În această lecție înveți să organizezi date într-un tabel de frecvențe, să calculezi frecvențe relative (rapoarte și procente) și media unui set de date și să citești sau să alegi corect un grafic: diagrama cu bare, graficul cu linii, diagrama circulară. Itemul cu diagrama sau tabelul apare în fiecare an la Evaluarea Națională, atât în clasa a VI-a, cât și în clasa a VIII-a.

Teorie

Date statistice și frecvență

Când facem un sondaj sau o măsurătoare (notele dintr-o clasă, sportul preferat, temperatura zilnică), obținem date statistice. Fiecare valoare posibilă are o frecvență: numărul de apariții ale acelei valori. Datele se organizează într-un tabel de frecvențe, iar suma tuturor frecvențelor este numărul total de date.

Frecvența relativă — un raport

Frecvența relativă a unei valori este raportul dintre frecvența ei și numărul total de date; o putem scrie ca fracție sau ca procent:

frecvența relativă=frecvența valoriinumărul total de date,de exemplu 725=28100=28%.

Suma frecvențelor relative ale tuturor valorilor este 1, adică 100%. Frecvențele relative ne permit să comparăm grupuri de mărimi diferite: 6 elevi dintr-o clasă de 20 (30%) înseamnă proporțional mai mult decât 8 elevi dintr-o clasă de 32 (25%).

Reprezentări grafice

  • Diagrama cu bare (coloane) — pentru a compara categorii; înălțimea fiecărei bare este proporțională cu frecvența.
  • Graficul cu linii — pentru evoluția unei mărimi în timp (temperaturi, vânzări pe luni); unim punctele consecutive prin segmente.
  • Diagrama circulară — pentru părțile unui întreg; fiecare sector este proporțional cu procentul pe care îl reprezintă (25% este un sfert de cerc, 50% jumătate de cerc).

Diagrama de mai jos arată notele obținute de cei 25 de elevi ai unei clase la un test:

012345675678910NotaNr. elevi

Media unui set de date

Media aritmetică a datelor este suma tuturor valorilor împărțită la numărul lor. Dacă datele sunt într-un tabel de frecvențe, fiecare valoare se adună de atâtea ori cât este frecvența ei, adică o înmulțim cu frecvența:

media=valoarea1⋅frecvența1+valoarea2⋅frecvența2+…numărul total de date.

Pe lângă medie ne interesează adesea valoarea minimă, valoarea maximă și diferența dintre ele.

Grafice și proporționalitate

Dacă două mărimi sunt direct proporționale (de exemplu numărul de caiete cumpărate și prețul plătit), raportul lor este constant. Pe o diagramă cu bare, barele cresc atunci cu „pași” egali: la 1, 2, 3, 4 caiete de câte 4 lei, barele au 4, 8, 12, 16 lei. Pe un grafic cu linii, punctele sunt așezate pe o linie dreaptă care pornește din 0. Așa recunoști proporționalitatea direct de pe grafic.

De reținut

  • Frecvența = de câte ori apare o valoare; suma frecvențelor = numărul total de date.
  • Frecvența relativă = frecvența : total; în procente, suma lor este 100%.
  • Media dintr-un tabel: înmulțești fiecare valoare cu frecvența ei, aduni și împarți la total.
  • Bare pentru comparații, linii pentru evoluție în timp, cerc pentru părți dintr-un întreg.
  • „Cel puțin 8” include nota 8; „mai mare decât 8” nu o include.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. 20 de elevi au spus câți frați au: 0, 1, 1, 2, 0, 1, 3, 1, 2, 1, 0, 1, 2, 1, 1, 0, 2, 1, 1, 4. Alcătuiește tabelul de frecvențe și află câți elevi au cel puțin doi frați.

Vezi rezolvarea
  1. Numărăm aparițiile fiecărei valori:
    Nr. frați01234
    Frecvența410411
  2. Verificare: 4+10+4+1+1=20, cât numărul elevilor.
  3. „Cel puțin doi frați” înseamnă 2, 3 sau 4 frați: 4+1+1=6 elevi.

Răspuns: 6 elevi

Exemplul 2. Folosind diagrama cu bare de mai sus: a) Câți elevi au luat nota 8? b) Ce procent din elevi au luat nota 8? c) Este adevărată afirmația „Cel puțin jumătate dintre elevi au luat cel puțin nota 8”?

Vezi rezolvarea
  1. a) Bara notei 8 ajunge la linia 7: 7 elevi. Verificăm totalul: 2+3+5+7+5+3=25.
  2. b) 725=28100=28%.
  3. c) Notele 8, 9 și 10: 7+5+3=15 elevi, iar 1525=60100=60%, mai mult de jumătate. Afirmația este adevărată.

Răspuns: a) 7; b) 28%; c) adevărată (60%)

Exemplul 3. Calculează media notelor clasei din diagramă.

Vezi rezolvarea
  1. Înmulțim fiecare notă cu numărul de elevi: 5⋅2+6⋅3+7⋅5+8⋅7+9⋅5+10⋅3.
  2. =10+18+35+56+45+30=194.
  3. Împărțim la numărul elevilor: 194:25=7,76.

Răspuns: media este 7,76

Exemplul 4. Cei 40 de elevi ai claselor a VI-a au ales destinația excursiei: munte 18 elevi, mare 12 elevi, Delta Dunării 6 elevi, altă destinație 4 elevi. a) Calculează procentul corespunzător fiecărei destinații. b) Ce parte din diagrama circulară ocupă sectorul „munte”?

Vezi rezolvarea
  1. a) Munte: 1840=45100=45%; mare: 1240=30%; Delta: 640=15%; altă destinație: 440=10%.
  2. Verificare: 45%+30%+15%+10%=100%.
  3. b) Sectorul „munte” reprezintă 45% din cerc, adică puțin mai puțin decât jumătate de cerc (jumătatea ar fi 50%).

Răspuns: a) 45%, 30%, 15%, 10%; b) 45% din cerc

Exemplul 5. Un grafic cu linii arată temperatura măsurată la prânz timp de 6 zile; valorile citite pe grafic sunt:

Ziua123456
Temperatura (°C)121514182119

a) Între care două zile consecutive a crescut cel mai mult temperatura? b) Află media temperaturilor și diferența dintre temperatura maximă și cea minimă.

Vezi rezolvarea
  1. a) Variațiile de la o zi la alta: +3, scădere cu 1, +4, +3, scădere cu 2. Cea mai mare creștere, de 4∘C, este între ziua 3 și ziua 4 (pe grafic, segmentul care urcă cel mai abrupt).
  2. b) Suma: 12+15+14+18+21+19=99; media: 99:6=16,5∘C.
  3. Maxima este 21∘C, minima 12∘C, diferența 21−12=9∘C.

Răspuns: a) între zilele 3 și 4; b) media 16,5∘C, diferența 9∘C

Exemplul 6 (proporționalitate). Un caiet costă 4 lei. a) Completează tabelul prețului pentru 1, 2, 3, 4 și 5 caiete și explică de ce barele diagramei corespunzătoare cresc cu pași egali. b) Câte caiete se pot cumpăra cu 36 de lei?

Vezi rezolvarea
  1. a) Prețurile sunt 4, 8, 12, 16, 20 de lei. Numărul de caiete și prețul sunt mărimi direct proporționale: raportul prețnr. caiete=41=82=…=205=4 este constant. De aceea, la fiecare caiet în plus, bara crește cu aceeași valoare, 4 lei.
  2. b) 36n=4⇒n=36:4=9 caiete.

Răspuns: a) 4, 8, 12, 16, 20 lei; b) 9 caiete

Greșeli frecvente

  • Calculezi media valorilor distincte: media notelor din diagramă nu este (5+6+7+8+9+10):6=7,5; fiecare notă trebuie înmulțită cu numărul de elevi care au obținut-o (media corectă este 7,76).
  • Calculezi procentul din altă bază: procentul elevilor cu nota 8 se raportează la toți elevii (7 din 25), nu la numărul de note diferite sau la cea mai înaltă bară.
  • Citești greșit gradațiile: verifică din cât în cât crește axa verticală (din 1 în 1, din 2 în 2, din 100 în 100) și urmărește bara exact deasupra categoriei cerute.
  • Confunzi „cel puțin” cu „mai mult decât”: „cel puțin nota 8” înseamnă 8, 9 sau 10; „mai mare decât 8” înseamnă doar 9 sau 10.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Într-o clasă de 25 de elevi, 5 elevi au nota 10. Frecvența relativă a notei 10 este:

  1. 5%
  2. 20%
  3. 25%

La un test, 3 elevi au luat nota 7 și 2 elevi au luat nota 10. Media notelor lor este:

  1. 8,5
  2. 8,2
  3. 8

Ce reprezentare este potrivită pentru evoluția temperaturii pe parcursul unei săptămâni?

  1. graficul cu linii
  2. diagrama circulară
  3. o listă de valori neordonate

Într-o diagramă circulară cu trei sectoare, două reprezintă 40% și 35%. Al treilea reprezintă:

  1. 25%
  2. 35%
  3. 75%

Exersează

Întrebări frecvente

Ce este frecvența unei valori? Frecvența este numărul de apariții ale valorii într-un set de date. Frecvența relativă este raportul dintre frecvență și numărul total de date și se scrie de obicei ca procent.

Cum calculez media dintr-un tabel de frecvențe? Înmulțești fiecare valoare cu frecvența ei, aduni produsele și împarți suma la numărul total de date. De exemplu, 3 note de 7 și 2 note de 10 au media (21+20):5=8,2.

Ce grafic aleg pentru un set de date? Diagrama cu bare pentru a compara categorii, graficul cu linii pentru evoluția în timp și diagrama circulară pentru a arăta ce parte din întreg reprezintă fiecare categorie.