În această lecție înveți să rezolvi ecuații în mulțimea numerelor întregi: ecuații de tipul x+a=b, a⋅x=b, ax+b=c, ecuații cu paranteze și ecuații cu modul, verificând de fiecare dată soluția. Același mod de lucru îl folosești la Evaluarea Națională, unde la Subiectul I apare aproape în fiecare an o ecuație simplă.

Teorie

Ecuație, soluție, mulțimea soluțiilor

O ecuație este o egalitate care conține o literă necunoscută, de exemplu x+9=4. Un număr este soluție dacă, înlocuit în locul lui x, transformă ecuația într-o egalitate adevărată: −5 este soluție, pentru că −5+9=4. A rezolva ecuația în Z înseamnă a găsi toate soluțiile întregi; le scriem în mulțimea soluțiilor S.

Contează mulțimea în care rezolvăm: x+9=4 nu are soluții în N, dar în Z are soluția −5, deci S={−5}.

Ecuații echivalente: ce operații avem voie să facem

Două ecuații sunt echivalente dacă au aceleași soluții. Obținem o ecuație echivalentă dacă:

  • adunăm sau scădem același număr în ambii membri; practic, un termen trece în celălalt membru cu semnul schimbat: din x+9=4 obținem x=4−9;
  • înmulțim sau împărțim ambii membri cu același număr nenul: din −4x=28 obținem x=28:(−4).

De ce funcționează? O egalitate adevărată rămâne adevărată dacă facem aceeași operație în ambele părți, la fel ca o balanță în echilibru la care adăugăm sau luăm aceeași greutate din ambele talere.

Tipuri de ecuații și cum se rezolvă

ecuațiarezolvareexemplu
x+a=bx=b−ax+9=4⇒x=−5
x−a=bx=b+ax−7=−12⇒x=−5
a−x=bx=a−b2−x=8⇒x=−6
a⋅x=b, a≠0x=b:a−4x=28⇒x=−7
x:a=b, a≠0x=a⋅bx:(−3)=5⇒x=−15
ax+b=cîntâi ax=c−b, apoi împărțim la a3x−7=−22⇒x=−5

Atenție: ecuația a⋅x=b are soluție în Z doar dacă b se împarte exact la a. De exemplu 3x=−10 nu are soluții întregi, deci S=∅.

Ecuații cu modul

Modulul este distanța până la 0 pe axă, deci:

  • dacă a este pozitiv, |x|=a are două soluții: x∈{−a,a};
  • |x|=0 are o singură soluție, x=0;
  • dacă a este negativ, |x|=a nu are soluții (o distanță nu e negativă).

Proba (verificarea)

După rezolvare înlocuim soluția în ecuația inițială și verificăm că obținem o egalitate adevărată. Proba arată imediat greșelile de semn, cele mai frecvente la ecuațiile cu numere negative.

De reținut

  • Un termen trece în celălalt membru cu semnul schimbat.
  • Împărțim ambii membri la coeficientul lui x, cu regula semnelor.
  • Verificăm că soluția este număr întreg și facem proba.
  • |x|=a: două soluții dacă a e pozitiv, una dacă a=0, niciuna dacă a e negativ.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Rezolvă în Z: a) x+9=4; b) x−7=−12; c) 2−x=8.

Vezi rezolvarea
  1. a) x=4−9=−5. Proba: −5+9=4.
  2. b) x=−12+7=−5. Proba: −5−7=−12.
  3. c) x este scăzătorul: x=2−8=−6. Proba: 2−(−6)=2+6=8.

Răspuns: a) S={−5}; b) S={−5}; c) S={−6}.

Exemplul 2. Rezolvă în Z: a) −4x=28; b) x:(−3)=5; c) 3x=−10.

Vezi rezolvarea
  1. a) x=28:(−4)=−7 (semne diferite). Proba: −4⋅(−7)=28.
  2. b) x este deîmpărțitul: x=5⋅(−3)=−15. Proba: −15:(−3)=5.
  3. c) Ar trebui x=−10:3, dar −10 nu se împarte exact la 3, deci nu există număr întreg cu 3x=−10 (verifică: 3⋅(−3)=−9, 3⋅(−4)=−12).

Răspuns: a) S={−7}; b) S={−15}; c) S=∅.

Exemplul 3. Rezolvă în Z: a) 3x−7=−22; b) −2x+5=17.

Vezi rezolvarea
  1. a) Trecem −7 în membrul drept cu semn schimbat: 3x=−22+7=−15, deci x=−15:3=−5. Proba: 3⋅(−5)−7=−15−7=−22.
  2. b) −2x=17−5=12, deci x=12:(−2)=−6. Proba: −2⋅(−6)+5=12+5=17.

Răspuns: a) S={−5}; b) S={−6}.

Exemplul 4. Rezolvă în Z: a) 2(x−4)+9=−5; b) −3(x+2)=15.

Vezi rezolvarea
  1. a) Tratăm paranteza ca pe un singur număr: 2(x−4)=−5−9=−14, deci x−4=−14:2=−7 și x=−7+4=−3. Proba: 2⋅(−3−4)+9=2⋅(−7)+9=−14+9=−5.
  2. b) x+2=15:(−3)=−5, deci x=−5−2=−7. Proba: −3⋅(−7+2)=−3⋅(−5)=15.

Răspuns: a) S={−3}; b) S={−7}.

Exemplul 5. Rezolvă în Z: a) |x|=7; b) |x|=−3; c) |x+1|=4.

Vezi rezolvarea
  1. a) Numerele aflate la distanța 7 de origine: x∈{−7,7}.
  2. b) Un modul nu poate fi negativ: S=∅.
  3. c) Numărul x+1 are modulul 4, deci x+1=4 sau x+1=−4. Din prima, x=3; din a doua, x=−5. Proba: |3+1|=|4|=4, |−5+1|=|−4|=4.

Răspuns: a) S={−7,7}; b) S=∅; c) S={−5,3}.

Exemplul 6 (tip Evaluare Națională). a) Mă gândesc la un număr întreg. Îl înmulțesc cu −3, adun 8 la rezultat și obțin 26. La ce număr m-am gândit? b) Verifică dacă numărul −2 este soluție a ecuației 3x+4=x.

Vezi rezolvarea
  1. a) Notăm numărul cu x. Enunțul se traduce prin ecuația −3x+8=26.
  2. −3x=26−8=18, deci x=18:(−3)=−6. Proba: (−6)⋅(−3)+8=18+8=26.
  3. b) Înlocuim x=−2 în ambii membri: membrul stâng 3⋅(−2)+4=−6+4=−2, membrul drept −2. Membrii sunt egali, deci egalitatea este adevărată.

Răspuns: a) numărul −6; b) da, −2 este soluție.

Greșeli frecvente

  • Treci termenul fără să-i schimbi semnul: din x+9=4 nu rezultă x=4+9, ci x=4−9=−5.
  • Greșești ecuația a−x=b: din 2−x=8 unii scriu x=6. Proba arată greșeala: 2−6=−4≠8. Corect: x=2−8=−6.
  • Pierzi semnul la împărțire: din −4x=28 rezultă x=−7, nu x=7: 28 și −4 au semne diferite.
  • Dai o soluție care nu e întreagă sau uiți una: 3x=−10 nu are soluții în Z, iar |x|=7 are două soluții, −7 și 7.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Soluția ecuației x+12=5 este:

  1. 17
  2. −7
  3. 7

Soluția ecuației −5x=35 este:

  1. −7
  2. 7
  3. 30

Soluția ecuației 2x+9=1 este:

  1. 5
  2. −5
  3. −4

Mulțimea soluțiilor întregi ale ecuației |x|=9 este:

  1. {9}
  2. {−9,9}
  3. ∅

Exersează

Întrebări frecvente

Cum se rezolvă o ecuație de forma ax + b = c în ℤ? Treci b în membrul drept cu semnul schimbat, obții ax=c−b, apoi împarți la a folosind regula semnelor. Exemplu: 3x−7=−22⇒3x=−15⇒x=−5.

Când nu are o ecuație soluții în ℤ? Când rezultatul nu este număr întreg, de exemplu 3x=−10, sau când se cere un modul negativ, de exemplu |x|=−3. Atunci scrii S=∅.

De ce trebuie făcută proba? Proba îți arată dacă ai greșit un semn: înlocuiești soluția în ecuația inițială și verifici că cei doi membri sunt egali. La ecuațiile cu numere negative, greșelile de semn sunt cele mai frecvente.