În această lecție înveți să rezolvi problemele cu fracții: cât reprezintă o fracție sau un procent dintr-un număr, cum afli întregul când cunoști o parte din el și cum lucrezi cu „restul” prin metoda figurativă și metoda mersului invers. Acest tip de problemă apare la Evaluarea Națională la Subiectul I și la prima problemă de la Subiectul al III-lea.

Teorie

Fracție dintr-un număr

Ca să afli 35 din 40, împarți 40 în 5 părți egale și iei 3 dintre ele:

88888întregul: 403/5 din 40 = 24
ab din N=(N:b)⋅a=ab⋅N35 din 40=(40:5)⋅3=24

Un procent este o fracție cu numitorul 100: 15%=15100, deci 15% din 240 este 15100⋅240=36. „Fracție dintr-o fracție” înseamnă tot o înmulțire: 34 din 29 este 34⋅29=16.

Aflarea întregului când cunoști o parte

Dacă 35 dintr-un număr înseamnă 24, atunci o cincime înseamnă 24:3=8, iar numărul întreg (5 cincimi) este 8⋅5=40. Aceasta este metoda reducerii la unitate: afli întâi cât reprezintă o singură parte.

Problemele cu „rest”

Dacă din întreg se ia 13, restul este 23 din întreg. Atenție la formulare: „34 din rest” nu este același lucru cu „34 din întreg”. Pentru astfel de probleme folosești:

  • metoda figurativă: desenezi întregul ca un segment, îl împarți în părți egale și marchezi ce se ia la fiecare pas;
  • metoda mersului invers: pornești de la ce a rămas la final și faci operațiile inverse, în ordine inversă.

Unități de măsură

Fracțiile dintr-o mărime se calculează după ce alegi unitatea potrivită: 34 dintr-o oră =34⋅60=45 de minute; 25 dintr-un kilogram =25⋅1000=400 g.

De reținut

  • ab din N: împarți la b, înmulțești cu a.
  • Știi partea, cauți întregul: împarți partea la a (o parte), apoi înmulțești cu b.
  • Restul după ce iei ab este 1−ab din întreg.
  • Verifică rezultatul refăcând problema de la început.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Calculează: a) 27 din 63; b) 15% din 240; c) 34 din 29.

Vezi rezolvarea
  1. a) 63:7=9, 9⋅2=18.
  2. b) 240:100⋅15=2,4⋅15=36.
  3. c) 34⋅29=636=16.

Răspuns: a) 18; b) 36; c) 16

Exemplul 2. O clasă are 28 de elevi, iar 37 dintre ei sunt fete. Câți băieți sunt în clasă?

Vezi rezolvarea
  1. Fete: 28:7⋅3=12.
  2. Băieți: 28−12=16. (Sau: băieții sunt 47 din clasă: 28:7⋅4=16.)

Răspuns: 16 băieți

Exemplul 3. Andrei a citit 58 dintr-o carte, adică 40 de pagini. Câte pagini are cartea și câte i-au mai rămas de citit?

Vezi rezolvarea
  1. 5 optimi din carte înseamnă 40 de pagini, deci o optime înseamnă 40:5=8 pagini.
  2. Cartea are 8 optimi: 8⋅8=64 de pagini.
  3. Rămase: 64−40=24 de pagini (adică 38 din carte).

Răspuns: 64 de pagini; 24 de pagini rămase

Exemplul 4 (metoda figurativă). Un biciclist parcurge în prima zi 13 dintr-un traseu, în a doua zi 34 din rest, iar în a treia zi ultimii 15 km. Ce lungime are traseul?

Vezi rezolvarea
  1. După prima zi rămân 23 din traseu. Desenăm restul ca un segment împărțit în 4 părți egale: în a doua zi se parcurg 3 părți, în a treia zi 1 parte.
  2. O parte înseamnă 15 km, deci restul de după prima zi este 4⋅15=60 km.
  3. 60 km reprezintă 23 din traseu, deci 13 este 60:2=30 km, iar traseul are 3⋅30=90 km.
  4. Verificare: ziua 1: 30 km, ziua 2: 34⋅60=45 km, ziua 3: 15 km; 30+45+15=90.

Răspuns: 90 km

Exemplul 5 (metoda mersului invers). Ioana a cheltuit jumătate din banii ei pe o carte, apoi 13 din banii rămași pe un caiet, iar la final i-au rămas 24 de lei. Câți lei a avut la început?

Vezi rezolvarea
  1. După carte, Ioana a cheltuit 13 din bani pe caiet, deci i-au rămas 23 din ei: 23 din banii de după carte înseamnă 24 de lei.
  2. Banii de după carte: 24:2⋅3=36 de lei.
  3. 36 de lei este jumătatea sumei inițiale, deci la început a avut 36⋅2=72 de lei.
  4. Verificare: 72−36=36; 36−12=24.

Răspuns: 72 de lei

Exemplul 6 (nivel Evaluare Națională). Un rezervor conține 240 de litri de apă. Luni se consumă 25 din apă, marți 25% din apa rămasă, iar miercuri 34 din ce a rămas după marți.
a) Câți litri de apă au rămas în rezervor?
b) Ce fracție din cantitatea inițială reprezintă apa rămasă?
c) Câte sticle de 1,5 litri se pot umple cu apa rămasă?

Vezi rezolvarea
  1. Luni: 240:5⋅2=96 l; rămân 240−96=144 l.
  2. Marți: 25% din 144 =144:4=36 l; rămân 144−36=108 l.
  3. Miercuri: 108:4⋅3=81 l; rămân 108−81=27 l.
  4. b) 27240=980 (am simplificat cu 3).
  5. c) 27:1,5=270:15=18 sticle.

Răspuns: a) 27 l; b) 980; c) 18 sticle

Greșeli frecvente

  • Iei fracția din întreg în loc de rest: „34 din rest” se calculează din ce a rămas, nu din suma inițială (exemplul 4).
  • Înmulțești în loc să împarți când cauți întregul: dacă 25 din număr este 14, numărul este 14:2⋅5=35, nu 25⋅14.
  • Aduni procente calculate din mărimi diferite: 20% din sumă și apoi 20% din rest nu înseamnă 40% din sumă.
  • Amesteci unitățile: 34 dintr-o oră sunt 45 de minute, nu 0,75 minute.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Cât este 34 din 20?

  1. 15
  2. 5
  3. 80

25 dintr-un număr înseamnă 14. Numărul este:

  1. 35
  2. 28
  3. 5,6

Cât este 20% din 150?

  1. 20
  2. 7,5
  3. 30

Cheltuiești 14 din bani, apoi 13 din rest. Ce fracție din suma inițială ți-a rămas?

  1. 512
  2. 12
  3. 23

Exersează

Întrebări frecvente

Cum se calculează o fracție dintr-un număr? Împarți numărul la numitorul fracției și înmulțești rezultatul cu numărătorul. De exemplu, 35 din 40 este 40:5⋅3=24.

Cum aflu numărul dacă știu cât reprezintă o fracție din el? Afli cât reprezintă o singură parte (împarți la numărător), apoi înmulțești cu numitorul. Dacă 58 din număr este 40, o optime este 8, iar numărul este 64.

Ce metodă folosesc la problemele cu „rest”? Metoda figurativă (desenezi întregul și restul ca segmente împărțite în părți egale) sau metoda mersului invers (pornești de la ce a rămas la final și faci operațiile inverse).