Teorema de medie spune că integrala unei funcții continue pe [a,b] este egală cu f(c)(b−a) pentru un punct c din interval: aria de sub grafic este aria unui dreptunghi cu aceeași bază. Din ea rezultă încadrări de integrale, limite cu integrale și teorema de existență a primitivelor unei funcții continue. Lecția este în programa M1 (nu și în programa M2).

Teorie

Integrabilitatea funcțiilor continue

Teoremă. Orice funcție continuă f:[a,b]→R este integrabilă pe [a,b]. (Definiția integrabilității este în lecția despre sume Riemann.)

Mai folosim două proprietăți ale funcțiilor continue pe un interval închis și mărginit: sunt mărginite și își ating marginile (teorema lui Weierstrass) și au proprietatea lui Darboux (clasa a XI-a).

Inegalitatea de medie

Dacă f este integrabilă și m≤f(x)≤M pentru orice x∈[a,b], atunci, din monotonia integralei,

m(b−a)≤∫abf(x)dx≤M(b−a).

Teorema de medie

Teoremă. Dacă f:[a,b]→R este continuă, atunci există c∈[a,b] astfel încât

∫abf(x)dx=f(c)(b−a).

Numărul μ=1b−a∫abf(x)dx=f(c) se numește valoarea medie a funcției pe [a,b].

Demonstrație. Fie m=minf și M=maxf pe [a,b] (există, din teorema lui Weierstrass). Din inegalitatea de medie, m≤μ≤M. Funcția continuă f are proprietatea lui Darboux, deci ia orice valoare dintre m și M: există c∈[a,b] cu f(c)=μ, adică ∫abf(x)dx=f(c)(b−a). (Cu teorema lui Lagrange aplicată unei primitive se obține chiar c∈(a,b).)

Interpretare geometrică. Pentru f≥0, aria subgraficului este egală cu aria unui dreptunghi cu baza [a,b] și înălțimea f(c): ce „depășește” graficul deasupra dreptunghiului compensează exact ce lipsește sub el.

0c = √33f(c)=3y = x²aria = f(c)·3 = 9

Teorema de existență a primitivelor

Teoremă. Fie f:I→R continuă pe intervalul I și a∈I. Funcția

F:I→R,F(x)=∫axf(t)dt

este derivabilă și F′(x)=f(x) pentru orice x∈I. Deci orice funcție continuă pe un interval are primitive, iar F este primitiva care se anulează în a.

De ce? Pentru x≠x0, din aditivitate și teorema de medie, F(x)−F(x0)=∫x0xf(t)dt=f(cx)(x−x0), cu cx între x0 și x. Atunci F(x)−F(x0)x−x0=f(cx)→f(x0) când x→x0, pentru că cx→x0 și f este continuă.

Consecință (derivarea unei integrale cu limita variabilă). Dacă u este derivabilă, din regula de derivare a funcțiilor compuse:

(∫au(x)f(t)dt)′=f(u(x))⋅u′(x).

De reținut

  • f continuă pe [a,b] ⇒ există c∈[a,b] cu ∫abf(x)dx=f(c)(b−a); c nu este neapărat unic.
  • m≤f≤M ⇒ m(b−a)≤∫abf≤M(b−a) — util când nu poți calcula integrala.
  • (∫axf(t)dt)′=f(x) pentru f continuă; cu limita u(x), înmulțești cu u′(x).
  • Pentru funcții discontinue teorema poate fi falsă (vezi „Greșeli frecvente”).

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Determină punctul c din teorema de medie pentru f:[0,3]→R, f(x)=x2.

Vezi rezolvarea
  1. ∫03x2dx=x33|03=9.
  2. Cerem f(c)(3−0)=9, adică 3c2=9, c2=3.
  3. Pe [0,3] convine doar c=3≈1,73 (figura de mai sus). Valoarea medie este μ=f(c)=3.

Răspuns: c=3

Exemplul 2. Află valoarea medie a funcției f(x)=sin⁡x pe [0,π] și punctele c în care este atinsă.

Vezi rezolvarea
  1. ∫0πsin⁡xdx=−cos⁡x|0π=1+1=2, deci μ=2π≈0,64.
  2. sin⁡c=2π, cu c∈[0,π]: c1=arcsin⁡2π≈0,69 și c2=π−arcsin⁡2π≈2,45.
  3. Sunt două puncte: teorema garantează existența lui c, nu unicitatea.

Răspuns: μ=2π, atinsă în c=arcsin⁡2π și c=π−arcsin⁡2π

Exemplul 3. Arată că 1≤∫01ex2dx≤e.

Vezi rezolvarea
  1. Funcția ex2 nu are o primitivă exprimabilă prin funcții elementare, deci nu calculăm integrala, ci o încadrăm.
  2. Pentru x∈[0,1]: 0≤x2≤1, iar exponențiala e crescătoare, deci 1=e0≤ex2≤e1=e.
  3. Din inegalitatea de medie, cu b−a=1: 1≤∫01ex2dx≤e.

Răspuns: inegalitatea este adevărată (numeric, integrala este ≈1,4627).

Exemplul 4. Calculează limn→∞∫nn+1sin⁡xxdx.

Vezi rezolvarea
  1. f(x)=sin⁡xx este continuă pe [n,n+1], n≥1. Din teorema de medie, există cn∈[n,n+1] cu ∫nn+1sin⁡xxdx=sin⁡cncn⋅1.
  2. |sin⁡cncn|≤1cn≤1n→0.
  3. Din criteriul cleștelui, limita este 0.

Răspuns: 0

Exemplul 5. Fie G:R→R, G(x)=∫0x21+t3dt. Calculează G′(x) și arată că G(x)≥0 pentru orice x∈R.

Vezi rezolvarea
  1. f(t)=1+t3 este continuă pe [0,+∞), iar x2≥0. Cu u(x)=x2: G′(x)=f(x2)⋅2x=2x1+x6.
  2. G′(x)<0 pentru x<0 și G′(x)>0 pentru x>0: G este descrescătoare pe (−∞,0] și crescătoare pe [0,+∞).
  3. Minimul este G(0)=∫00…=0, deci G(x)≥0 pentru orice x.

Răspuns: G′(x)=2x1+x6; G are minimul 0 în x=0

Exemplul 6 (nivel Bacalaureat). Calculează limx→01x3∫0xsin⁡(t2)dt.

Vezi rezolvarea
  1. F(x)=∫0xsin⁡(t2)dt este derivabilă (integrandul e continuu), F(0)=0 și F′(x)=sin⁡(x2).
  2. Limita este de tipul 00; cu regula lui l'Hôpital: limx→0F(x)x3=limx→0sin⁡(x2)3x2.
  3. limx→0sin⁡(x2)x2=1, deci limita este 13.

Răspuns: 13

Greșeli frecvente

  • Aplici teorema unei funcții discontinue: pentru f(x)=0 pe [0,1) și f(x)=1 pe [1,2] (monotonă, deci integrabilă), ∫02f=1 și μ=12, dar f nu ia niciodată valoarea 12.
  • Crezi că c e unic: în exemplul 2 sunt două puncte. Teorema dă doar existența.
  • Uiți factorul u′(x): (∫0x2f(t)dt)′=2xf(x2), nu f(x2).
  • Confunzi ∫axf(t)dt cu „primitiva” în general: este o primitivă, anume cea care se anulează în a; celelalte diferă de ea printr-o constantă.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Valoarea medie a funcției f(x)=x3 pe intervalul [0,2] este:

  1. 2
  2. 4
  3. 1

Fie F(x)=∫1xln⁡tdt, x>0. Atunci F′(e) este:

  1. e
  2. 1
  3. 0

Pentru x∈[1,2] avem 12≤1x≤1. Rezultă că ∫12dxx este:

  1. mai mare decât 1
  2. mai mic decât 12
  3. între 12 și 1

Derivata funcției G(x)=∫0x2etdt este:

  1. 2xex2
  2. ex2
  3. ex2−1

Exersează

Întrebări frecvente

Ce spune teorema de medie pentru integrale? Dacă f este continuă pe [a,b], există un punct c∈[a,b] astfel încât ∫abf(x)dx=f(c)(b−a). Geometric, aria de sub grafic este egală cu aria unui dreptunghi cu baza [a,b] și înălțimea f(c).

Ce este valoarea medie a unei funcții? Este numărul 1b−a∫abf(x)dx. Pentru o funcție continuă, teorema de medie arată că această valoare este luată efectiv de funcție într-un punct al intervalului.

Cum se derivează o integrală cu limita de sus variabilă? Pentru f continuă, (∫axf(t)dt)′=f(x). Dacă limita de sus este u(x), rezultatul este f(u(x))⋅u′(x).