Formule

Formule

Ecuația dreptei care trece prin punctele A(xA,yA) și B(xB,yB) este y−yAyB−yA=x−xAxB−xA, iar dreapta prin M(x0,y0) cu panta m are ecuația y−y0=m(x−x0). Orice dreaptă se poate scrie în forma generală ax+by+c=0 (cu a,b nu simultan nuli), iar orice dreaptă neverticală și în forma explicită y=mx+n. Tabelul de mai jos rezumă toate formele, urmate de paralelism, perpendicularitate, intersecție și distanța de la un punct la o dreaptă.

Ecuația dreptei prin două puncte, ecuația dreptei prin punct și pantă și panta dreptei m = tg α, cu desen în reperul xOy

Formele ecuației dreptei

FormaEcuațiaCând o folosești
Generalăax+by+c=0, a2+b2≠0forma finală cerută de obicei
Explicităy=mx+nștii panta m și ordonata la origine n
Punct și pantăy−y0=m(x−x0)știi un punct și panta (sau unghiul cu Ox)
Prin două punctey−yAyB−yA=x−xAxB−xAștii două puncte, xA≠xB, yA≠yB
Prin tăieturixp+yq=1dreapta taie axele în (p,0) și (0,q)
Paralelă cu Oxy=y0panta 0 (dreaptă orizontală)
Paralelă cu Oyx=x0dreaptă verticală, fără pantă

Ecuația dreptei prin două puncte

AB: y−yAyB−yA=x−xAxB−xA

Formula cere xA≠xB și yA≠yB. Dacă xA=xB, dreapta este x=xA; dacă yA=yB, dreapta este y=yA. O formă valabilă în toate cazurile folosește un determinant:

|xy1xAyA1xByB1|=0

Aceeași condiție, cu un punct C în locul lui (x,y), arată că A,B,C sunt coliniare (vezi coordonate, distanța, mijlocul, coliniaritatea).

Ecuația dreptei prin punct și pantă. Forma explicită

y−y0=m(x−x0)

Desfăcând parantezele obții forma explicită y=mx+n: m este panta, iar n este ordonata punctului în care dreapta taie axa Oy, adică (0,n). Dreptele prin origine au n=0: y=mx. Bisectoarele: y=x (prima, m=1) și y=−x (a doua, m=−1).

ABnαxyOΔxΔyd

Coeficientul unghiular (panta), pe scurt

În y=mx+n, panta m=tgα este coeficientul lui x; prin două puncte m=yB−yAxB−xA, iar din forma generală m=−ab (b≠0). Dreptele verticale nu au pantă.

Detalii, toate formulele și exemple rezolvate: Panta unei drepte

Ecuația prin tăieturi

Dacă dreapta intersectează axele în P(p,0) și Q(0,q), cu p,q≠0, ecuația ei este xp+yq=1. Invers, din ax+by+c=0 afli tăieturile punând pe rând y=0 și x=0.

Drepte paralele, perpendiculare și unghiul a două drepte

Pentru d1:y=m1x+n1 și d2:y=m2x+n2:

d1∥d2⟺m1=m2, n1≠n2 d1⊥d2⟺m1⋅m2=−1

În forma generală a1x+b1y+c1=0, a2x+b2y+c2=0: paralele dacă a1a2=b1b2≠c1c2, perpendiculare dacă a1a2+b1b2=0. Unghiul ascuțit φ dintre două drepte neperpendiculare se află din:

tgφ=|m1−m21+m1m2|

Mai multe cazuri: drepte paralele și perpendiculare, intersecția a două drepte.

Intersecția a două drepte

Punctul comun al dreptelor d1 și d2 are coordonatele egale cu soluția sistemului format din cele două ecuații. Sistemul are soluție unică dacă dreptele sunt concurente (a1b2−a2b1≠0), nicio soluție dacă sunt paralele și o infinitate dacă sunt confundate.

Distanța de la un punct la o dreaptă

Distanța de la M(x0,y0) la dreapta d:ax+by+c=0 este:

d(M,d)=|ax0+by0+c|a2+b2

Ecuația trebuie adusă întâi la forma generală. Aplicații (înălțimi, arii): distanța de la un punct la o dreaptă și arii. Coordonatele vectorului director AB→ sunt pe pagina vectori în plan.

Probleme tipice Bac

  • Mediatoarea segmentului AB: trece prin mijlocul lui AB și are panta −1mAB.
  • Înălțimea din A a triunghiului ABC: trece prin A și are panta −1mBC; lungimea ei este distanța de la A la dreapta BC.
  • Mediana din A: dreapta prin A și mijlocul laturii BC, scrisă cu formula prin două puncte.
  • Parametru pentru paralelism sau perpendicularitate: egalezi pantele, respectiv pui condiția m1m2=−1 sau a1a2+b1b2=0, apoi rezolvi ecuația în parametru.

Greșeli frecvente

  • Panta din forma generală: pentru 2x+3y−1=0, panta este −23, nu 2 sau 23; scrie întâi y=−23x+13.
  • Formula prin două puncte cu numitor zero: dacă xA=xB, dreapta este verticală, x=xA.
  • Perpendiculara: panta ei este −1m (inversă și cu semn schimbat), nu −m și nici 1m.
  • Distanța fără modul sau fără radical: numărătorul este |ax0+by0+c|, numitorul a2+b2.

Calculează rapid: calculator ecuația dreptei prin două puncte — pantă, ecuație, distanță și mijloc, cu toți pașii.

Întrebări frecvente

Cum scriu ecuația dreptei care trece prin două puncte? Folosești y−yAyB−yA=x−xAxB−xA sau calculezi panta m=yB−yAxB−xA și scrii y−yA=m(x−xA). Dacă xA=xB, dreapta este verticală: x=xA.

Cum scriu ecuația dreptei paralele cu o dreaptă dată, printr-un punct? Dreapta paralelă are aceeași pantă. De exemplu, paralela la y=2x+1 prin M(1,4) este y−4=2(x−1), adică y=2x+2.

Când sunt două drepte perpendiculare? Când produsul pantelor este −1: m1⋅m2=−1. În forma generală, condiția este a1a2+b1b2=0, valabilă și când una dintre drepte este verticală.

Exersează: fișă de lucru printabilă — ecuația dreptei, clasa a 10-a, cu 19 exerciții și răspunsuri.

Verifică-te: 3 întrebări

Panta dreptei care trece prin A(x1,y1) și B(x2,y2), cu x1≠x2, este:

  1. y2−y1x2−x1
  2. x2−x1y2−y1
  3. y2+y1x2+x1

Ecuația dreptei care trece prin A(1,2) și B(3,8) este:

  1. y=3x+2
  2. y=3x−1
  3. y=2x+2

Ce pantă are o dreaptă perpendiculară pe d:y=2x+1?

  1. −2
  2. 2
  3. −12
Exemple

Exemple rezolvate

Exemplul 1 (prin două puncte, Bac M2). Scrieți ecuația dreptei AB, unde A(1,3) și B(3,7).

Rezolvare: y−37−3=x−13−1⇒y−3=2(x−1). Deci AB:y=2x+1, adică 2x−y+1=0.

Exemplul 2 (unghi cu Ox și un punct). Determinați ecuația dreptei care formează cu axa Ox un unghi de 45∘ și trece prin A(2,−1).

Rezolvare: m=tg45∘=1. Din y+1=1⋅(x−2) obținem y=x−3, adică x−y−3=0.

Exemplul 3 (prin tăieturi). Scrieți ecuația dreptei care taie axele în P(3,0) și Q(0,−2).

Rezolvare: x3+y−2=1. Înmulțind cu 6: 2x−3y=6, adică 2x−3y−6=0.

Exemplul 4 (paralela și perpendiculara, Bac M2). Fie d:y=2x+1 și P(1,4). Scrieți ecuațiile dreptelor prin P paralelă, respectiv perpendiculară pe d.

Rezolvare: Paralela are m=2: y−4=2(x−1)⇒y=2x+2. Perpendiculara are m=−12: y−4=−12(x−1)⇒x+2y−9=0.

Exemplul 5 (intersecția a două drepte). Aflați punctul de intersecție al dreptelor d1:x+y−5=0 și d2:2x−y−1=0.

Rezolvare: Adunând ecuațiile: 3x−6=0⇒x=2, apoi y=5−2=3. Punctul de intersecție este (2,3).

Exemplul 6 (distanța punct–dreaptă, Bac M1). Calculați distanța de la A(1,2) la dreapta d:3x+4y−1=0.

Rezolvare: d(A,d)=|3⋅1+4⋅2−1|9+16 =105=2.

Exerciții

Exerciții propuse

  1. Determinați ecuația dreptei d care formează cu axa Ox un unghi de 60∘ și trece prin origine.
  2. Determinați ecuația dreptei de pantă −3 care trece prin punctul A(2,−4).
  3. Determinați ecuația dreptei care formează cu axa Ox un unghi de 30∘ și trece prin A(6,0).
  4. Determinați ecuația dreptei care trece prin punctele A(6,−4) și B(7,−7).
  5. Fie punctele A(5,−2) și B(−1,4). Determinați mijlocul segmentului AB, panta dreptei AB și ecuația mediatoarei segmentului AB.
  6. Se consideră punctele A(2,−1), B(−3,0), C(4,−5). Determinați ecuația înălțimii din A a triunghiului ABC.
  7. Determinați a∈R pentru care dreptele d1:ax+2y+1=0 și d2:3x−y+4=0 sunt: a) paralele; b) perpendiculare.
  8. Aflați punctul de intersecție al dreptelor x−2y+3=0 și 3x+y−5=0 și distanța de la acest punct la dreapta 3x−4y+10=0.
Răspunsuri
  1. m=3: y=3x
  2. y+4=−3(x−2)⇒y=−3x+2
  3. m=33: x−3y−6=0
  4. m=−3: y=−3x+14
  5. M(2,1), mAB=−1; mediatoarea are panta 1: y=x−1
  6. mBC=−57, înălțimea are panta 75: 7x−5y−19=0
  7. a) a3=2−1⇒a=−6; b) 3a−2=0⇒a=23
  8. Intersecția (1,2); distanța |3−8+10|5=1
Actualizat la
Testează-te la acest capitol Grile din subiecte oficiale de Evaluare Națională, cu scor și explicații →
Publicitate