4\). Determinați numărul real \(a\) pentru care \(f(a)+f(-2a)=a\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(f(a)=3a-4\) și \(f(-2a)\)​\(=3\cdot(-2a)-4\)​\(=-6a-4\).

Ecuația devine \(3a-4-6a-4=a\), adică \(-3a-8=a\), deci \(-4a=8\) și \(a=-2\).

Verificare: \(f(-2)=-10\), \(f(4)=8\), iar \(-10+8=-2=a\).

Răspuns: \(a=-2\)

Formule utile: Funcția de gradul I

Subiectul I.3 (5p · Ecuație irațională)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația \(\sqrt{x^2+7}\)​\(=2\sqrt{x+1}\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Condiții de existență: \(x+1\ge 0\), adică \(x\ge -1\) (radicandul \(x^2+7\) este mereu pozitiv).

Ambii membri sunt nenegativi, deci putem ridica la pătrat:

\[x^2+7=4(x+1)\iff x^2-4x+3=0.\]

\(\Delta=16-12=4\), deci \(x_1\)​\(=\dfrac{4-2}{2}\)​\(=1\) și \(x_2\)​\(=\dfrac{4+2}{2}\)​\(=3\). Ambele verifică \(x\ge-1\).

Verificare: pentru \(x=1\): \(\sqrt8=2\sqrt2\) ✓; pentru \(x=3\): \(\sqrt{16}\)​\(=4\)​\(=2\sqrt4\) ✓.

Răspuns: \(S=\{1,\,3\}\)

Formule utile: Radicali, Ecuația de gradul al II-lea, calculator ecuația de gradul 2

Subiectul I.4 (5p · Combinatorică)

Se consideră mulțimea \(A=\{1,2,3,5,7\}\). Determinați câte dintre submulțimile mulțimii \(A\) au exact trei elemente și conțin numărul \(5\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

O astfel de submulțime conține sigur elementul \(5\); celelalte două elemente se aleg din \(A\setminus\{5\}\)​\(=\{1,2,3,7\}\), care are 4 elemente.

\[C_4^2=\frac{4!}{2!\cdot 2!}=6.\]

Concret: \(\{1,2,5\},\)​\(\{1,3,5\},\)​\(\{1,5,7\},\)​\(\{2,3,5\},\)​\(\{2,5,7\},\)​\(\{3,5,7\}\).

Răspuns: 6 submulțimi

Formule utile: Combinatorică, calculator combinări

Subiectul I.5 (5p · Geometrie analitică)

În reperul cartezian \(xOy\) se consideră punctele \(A(3,6)\), \(B(4,1)\) și \(C(5,a)\), unde \(a\) este număr real. Determinați numărul real \(a\) pentru care dreptele \(OA\) și \(BC\) sunt paralele.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pantele dreptelor:

\[m_{OA}=\frac{6-0}{3-0}=2,\qquad m_{BC}=\frac{a-1}{5-4}=a-1.\]

Dreptele sunt paralele dacă au pantele egale: \(a-1=2\), deci \(a=3\). (Dreptele nu coincid, deoarece \(B(4,1)\) nu se află pe \(OA: y=2x\).)

Răspuns: \(a=3\)

Formule utile: Panta unei drepte, Drepte paralele și perpendiculare

Subiectul I.6 (5p · Trigonometrie)

Se consideră expresia \(E(x)\)​\(=\left(1+\operatorname{tg}^2x\right)\sin\dfrac{x}{2}+\cos 3x\), unde \(x\in\left(0,\dfrac{\pi}{2}\right)\). Arătați că \(E\left(\dfrac{\pi}{3}\right)\)​\(=1\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pentru \(x=\dfrac{\pi}{3}\): \(\operatorname{tg}\dfrac{\pi}{3}\)​\(=\sqrt3\), \(\sin\dfrac{\pi}{6}\)​\(=\dfrac12\), \(\cos\pi=-1\).

\[E\left(\frac{\pi}{3}\right)=\left(1+(\sqrt3)^2\right)\cdot\frac12+(-1)=4\cdot\frac12-1=1.\]

Răspuns: \(E\left(\frac{\pi}{3}\right)\)​\(=1\)

Formule utile: Tabel trigonometric, Formule trigonometrice

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea \(A(a)\)​\(=\begin{pmatrix}1&a&a\\a&3&a\\0&2&1\end{pmatrix}\) și sistemul de ecuații liniare \(\begin{cases}x+ay+az=1\\ax+3y+az=0\\2y+z=0\end{cases}\), unde \(a\) este număr real.

Subiectul II.1.a) (5p · Determinanți)

Arătați că \(\det\big(A(1)\big)\)​\(=2\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(A(1)\)​\(=\begin{pmatrix}1&1&1\\1&3&1\\0&2&1\end{pmatrix}\). Cu regula lui Sarrus:

\[\det\big(A(1)\big)=3+0+2-0-2-1=2.\]

Răspuns: \(\det\big(A(1)\big)\)​\(=2\)

Formule utile: Determinanți, calculator determinant

Subiectul II.1.b) (5p · Sisteme liniare)

Arătați că, pentru orice număr real \(a\), sistemul de ecuații are soluție unică.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Matricea sistemului este \(A(a)\). Calculăm determinantul (Sarrus):

\[\det\big(A(a)\big)=3+0+2a^2-0-2a-a^2=a^2-2a+3.\]

Scriem \(a^2-2a+3\)​\(=(a-1)^2+2\)​\(\ge 2\)​\(\gt 0\), deci \(\det\big(A(a)\big)\)​\(\ne0\) pentru orice \(a\in\mathbb{R}\).

Sistemul este de tip Cramer, deci are soluție unică.

Răspuns: \(\det\big(A(a)\big)\)​\(=(a-1)^2+2\)​\(\ne0\) pentru orice \(a\) real, deci sistemul are soluție unică.

Formule utile: Sisteme de ecuații, Gabriel Cramer

Subiectul II.1.c) (5p · Regula lui Cramer)

Determinați numărul natural nenul \(a\) pentru care sistemul de ecuații are soluția \((x_0,y_0,z_0)\), cu \(z_0=nx_0\), unde \(n\) este număr natural.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Cu \(\Delta=a^2-2a+3\), regula lui Cramer dă:

\[\Delta_x=\begin{vmatrix}1&a&a\\0&3&a\\0&2&1\end{vmatrix}=3-2a,\qquad \Delta_z=\begin{vmatrix}1&a&1\\a&3&0\\0&2&0\end{vmatrix}=2a,\]

deci \(x_0\)​\(=\dfrac{3-2a}{\Delta}\) și \(z_0\)​\(=\dfrac{2a}{\Delta}\).

Condiția \(z_0=nx_0\) devine \(2a=n(3-2a)\). Cum \(a\ge1\), avem \(2a\gt0\), deci \(n(3-2a)\gt0\), adică \(n\ge1\) și \(3-2a\gt0\), de unde \(a\lt\dfrac32\). Singurul număr natural nenul posibil este \(a=1\), pentru care \(2=n\cdot1\), deci \(n=2\) (natural, convine).

Verificare: pentru \(a=1\) soluția este \(\left(\frac12,-\frac12,1\right)\) și într-adevăr \(z_0\)​\(=1\)​\(=2\cdot\frac12\).

Răspuns: \(a=1\)

Formule utile: Sisteme de ecuații (regula lui Cramer)

2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă \(x*y\)​\(=\dfrac23(x-3)(y-3)+3\).

Subiectul II.2.a) (5p · Legi de compoziție)

Arătați că \(0*2=5\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\[0*2=\frac23(0-3)(2-3)+3=\frac23\cdot3+3=2+3=5.\]

Răspuns: \(0*2=5\)

Formule utile: Legi de compoziție

Subiectul II.2.b) (5p · Legi de compoziție)

Determinați numerele reale \(x\) pentru care \(x*\dfrac{3x}{2}\)​\(=5x\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\[x*\frac{3x}{2}=\frac23(x-3)\left(\frac{3x}{2}-3\right)+3=\frac23\cdot\frac32(x-3)(x-2)+3=x^2-5x+9.\]

Ecuația devine \(x^2-5x+9\)​\(=5x\)​\(\iff x^2-10x+9\)​\(=0\)​\(\iff(x-1)(x-9)\)​\(=0\).

Răspuns: \(x=1\) sau \(x=9\)

Formule utile: Ecuația de gradul al II-lea

Subiectul II.2.c) (5p · Legi de compoziție)

Determinați perechile \((m,n)\) de numere naturale pentru care \(m*m*n=-1\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(m*m\)​\(=\dfrac23(m-3)^2+3\), deci \((m*m)-3\)​\(=\dfrac23(m-3)^2\) și

\[m*m*n=\frac23\cdot\frac23(m-3)^2(n-3)+3=\frac49(m-3)^2(n-3)+3.\]

Ecuația \(\frac49(m-3)^2(n-3)+3\)​\(=-1\) este echivalentă cu \((m-3)^2(n-3)=-9\).

Cum \((m-3)^2\ge0\), trebuie \(n-3\lt0\), adică \(n\in\{0,1,2\}\):

  • \(n=0\): \((m-3)^2=3\), fără soluții naturale;
  • \(n=1\): \((m-3)^2=\frac92\), fără soluții naturale;
  • \(n=2\): \((m-3)^2=9\), deci \(m-3=\pm3\), adică \(m=0\) sau \(m=6\).

Răspuns: \((m,n)\in\{(0,2),\,(6,2)\}\)

Formule utile: Legi de compoziție

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția \(f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}\), \(f(x)\)​\(=\dfrac{x^3-4x}{x^2+5}\).

Subiectul III.1.a) (5p · Derivate)

Arătați că \(f'(x)\)​\(=\dfrac{(x^2-1)(x^2+20)}{(x^2+5)^2}\), \(x\in\mathbb{R}\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Cu regula câtului \(\left(\frac{u}{v}\right)'\)​\(=\frac{u'v-uv'}{v^2}\):

\[f'(x)=\frac{(3x^2-4)(x^2+5)-(x^3-4x)\cdot2x}{(x^2+5)^2}.\]

Numărătorul: \((3x^4+15x^2-4x^2-20)\) \(-\,(2x^4-8x^2)\) \(=x^4+19x^2-20\).

Descompunem: \(x^4+19x^2-20\)​\(=(x^2-1)(x^2+20)\) (verificare: \(x^4+20x^2-x^2-20\)).

Răspuns: \(f'(x)\)​\(=\dfrac{(x^2-1)(x^2+20)}{(x^2+5)^2}\)

Formule utile: Derivate, calculator derivate

Subiectul III.1.b) (5p · Asimptote)

Arătați că dreapta de ecuație \(y=x\) este asimptota oblică spre \(+\infty\) la graficul funcției \(f\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Panta: \(m\)​\(=\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x}\)​\(=\lim_{x\to+\infty}\frac{x^3-4x}{x^3+5x}\)​\(=1\).

Ordonata la origine:

\[n=\lim_{x\to+\infty}\big(f(x)-x\big)=\lim_{x\to+\infty}\frac{x^3-4x-x^3-5x}{x^2+5}=\lim_{x\to+\infty}\frac{-9x}{x^2+5}=0.\]

Deci asimptota oblică spre \(+\infty\) este \(y=mx+n=x\).

Răspuns: \(y=x\) este asimptotă oblică spre \(+\infty\).

Formule utile: Asimptote oblice, calculator asimptote

Subiectul III.1.c) (5p · Studiul funcțiilor)

Determinați mulțimea numerelor reale \(m\) pentru care ecuația \(f(x)=m\) are exact trei soluții.
Vezi rezolvarea pas cu pas

Din a), \(f'(x)\)​\(=0\)​\(\iff x^2-1\)​\(=0\)​\(\iff x\)​\(=-1\) sau \(x=1\) (căci \(x^2+20\gt0\)). Semnul lui \(f'\) este semnul lui \(x^2-1\):

  • pe \((-\infty,-1)\): \(f'\gt0\), \(f\) strict crescătoare;
  • pe \((-1,1)\): \(f'\lt0\), \(f\) strict descrescătoare;
  • pe \((1,+\infty)\): \(f'\gt0\), \(f\) strict crescătoare.

Valori: \(f(-1)\)​\(=\dfrac{-1+4}{6}\)​\(=\dfrac12\), \(f(1)\)​\(=\dfrac{1-4}{6}\)​\(=-\dfrac12\), \(\displaystyle\lim_{x\to-\infty}f(x)\)​\(=-\infty\), \(\displaystyle\lim_{x\to+\infty}f(x)\)​\(=+\infty\).

Deci \(f\) urcă de la \(-\infty\) la \(\frac12\), coboară la \(-\frac12\), apoi urcă la \(+\infty\). Fiind continuă și strict monotonă pe fiecare interval, pentru \(m\in\left(-\frac12,\frac12\right)\) ecuația are câte o soluție pe fiecare dintre cele trei intervale, deci exact trei soluții. Pentru \(m=\pm\frac12\) are două soluții, iar pentru \(|m|\gt\frac12\) una singură.

Răspuns: \(m\in\left(-\dfrac12,\dfrac12\right)\)

Formule utile: Aplicații ale derivatelor în studiul funcțiilor

2. Se consideră funcția \(f:(1,+\infty)\to\mathbb{R}\), \(f(x)\)​\(=\dfrac{x^2-4}{x\ln x}\).

Subiectul III.2.a) (5p · Integrala definită)

Arătați că \(\displaystyle\int_2^3 f(x)\,x\ln x\,dx\)​\(=\frac73\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(f(x)\cdot x\ln x\)​\(=x^2-4\), deci

\[\int_2^3(x^2-4)\,dx=\left(\frac{x^3}{3}-4x\right)\Bigg|_2^3=(9-12)-\left(\frac83-8\right)=-3+\frac{16}{3}=\frac73.\]

Răspuns: \(\dfrac73\)

Formule utile: Integrale definite, Tabel de integrale

Subiectul III.2.b) (5p · Integrala definită)

Arătați că \(\displaystyle\int_e^{e^2}\frac{f(x)}{x^2-4}\,dx\)​\(=\ln2\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

\(\dfrac{f(x)}{x^2-4}\)​\(=\dfrac{1}{x\ln x}\)​\(=\dfrac{(\ln x)'}{\ln x}\), deci o primitivă este \(\ln(\ln x)\):

\[\int_e^{e^2}\frac{1}{x\ln x}\,dx=\ln(\ln x)\Big|_e^{e^2}=\ln2-\ln1=\ln2.\]

Răspuns: \(\ln 2\)

Formule utile: Tabel de integrale (formula \(\int\frac{u'}{u}\)​\(=\ln|u|\)), calculator integrale

Subiectul III.2.c) (5p · Limite și primitive)

Arătați că \(\displaystyle\lim_{x\to2}\frac{1}{F^2(x)}\int_2^x(t-2)F(t)\,dt\)​\(=\frac{\ln2}{4}\), unde \(F:(1,+\infty)\to\mathbb{R}\) este primitiva funcției \(f\) pentru care \(F(2)=0\).
Vezi rezolvarea pas cu pas

Pentru \(x\to2\), numărătorul și numitorul tind la \(0\) (cazul \(\frac00\)). Observăm că \(f\lt0\) pe \((1,2)\) și \(f\gt0\) pe \((2,+\infty)\), deci \(F\) are minimul \(F(2)=0\) și \(F(x)\gt0\) pentru \(x\ne2\).

Aplicăm regula lui l'Hôpital; \(\left(\int_2^x(t-2)F(t)\,dt\right)'\)​\(=(x-2)F(x)\) și \(\left(F^2(x)\right)'\)​\(=2F(x)f(x)\):

\[\lim_{x\to2}\frac{(x-2)F(x)}{2F(x)f(x)}=\lim_{x\to2}\frac{x-2}{2f(x)}=\lim_{x\to2}\frac{(x-2)\,x\ln x}{2(x-2)(x+2)}=\lim_{x\to2}\frac{x\ln x}{2(x+2)}=\frac{2\ln2}{8}=\frac{\ln2}{4}.\]

Răspuns: Limita este \(\dfrac{\ln2}{4}\).

Formule utile: Limite de funcții, Primitive, Guillaume de l'Hôpital

Răspunsuri pe scurt — Bac 2026 M1

ItemRezultat
I.1\(z(z+2i)=10\)
I.2\(a=-2\)
I.3\(x\in\{1,3\}\)
I.46 submulțimi
I.5\(a=3\)
I.6\(E(\pi/3)=1\)
II.1a) 2; b) \(\det\)​\(=(a-1)^2+2\)​\(\ne0\); c) \(a=1\)
II.2a) 5; b) \(x\in\{1,9\}\); c) \((0,2),(6,2)\)
III.1b) \(y=x\); c) \(m\in(-\frac12,\frac12)\)
III.2a) \(\frac73\); b) \(\ln2\); c) \(\frac{\ln2}{4}\)

Întrebări frecvente

Ce variantă de subiect a picat la Bac 2026 la matematică M1? În sesiunea iunie–iulie 2026, la proba E. c) Matematică M_mate-info a fost extrasă varianta 3, publicată împreună cu baremul pe subiecte.edu.ro.

Ce capitole au fost la subiectul al III-lea în 2026? La III.1 derivate, asimptota oblică și numărul de soluții ale ecuației \(f(x)=m\), iar la III.2 integrale definite și o limită cu integrală, rezolvată cu regula lui l'Hôpital.

Cum se calculează nota la proba de matematică? Se adună punctele obținute la cele trei subiecte (maximum 90) cu 10 puncte din oficiu, iar totalul se împarte la 10.

Se punctează o rezolvare diferită de cea din barem? Da. Baremul oficial precizează că orice soluție corectă, chiar diferită de cea din barem, primește punctajul corespunzător.

Alte subiecte de Bacalaureat rezolvate

Recapitulează înainte de examen cu formulele de Bacalaureat la matematică (memorator pe capitole) și verifică-ți calculele cu calculatorul de derivate, calculatorul de integrale sau calculatorul de determinanți.

← Toate subiectele de Bacalaureat rezolvate (M1, M2)

Subiect oficial © Ministerul Educației / CNPEE, preluat de pe subiecte.edu.ro. Rezolvările și explicațiile: Matepenet.ro.