În această lecție înveți ce este bisectoarea unui unghi, de ce orice punct de pe ea este la aceeași distanță de laturile unghiului și de ce cele trei bisectoare ale unui triunghi trec prin același punct I, centrul cercului înscris. Proprietățile acestea apar des la Evaluarea Națională, la Subiectul al II-lea (unghiuri, bisectoare și paralele) și în demonstrațiile de la Subiectul al III-lea. Pe scurt, toate liniile importante sunt în toate liniile importante pe scurt.

Teorie

1. Bisectoarea unui unghi

Definiție. Bisectoarea unghiului AOB este semidreapta [OC, cu C în interiorul unghiului, care formează cu laturile unghiului două unghiuri congruente: ∠AOC≡∠COB. Deci

m(∠AOC)=m(∠COB)=m(∠AOB)2.

Construcție. Cu raportorul: măsori unghiul, împarți la 2 și marchezi semidreapta. Cu rigla și compasul: cu vârful compasului în O trasezi un arc care taie laturile în M și N; din M și din N, cu aceeași deschidere, trasezi două arce care se taie în P, în interiorul unghiului. Semidreapta [OP este bisectoarea. De ce? Triunghiurile OMP și ONP au OM=ON, MP=NP și latura OP comună, deci sunt congruente (LLL), de unde ∠MOP≡∠NOP.

Proprietăți utile (clasa a VI-a, capitolul „Noțiuni geometrice fundamentale”):

  • Bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare sunt perpendiculare (figura de mai jos): dacă m(∠AOC)=2x și m(∠COB)=2y, atunci 2x+2y=180∘, deci m(∠MON)=x+y=90∘.
  • Bisectoarele a două unghiuri adiacente complementare formează un unghi de 45∘ (din 2x+2y=90∘).
  • Bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt semidrepte opuse (sunt în prelungire, formează un unghi de 180∘).
OABCMNx + x + y + y = 180°⇒ x + y = 90°

2. Proprietatea punctelor de pe bisectoare

Distanța de la un punct la o dreaptă este lungimea perpendicularei duse din punct pe dreaptă (vezi distanța de la un punct la o dreaptă).

Teoremă. Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului.

Reciproca. Orice punct din interiorul unui unghi, egal depărtat de laturile unghiului, se află pe bisectoarea acestuia.

OPEFABPE = PF

Demonstrație (după ce ai învățat congruența triunghiurilor dreptunghice). Fie P pe bisectoarea unghiului AOB, PE⊥OA, PF⊥OB. Triunghiurile dreptunghice OEP și OFP au ipotenuza OP comună și ∠EOP≡∠FOP, deci sunt congruente (cazul IU). Rezultă PE=PF și, în plus, OE=OF.
Reciproc, dacă PE=PF, triunghiurile dreptunghice OEP și OFP au ipotenuza OP comună și catetele PE, PF congruente, deci sunt congruente (cazul IC); rezultă ∠EOP≡∠FOP, adică [OP este bisectoare.

Altfel spus: bisectoarea unui unghi este mulțimea punctelor din interiorul unghiului (plus vârful) egal depărtate de laturile lui.

3. Bisectoarele triunghiului

Bisectoarea unui triunghi este segmentul determinat de un vârf și de punctul în care bisectoarea unghiului din acel vârf intersectează latura opusă. În triunghiul ABC din figură, [AD], [BE], [CF] sunt bisectoarele triunghiului. Orice triunghi are trei bisectoare, iar ele sunt mereu în interiorul triunghiului.

ABCDEFIr

Teoremă (concurența bisectoarelor). Bisectoarele unui triunghi sunt concurente. Punctul lor comun se notează I; el este egal depărtat de cele trei laturi ale triunghiului.

În manual, la începutul capitolului, concurența se enunță fără demonstrație (așa cere programa clasei a VI-a). După ce înveți metoda triunghiurilor congruente, o poți demonstra cu proprietatea de mai sus:

  1. Bisectoarele din B și din C se intersectează într-un punct I, aflat în interiorul triunghiului.
  2. I este pe bisectoarea unghiului B, deci d(I,AB)=d(I,BC).
  3. I este pe bisectoarea unghiului C, deci d(I,BC)=d(I,AC).
  4. Rezultă d(I,AB)=d(I,AC). Cum I este în interiorul unghiului A, din reciprocă I este pe bisectoarea unghiului A. Deci toate cele trei bisectoare trec prin I.

4. Cercul înscris în triunghi

Notăm cu r distanța comună de la I la laturi. Cercul cu centrul I și raza r are, cu fiecare latură, un singur punct comun (piciorul perpendicularei din I), pentru că distanța de la centru la dreaptă este egală cu raza — dreapta este tangentă la cerc (vezi pozițiile unei drepte față de un cerc). Acest cerc se numește cercul înscris în triunghi, iar I este centrul cercului înscris.

  • I este întotdeauna în interiorul triunghiului, indiferent dacă triunghiul este ascuțitunghic, dreptunghic sau obtuzunghic (spre deosebire de centrul cercului circumscris și de ortocentru).
  • Unghiul sub care se vede latura BC din I: în triunghiul BIC, m(∠IBC)+m(∠ICB)=m(∠B)+m(∠C)2=180∘−m(∠A)2, deci m(∠BIC)=90∘+m(∠A)2. Unghiul BIC este mereu obtuz.

5. Bisectoarea în triunghiul isoscel și în cel echilateral

  • În triunghiul isoscel ABC cu AB=AC, bisectoarea din vârful A este și mediană, și înălțime, și se află pe mediatoarea bazei. De ce? Dacă [AD] este bisectoare, triunghiurile ABD și ACD au AB=AC, ∠BAD≡∠CAD, AD comună, deci sunt congruente (LUL): BD=DC și ∠ADB≡∠ADC; două unghiuri congruente și suplementare au câte 90∘.
  • Reciproc, dacă într-un triunghi bisectoarea dintr-un vârf este și înălțime (sau și mediană), triunghiul este isoscel.
  • În triunghiul echilateral fiecare bisectoare este și mediană, înălțime și mediatoare; centrul cercului înscris coincide cu centrul cercului circumscris, cu centrul de greutate și cu ortocentrul.

Rezumat: centrul cercului înscris și centrul cercului circumscris

I — centrul cercului înscrisO — centrul cercului circumscris
se obține dinbisectoarele unghiurilormediatoarele laturilor
este egal depărtat delaturi: d(I,AB)=d(I,BC)=d(I,CA)=rvârfuri: OA=OB=OC=R
triunghi ascuțitunghicîn interiorîn interior
triunghi dreptunghicîn interiormijlocul ipotenuzei
triunghi obtuzunghicîn interiorîn exterior
triunghi isoscelambele pe bisectoarea unghiului din vârf (axa de simetrie)
triunghi echilateralcoincid (și cu G și H): centrul triunghiului

De reținut

  • Bisectoarea împarte unghiul în două unghiuri congruente, fiecare cu jumătate din măsura lui.
  • Punct pe bisectoare ⇔ egal depărtat de laturile unghiului (distanțe măsurate pe perpendiculare).
  • Bisectoarele triunghiului sunt concurente în I, centrul cercului înscris, mereu în interiorul triunghiului.
  • m(∠BIC)=90∘+m(∠A)2.
  • În triunghiul isoscel, bisectoarea unghiului din vârf este și mediană, și înălțime.

Mai departe (clasele a VII-a – a VIII-a). După ce înveți aria și asemănarea vei folosi și:

  • teorema bisectoarei (clasa a VII-a, cu teorema lui Thales): dacă [AD] este bisectoare, DBDC=ABAC;
  • raza cercului înscris r=Sp, unde S este aria și p semiperimetrul; în triunghiul echilateral de latură l: r=l36;
  • segmentele tangente din același vârf sunt egale (lecția tangentele dintr-un punct exterior la cerc) — în exemplul 6 le obții deja cu triunghiuri congruente.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Unghiurile AOC și COB sunt adiacente suplementare, iar m(∠AOC)=64∘. Semidreptele [OM și [ON sunt bisectoarele unghiurilor AOC, respectiv COB. Află m(∠MOC), m(∠CON) și m(∠MON).

Vezi rezolvarea
  1. m(∠COB)=180∘−64∘=116∘.
  2. m(∠MOC)=64∘:2=32∘, m(∠CON)=116∘:2=58∘.
  3. m(∠MON)=32∘+58∘=90∘, așa cum spune proprietatea bisectoarelor unghiurilor adiacente suplementare.

Răspuns: 32∘, 58∘, 90∘

Exemplul 2. Punctul P se află pe bisectoarea unghiului AOB. Fie E și F picioarele perpendicularelor din P pe OA, respectiv OB. Știind că PE=7 cm și OE=24 cm, află PF, OF și perimetrul patrulaterului OEPF.

Vezi rezolvarea
  1. P este pe bisectoare, deci este egal depărtat de laturi: PF=PE=7 cm.
  2. Triunghiurile OEP și OFP sunt congruente (IU: ipotenuza OP comună, ∠EOP≡∠FOP), deci OF=OE=24 cm.
  3. POEPF=OE+EP+PF+FO=24+7+7+24=62 cm.

Răspuns: PF=7 cm, OF=24 cm, perimetrul 62 cm

Exemplul 3. În triunghiul ABC, m(∠A)=80∘ și m(∠B)=60∘, iar bisectoarele se intersectează în I. Află m(∠BIC), m(∠AIB) și m(∠AIC).

Vezi rezolvarea
  1. m(∠C)=180∘−80∘−60∘=40∘. Jumătățile unghiurilor: 40∘, 30∘, 20∘.
  2. În triunghiul BIC: m(∠BIC)=180∘−30∘−20∘=130∘ (verificare: 90∘+80∘:2=130∘).
  3. În triunghiul AIB: m(∠AIB)=180∘−40∘−30∘=110∘.
  4. În triunghiul AIC: m(∠AIC)=180∘−40∘−20∘=120∘.
  5. Verificare: cele trei unghiuri din jurul lui I au suma 130∘+110∘+120∘=360∘.

Răspuns: m(∠BIC)=130∘, m(∠AIB)=110∘, m(∠AIC)=120∘

Exemplul 4. Bisectoarele unghiurilor B și C ale triunghiului ABC se intersectează în I, iar m(∠BIC)=125∘. Știind că m(∠B)−m(∠C)=20∘, află măsurile unghiurilor triunghiului.

Vezi rezolvarea
  1. În triunghiul BIC: m(∠B)2+m(∠C)2=180∘−125∘=55∘, deci m(∠B)+m(∠C)=110∘.
  2. m(∠A)=180∘−110∘=70∘.
  3. Suma 110° și diferența 20°: m(∠B)=(110∘+20∘):2=65∘, m(∠C)=65∘−20∘=45∘.

Răspuns: m(∠A)=70∘, m(∠B)=65∘, m(∠C)=45∘

Exemplul 5 (nivel Evaluare Națională). Triunghiul ABC este dreptunghic în A, cu m(∠C)=30∘. Bisectoarea unghiului B intersectează latura AC în D, iar E este piciorul perpendicularei din D pe BC. Știind că AD=4 cm:
a) arată că DE=4 cm și că triunghiul DBC este isoscel;
b) calculează lungimile segmentelor DC și AC.

Vezi rezolvarea
  1. a) DA⊥AB (unghiul A este drept) și DE⊥BC, deci DA și DE sunt distanțele de la D la laturile unghiului B. D este pe bisectoare, deci DE=DA=4 cm.
  2. m(∠B)=90∘−30∘=60∘, deci m(∠DBC)=30∘=m(∠C): triunghiul DBC are două unghiuri congruente, deci este isoscel, cu DB=DC.
  3. b) În triunghiul DEC, dreptunghic în E, cateta DE se opune unghiului de 30∘, deci este jumătate din ipotenuză: DC=2⋅DE=8 cm.
  4. AC=AD+DC=4+8=12 cm.

Răspuns: DC=8 cm, AC=12 cm

Exemplul 6 (nivel Evaluare Națională). Triunghiul ABC are AB=8 cm, BC=10 cm și AC=12 cm, iar I este punctul de intersecție a bisectoarelor. Fie D,E,F picioarele perpendicularelor din I pe AB, BC, respectiv CA (punctele în care cercul înscris atinge laturile).
a) Demonstrează că BD=BE.
b) Calculează BD, CE și AF.

Vezi rezolvarea
  1. a) Triunghiurile BDI și BEI sunt dreptunghice (în D, respectiv E), au ipotenuza BI comună și ∠DBI≡∠EBI (BI bisectoare). Din cazul IU sunt congruente, deci BD=BE.
  2. La fel, CE=CF și AF=AD. Notăm BD=BE=x, CE=CF=y, AF=AD=z.
  3. b) Din laturi: x+y=10, y+z=12, z+x=8. Adunând: 2(x+y+z)=30, deci x+y+z=15 (semiperimetrul).
  4. x=15−12=3, y=15−8=7, z=15−10=5.
  5. Verificare: BC=3+7=10, CA=7+5=12, AB=5+3=8.

Răspuns: BD=3 cm, CE=7 cm, AF=5 cm

Greșeli frecvente

  • Confunzi bisectoarea cu mediana: bisectoarea din A împarte unghiul A în două; în general nu trece prin mijlocul laturii BC. Coincid doar dacă AB=AC.
  • Măsori distanța pe o oblică: distanța de la un punct de pe bisectoare la o latură se ia pe perpendiculara pe latură, nu pe un segment oarecare spre latură.
  • Spui că I este egal depărtat de vârfuri: I este egal depărtat de laturi; punctul egal depărtat de vârfuri este O, centrul cercului circumscris, obținut din mediatoare.
  • Scrii m(∠BIC)=180∘−m(∠A) sau 90∘−m(∠A)2: corect este 90∘+m(∠A)2; pentru m(∠A)=60∘ obții 120∘. Dacă nu ești sigur, refă calculul în triunghiul BIC.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Punctul P este pe bisectoarea unghiului xOy, iar distanța de la P la Ox este 6 cm. Distanța de la P la Oy este:

  1. 3 cm
  2. 6 cm
  3. 12 cm

În triunghiul ABC, m(∠A)=40∘, iar I este punctul de intersecție a bisectoarelor. Atunci m(∠BIC) este:

  1. 140∘
  2. 70∘
  3. 110∘

Centrul cercului înscris într-un triunghi este punctul de intersecție a:

  1. bisectoarelor
  2. mediatoarelor
  3. medianelor

Într-un triunghi obtuzunghic, centrul cercului înscris se află:

  1. în interiorul triunghiului
  2. pe latura cea mai lungă
  3. în exteriorul triunghiului

Exersează

Întrebări frecvente

Ce este bisectoarea unui unghi? Este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în interiorul lui, care împarte unghiul în două unghiuri congruente. Orice punct al ei este egal depărtat de laturile unghiului.

Unde se intersectează bisectoarele unui triunghi? Într-un singur punct I, aflat mereu în interiorul triunghiului și egal depărtat de cele trei laturi. El este centrul cercului înscris în triunghi.

Cum se demonstrează că bisectoarele unui triunghi sunt concurente? Bisectoarele din B și C se taie în I. Ca punct de pe ambele, I este egal depărtat de AB și BC, respectiv de BC și CA, deci de AB și CA; din reciproca proprietății, I este și pe bisectoarea unghiului A.