Formule

Formule

Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 este y − f(x₀) = f′(x₀)·(x − x₀), unde f(x0) este valoarea funcției în x0 (ordonata punctului de tangență), iar f′(x0) este derivata funcției calculată în x0, adică panta tangentei. Practic, pentru a scrie ecuația tangentei ai nevoie de două numere, f(x0) și f′(x0); restul este înlocuire în formulă și aducere la forma y=mx+n.

Exemplu rapid, în punctul de abscisă x0=1: pentru f(x)=x3 avem f(1)=1 și f′(x)=3x2, deci f′(1)=3. Ecuația tangentei este y−1=3(x−1), adică y=3x−2.

Formula ecuației tangentei

Dacă funcția f este derivabilă în punctul x0, tangenta la graficul lui f în punctul M(x0,f(x0)) are ecuația:

y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)

Semnificația fiecărui termen:

  • x0 — abscisa punctului de tangență (este dată în enunț: „în punctul de abscisă x0=1”);
  • f(x0) — ordonata punctului de tangență; se obține înlocuind x0 în expresia lui f;
  • f′(x0) — panta tangentei; se obține calculând derivata f′(x), apoi înlocuind x0;
  • x și y — rămân litere: sunt coordonatele unui punct oarecare de pe tangentă.

Desfăcând paranteza, ecuația tangentei se scrie și în forma explicită:

y=f′(x0)x+f(x0)−x0f′(x0),

adică o dreaptă y=mx+n cu panta m=f′(x0) și ordonata la origine n=f(x0)−x0f′(x0). Formula are sens doar dacă f′(x0) există și este finită; dacă f′(x0)=±∞, tangenta este verticală și are ecuația x=x0. Pentru regulile de calcul al derivatelor vezi tabelul de derivate.

Semnificația geometrică: f′(x₀) este panta tangentei

x y O M x₀ f(x₀) α y = f(x) t

Tangenta în M este poziția-limită a secantelor MN când punctul N de pe grafic se apropie de M. Panta secantei este raportul f(x)−f(x0)x−x0, iar limita acestui raport când x→x0 este exact derivata:

f′(x0)=limx→x0f(x)−f(x0)x−x0=tgα,

unde α este unghiul format de tangentă cu sensul pozitiv al axei Ox. De aici rezultă interpretarea geometrică a derivatei: derivata într-un punct este panta tangentei la grafic în acel punct. Dacă f′(x0)>0 tangenta „urcă”, dacă f′(x0)<0 tangenta „coboară”, iar dacă f′(x0)=0 tangenta este orizontală. Legătura pantă–unghi este aceeași ca la orice dreaptă, vezi panta dreptei și unghiul cu axa Ox; definiția derivatei ca limită este detaliată la limite de funcții.

Algoritm în 4 pași

  1. Calculezi f(x0) — înlocuiești x0 în f(x). Obții ordonata punctului de tangență M(x0,f(x0)).
  2. Calculezi derivata f′(x) — folosind tabelul de derivate și regulile de derivare (produs, cât, funcție compusă).
  3. Calculezi f′(x0) — înlocuiești x0 în f′(x). Acesta este numărul m, panta tangentei.
  4. Scrii ecuația y−f(x0)=f′(x0)(x−x0), înlocuiești cele două numere și aduci la forma y=mx+n.

Verificare rapidă: punctul M(x0,f(x0)) trebuie să verifice ecuația obținută. Dacă nu o verifică, ai greșit la calcul.

Cazuri particulare

Tangenta în punctul de abscisă x0=0. Formula devine y−f(0)=f′(0)x, adică y=f′(0)x+f(0). Este cel mai frecvent caz la Bac: ai nevoie doar de f(0) și f′(0).

Tangenta în punctul de abscisă x0=1. Formula devine y−f(1)=f′(1)(x−1), adică y=f′(1)x+f(1)−f′(1).

Tangenta orizontală (paralelă cu Ox). Condiția este f′(x0)=0. Rezolvi ecuația f′(x)=0, găsești abscisele x0, iar tangenta are ecuația y=f(x0). Punctele în care tangenta este orizontală sunt de regulă punctele de extrem ale funcției (vezi aplicațiile derivatelor în studiul funcțiilor).

Tangenta paralelă cu o dreaptă dată y=mx+n. Două drepte sunt paralele dacă au aceeași pantă, deci impui f′(x0)=m, rezolvi în x0 și apoi scrii tangenta cu formula generală. Dacă tangenta trebuie să fie perpendiculară pe dreaptă, condiția este f′(x0)⋅m=−1.

Tangenta care trece printr-un punct exterior A(a,b). Punctul A nu este pe grafic, deci nu cunoști x0. Impui ca A să verifice ecuația tangentei: b−f(x0)=f′(x0)(a−x0), o ecuație în necunoscuta x0. Fiecare soluție dă o tangentă.

Ecuația normalei. Normala în M este perpendiculara pe tangentă în punctul de tangență, deci are panta −1f′(x0) (pentru f′(x0)≠0):

y−f(x0)=−1f′(x0)(x−x0).

Tangenta la cerc și la parabolă — legătura

Formula y−f(x0)=f′(x0)(x−x0) este generală: funcționează pentru orice curbă dată ca grafic al unei funcții derivabile. Pentru conice, geometria analitică oferă formule „prin dedublare”, echivalente cu formula generală: tangenta la cercul x2+y2=r2 în punctul (x0,y0) este xx0+yy0=r2, iar tangenta la parabola y2=2px în (x0,y0) este yy0=p(x+x0). Pentru parabola y=ax2+bx+c, care este graficul unei funcții, aplici direct formula cu f′(x0)=2ax0+b. Alte formule pentru drepte găsești în hub-ul de analiză matematică și în secțiunea de geometrie analitică.

Greșeli frecvente

  • Înlocuiești x cu x0 peste tot. În ecuația tangentei x și y rămân variabile; doar f(x0) și f′(x0) sunt numere.
  • Folosești f′(x) în loc de f′(x0). Panta este un număr, nu o expresie în x. Dacă în ecuația finală apare x2 sau ex, ceva este greșit: tangenta este o dreaptă.
  • Confuzi f(x0) cu f′(x0). Prima este ordonata punctului, a doua este panta. Scrie-le separat, cu etichete, înainte de a le introduce în formulă.
  • Greșeli de semn la desfacerea parantezei. Din y−3=−2(x−2) rezultă y=−2x+4+3=−2x+7, nu y=−2x+1. Verifică întotdeauna cu punctul M.

Întrebări frecvente

Care este ecuația tangentei la graficul funcției? Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 este y−f(x0)=f′(x0)(x−x0). Este ecuația unei drepte care trece prin punctul M(x0,f(x0)) și are panta m=f′(x0).

Cum scriu ecuația tangentei în punctul de abscisă x = 0? Calculezi f(0) și f′(0), apoi scrii y−f(0)=f′(0)(x−0), adică y=f′(0)x+f(0). De exemplu, pentru f(x)=ex obții f(0)=1, f′(0)=1 și tangenta y=x+1.

Ce reprezintă f′(x₀) în ecuația tangentei? f′(x0) este panta tangentei, egală cu tangenta unghiului α pe care dreapta îl face cu axa Ox: f′(x0)=tgα. Aceasta este interpretarea geometrică a derivatei într-un punct.

Exersează: fișă de lucru printabilă — ecuația tangentei, clasa a 11-a, cu 17 exerciții și răspunsuri.

Verifică-te: 3 întrebări

Ecuația tangentei la graficul lui f în punctul de abscisă x0 este:

  1. y−f(x0) =f′(x0)(x−x0)
  2. y−f′(x0) =f(x0)(x−x0)
  3. y=f′(x0)⋅x

Ecuația tangentei la graficul funcției f(x)=x2+1 în x0=1 este:

  1. y=2x+2
  2. y=2x
  3. y=x+1

Panta tangentei la graficul funcției f(x)=x3 în x0=2 este:

  1. 8
  2. 4
  3. 12
Exemple

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−3x+2. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=1.

Rezolvare. f(1)=1−3+2=0. Derivata: f′(x)=2x−3, deci f′(1)=2−3=−1.
Ecuația tangentei: y−f(1)=f′(1)(x−1), adică y−0=−1⋅(x−1).
Forma finală: y=−x+1.

Exemplul 2. Se consideră funcția f:(0,∞)→R, f(x)=ln⁡x. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=1.

Rezolvare. f(1)=ln⁡1=0. Derivata: f′(x)=1x, deci f′(1)=1.
Ecuația tangentei: y−0=1⋅(x−1).
Forma finală: y=x−1. (Tangenta în punctul (1,0) are panta 1, adică face un unghi de 45∘ cu axa Ox.)

Exemplul 3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=ex. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=0.

Rezolvare. f(0)=e0=1. Derivata: f′(x)=ex, deci f′(0)=1.
Ecuația tangentei: y−1=1⋅(x−0).
Forma finală: y=x+1.

Exemplul 4. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x3−3x. Determinați punctele graficului în care tangenta este orizontală (paralelă cu axa Ox) și scrieți ecuațiile acestor tangente.

Rezolvare. Tangenta este orizontală când f′(x0)=0. Derivata: f′(x)=3x2−3=3(x2−1).
f′(x)=0⇔x2=1⇔x0∈{−1,1}.
Pentru x0=1: f(1)=1−3=−2, punctul A(1,−2), tangenta y=−2.
Pentru x0=−1: f(−1)=−1+3=2, punctul B(−1,2), tangenta y=2.
(Punctele A și B sunt punctele de extrem local ale funcției.)

Exemplul 5. Se consideră funcția f:R∖{1}→R, f(x)=x+1x−1. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=2.

Rezolvare. f(2)=2+12−1=3. Derivata (regula câtului):

f′(x)=(x+1)′(x−1)−(x+1)(x−1)′(x−1)2=(x−1)−(x+1)(x−1)2=−2(x−1)2,

deci f′(2)=−21=−2.
Ecuația tangentei: y−3=−2(x−2), adică y−3=−2x+4.
Forma finală: y=−2x+7. Verificare: pentru x=2 obținem y=−4+7=3=f(2). ✓

Exerciții

Exerciții propuse

  1. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f:R→R, f(x)=x2+2x, în punctul de abscisă x0=0.
  2. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f:R→R, f(x)=x3−x, în punctul de abscisă x0=1.
  3. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f:(0,∞)→R, f(x)=x, în punctul de abscisă x0=4.
  4. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f:R→R, f(x)=xex, în punctul de abscisă x0=0.
  5. Determinați punctul graficului funcției f:R→R, f(x)=x2−4x+1, în care tangenta este paralelă cu axa Ox, și scrieți ecuația acestei tangente.
  6. Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f:R→R, f(x)=x2, care este paralelă cu dreapta y=4x−1.
Răspunsuri
  1. f(0)=0, f′(x)=2x+2, f′(0)=2; tangenta: y=2x.
  2. f(1)=0, f′(x)=3x2−1, f′(1)=2; tangenta: y=2x−2.
  3. f(4)=2, f′(x)=12x, f′(4)=14; tangenta: y−2=14(x−4), adică y=14x+1.
  4. f(0)=0, f′(x)=ex(x+1), f′(0)=1; tangenta: y=x.
  5. f′(x)=2x−4=0⇒x0=2, f(2)=−3; punctul (2,−3), tangenta y=−3.
  6. Panta trebuie să fie 4: f′(x)=2x=4⇒x0=2, f(2)=4; tangenta: y−4=4(x−2), adică y=4x−4.
Actualizat la
Testează-te la acest capitol Grile din subiecte oficiale de Evaluare Națională, cu scor și explicații →
Publicitate