În această lecție înveți ce este un polinom ireductibil și cum descompui un polinom în produs de factori ireductibili peste Q, R, C sau Zp; răspunsul depinde de corpul în care lucrezi. Descompunerea îți dă rădăcinile, c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. a două polinoame și rezolvă probleme de divizibilitate. Lecția este în programa de clasa a XII-a la M1 și la M2.

Teorie

Polinom ireductibil

Fie K un corp comutativ. Un polinom f∈K[X] de grad cel puțin 1 se numește ireductibil peste K dacă nu se poate scrie ca produs f=g⋅h cu g,h∈K[X], ambele de grad cel puțin 1. Altfel, f este reductibil.

  • Orice polinom de gradul 1 este ireductibil.
  • Ireductibilitatea depinde de corp: X2−2 este ireductibil în Q[X], dar X2−2=(X−2)(X+2) în R[X]; X2+1 este ireductibil în R[X], dar X2+1=(X−i)(X+i) în C[X].

Criteriul pentru gradele 2 și 3

Un polinom de gradul 2 sau 3 din K[X] este ireductibil dacă și numai dacă nu are rădăcini în K. De ce? Dacă f=gh cu grade cel puțin 1 și suma gradelor 2 sau 3, unul dintre factori are gradul 1, αX+β, deci −βα∈K este rădăcină. Invers, dacă f(a)=0, atunci X−a∣f (Bézout).

Atenție: de la gradul 4 criteriul nu mai funcționează. X4+4 nu are rădăcini reale, dar X4+4=(X2−2X+2)(X2+2X+2) (exemplul 3).

Teorema de descompunere

Orice polinom de grad cel puțin 1 din K[X] se scrie ca produs de polinoame ireductibile peste K; scrierea este unică, abstracție făcând de ordinea factorilor și de constante nenule. Cum arată factorii ireductibili:

CorpulPolinoamele ireductibile
Cdoar cele de gradul 1 (teorema fundamentală a algebrei): f=an(X−x1)(X−x2)⋯(X−xn)
Rcele de gradul 1 și cele de gradul 2 cu Δ<0
Qexistă de orice grad (de exemplu Xn−2); pentru gradele 2 și 3 verifici rădăcinile raționale
Zppentru gradele 2 și 3 încerci toate cele p elemente ca rădăcini

De ce peste R rămân și factori de gradul 2? Rădăcinile nereale ale unui polinom cu coeficienți reali vin în perechi z,z―, iar (X−z)(X−z―)=X2−2Re(z)X+|z|2 are coeficienți reali și Δ<0.

Metode de descompunere

  1. Factor comun: X4+2X3=X3(X+2).
  2. Formule de calcul prescurtat: a2−b2, a3±b3, pătratul unei sume.
  3. Rădăcini: ghicești o rădăcină a (de exemplu printre divizorii termenului liber), împarți la X−a cu schema lui Horner și continui cu câtul.
  4. Substituție: X4−X2−6 devine Y2−Y−6 cu Y=X2.
  5. Gradul 2 rămas: Δ≥0 dă doi factori reali; Δ<0 dă un factor ireductibil peste R și doi factori de gradul 1 peste C.

C.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. a două polinoame

Le alegem monice (coeficientul dominant 1). Din descompunerile în factori ireductibili: c.m.m.d.c. = produsul factorilor comuni, fiecare la cea mai mică putere; c.m.m.m.c. = produsul tuturor factorilor, fiecare la cea mai mare putere. Pentru f,g monice, f⋅g=(f,g)⋅[f,g]. C.m.m.d.c. se poate afla și fără descompunere, cu algoritmul lui Euclid (împărțiri succesive, ca la numere).

De reținut

  • Spune întotdeauna peste ce corp descompui: Q, R, C sau Zp.
  • Gradul 2 sau 3: ireductibil ⇔ fără rădăcini în corp. Gradul 4 fără rădăcini poate fi reductibil.
  • Peste C totul se descompune în factori de gradul 1; peste R rămân și factori de gradul 2 cu Δ<0.
  • Descompunerea dă imediat rădăcinile, c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Descompuneți f=X4−X2−6 în factori ireductibili peste Q, peste R și peste C.

Vezi rezolvarea
  1. Cu Y=X2: Y2−Y−6=(Y−3)(Y+2), deci f=(X2−3)(X2+2).
  2. Peste Q: X2−3 și X2+2 nu au rădăcini raționale (3∉Q), deci sunt ireductibile.
  3. Peste R: X2−3=(X−3)(X+3), iar X2+2 are Δ=−8<0, ireductibil.
  4. Peste C: X2+2=(X−i2)(X+i2).

Răspuns: Q: (X2−3)(X2+2);
R: (X−3)(X+3)(X2+2);
C: (X−3)(X+3)(X−i2)(X+i2)

Exemplul 2. Descompuneți f=X3−8 în factori ireductibili peste R și peste C.

Vezi rezolvarea
  1. Diferența de cuburi: X3−8=(X−2)(X2+2X+4).
  2. X2+2X+4 are Δ=4−16=−12<0: ireductibil peste R.
  3. Peste C: rădăcinile sunt −2±2i32=−1±i3.

Răspuns: R: (X−2)(X2+2X+4);
C: (X−2)(X+1−i3)(X+1+i3)

Exemplul 3. Arătați că f=X4+4 nu are rădăcini reale, dar este reductibil în Q[X]. Descompuneți-l peste R și peste C.

Vezi rezolvarea
  1. x4+4≥4>0 pentru orice x∈R: nicio rădăcină reală.
  2. Completăm pătratul: X4+4=(X4+4X2+4)−4X2=(X2+2)2−(2X)2=(X2−2X+2)(X2+2X+2).
  3. Ambii factori au Δ=4−8=−4<0: ireductibili peste R (deci și peste Q).
  4. Peste C: X2−2X+2 are rădăcinile 1±i, iar X2+2X+2 are rădăcinile −1±i.

Răspuns: Q și R: (X2−2X+2)(X2+2X+2);
C: (X−1−i)(X−1+i) ⋅(X+1−i)(X+1+i)

Exemplul 4. Descompuneți în factori ireductibili peste R polinomul f=X3−2X2−5X+6.

Vezi rezolvarea
  1. Căutăm o rădăcină printre divizorii lui 6: f(1)=1−2−5+6=0.
  2. Schema lui Horner cu 1 (coeficienții 1, −2, −5, 6): 1,−1,−6, rest 0. Câtul: X2−X−6.
  3. X2−X−6=(X−3)(X+2).

Răspuns: f=(X−1)(X−3)(X+2)

Exemplul 5. a) Este X2+1^ ireductibil în Z3[X]? Dar în Z5[X]? b) Arătați că X3+2^X+1^ este ireductibil în Z3[X].

Vezi rezolvarea
  1. a) În Z3: 0^2+1^=1^, 1^2+1^=2^, 2^2+1^=5^=2^. Nicio rădăcină, gradul 2: ireductibil.
  2. În Z5: 2^2+1^=5^=0^ și 3^2+1^=10^=0^. Deci X2+1^=(X−2^)(X−3^)=(X+3^)(X+2^): reductibil.
  3. b) f(0^)=1^, f(1^)=4^=1^, f(2^)=8+4+1^=13^=1^. Nicio rădăcină, gradul 3: ireductibil.

Răspuns: a) ireductibil în Z3[X], reductibil în Z5[X]; b) ireductibil

Exemplul 6. Determinați c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. ale polinoamelor f=X3−X și g=X3−2X2+X din R[X].

Vezi rezolvarea
  1. f=X(X2−1)=X(X−1)(X+1); g=X(X2−2X+1)=X(X−1)2.
  2. Factori comuni la puterea cea mai mică: X și X−1. Deci (f,g)=X(X−1)=X2−X.
  3. Toți factorii la puterea cea mai mare: [f,g]=X(X−1)2(X+1)=X4−X3−X2+X.
  4. Verificare: (f,g)⋅[f,g]=X2(X−1)3(X+1)=f⋅g.

Răspuns: (f,g)=X2−X, [f,g]=X4−X3−X2+X

Greșeli frecvente

  • „Nu are rădăcini, deci e ireductibil” la gradul 4. Criteriul este valabil doar pentru gradele 2 și 3; X4+4 și X4+1=(X2−2X+1)(X2+2X+1) nu au rădăcini reale, dar se descompun peste R.
  • Nu precizezi corpul. „X2−2 este ireductibil” este adevărat în Q[X] și fals în R[X].
  • Te oprești prea devreme peste C. (X−2)(X2+2X+4) este descompunerea peste R; peste C factorul de gradul 2 se mai descompune.
  • Factori de gradul 2 cu Δ≥0 lăsați nedescompuși. X2−X−6 nu este ireductibil peste Q: (X−3)(X+2).

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Polinomul X2−3 este ireductibil în:

  1. Q[X]
  2. R[X]
  3. C[X]

Care polinom este ireductibil în R[X]?

  1. X2+X+1
  2. X2−1
  3. X3+1

În Q[X], polinomul X4+4:

  1. este ireductibil, pentru că nu are rădăcini
  2. se scrie (X2−2X+2)(X2+2X+2)
  3. se scrie (X2+2)2

C.m.m.d.c. al polinoamelor X2−1 și X2+2X+1 este:

  1. X+1
  2. (X+1)2
  3. 1

Exersează

Întrebări frecvente

Ce este un polinom ireductibil? Un polinom de grad cel puțin 1 care nu se poate scrie ca produs a două polinoame de grad cel puțin 1 cu coeficienți în același corp. De exemplu, X2+1 este ireductibil peste R, dar nu și peste C.

Cum descompun un polinom în factori ireductibili peste R? Cauți rădăcini reale (divizorii termenului liber, schema lui Horner), împarți succesiv la X−a și te oprești la factori de gradul 1 sau de gradul 2 cu Δ<0. Poți folosi și factorul comun, formulele de calcul prescurtat sau substituția Y=X2.

Un polinom fără rădăcini este ireductibil? Doar dacă are gradul 2 sau 3. De la gradul 4 nu: X4+4 nu are rădăcini reale, dar este egal cu (X2−2X+2)(X2+2X+2).