O asimptotă este o dreaptă de care graficul unei funcții se apropie oricât de mult, fără a o atinge neapărat, atunci când x tinde la infinit sau către un punct în care funcția nu este definită. Capitolul acoperă cele trei tipuri — asimptote orizontale, asimptote verticale și asimptote oblice — cu definițiile prin limite, condițiile de existență și exemple rezolvate. Determinarea asimptotelor este primul pas în studiul funcțiilor din clasa a XI-a și un punct cerut aproape în fiecare an la Bacalaureat, la M1 și la M2 (subiectul III, exercițiul de analiză). O funcție poate avea cel mult două asimptote orizontale sau oblice (una spre −∞, una spre +∞), dar oricâte asimptote verticale, ca în cazul funcției tangentă.

Formulele esențiale

Asimptota orizontală spre +∞ (analog spre −∞): dreapta y=l este asimptotă orizontală dacă

limx→+∞f(x)=l∈R.

Asimptota verticală: dreapta x=a este asimptotă verticală dacă cel puțin una dintre limitele laterale este infinită,

limx→a−f(x)=±∞saulimx→a+f(x)=±∞,

unde a este un punct de acumulare al domeniului în care f nu este definită (de regulă un zero al numitorului) sau un capăt finit al domeniului.

Asimptota oblică spre +∞: dreapta y=mx+n este asimptotă oblică dacă

m=limx→+∞f(x)x∈R∗,n=limx→+∞(f(x)−mx)∈R.

Caz particular util: pentru funcția rațională f(x)=P(x)Q(x), există asimptotă orizontală dacă gradP≤gradQ și asimptotă oblică dacă gradP=gradQ+1; asimptota oblică este atunci câtul împărțirii lui P la Q.

Cum alegi metoda

  1. Determină domeniul funcției: punctele excluse (zerourile numitorului, valorile negative sub radical, argumentul logaritmului) sunt candidații pentru asimptotele verticale.
  2. Calculează limitele laterale în fiecare punct candidat; dacă una este infinită, ai asimptotă verticală.
  3. Verifică dacă domeniul este nemărginit; doar atunci are sens să cauți asimptote spre ±∞.
  4. Calculează limx→±∞f(x): dacă limita este finită, ai asimptotă orizontală și nu mai cauți oblică în aceeași direcție.
  5. Dacă limita este infinită, calculează m și n; asimptota oblică există numai dacă ambele limite sunt finite și m≠0.

Greșeli frecvente

  • Căutarea asimptotei oblice când există deja asimptotă orizontală în aceeași direcție — cele două se exclud reciproc.
  • Declararea unei asimptote verticale doar pentru că numitorul se anulează, fără a calcula limitele laterale (fracția se poate simplifica și punctul devine o „gaură” în grafic).
  • Calcularea limitei doar spre +∞ și ignorarea lui −∞, unde funcțiile cu radical sau exponențiale se pot comporta diferit.

Întrebări frecvente

Poate graficul să intersecteze asimptota? Da. Asimptota descrie comportamentul la infinit; graficul o poate traversa de un număr finit (sau chiar infinit, ca la sin⁡xx) de ori înainte de a se apropia definitiv de ea.

Funcțiile polinomiale au asimptote? Nu. Un polinom de grad cel puțin 1 tinde la ±∞ mai repede decât orice dreaptă (sau este el însuși o dreaptă), deci nu are asimptote de niciun fel.

Ce se cere de obicei la Bacalaureat? Determinarea ecuației asimptotei orizontale sau oblice spre +∞ și a asimptotei verticale în punctul exclus din domeniu, urmate de tabelul de variație al funcției.

Capitolul face parte din secțiunea Analiză matematică, alături de limite, derivate și studiul funcțiilor; formulele de Algebră (descompuneri, împărțirea polinoamelor) sunt utile la calculul limitelor.

Verifică-ți rezolvarea: calculator asimptote — verticale, orizontale și oblice, pas cu pas.

Exersează: fișă de lucru printabilă — continuitate și asimptote, clasa a 11-a, cu 17 exerciții și răspunsuri.

Exersează: fișă de lucru printabilă — reprezentarea grafică a funcțiilor (tabel de variație), clasa a 11-a, cu 14 exerciții și răspunsuri.

Toate formulele din această categorie

Actualizat la
Testează-te la Evaluarea Națională Grile din subiecte oficiale, cu scor instant și explicații →
Publicitate