Rangul unei matrice — lecție clasa a 11-a: teorie, exemple, exerciții
Publicitate
În această lecție înveți ce este un minor al unei matrice, cum se definește rangul și cum îl calculezi rapid prin bordarea unui minor nenul. Rangul îți spune câte linii (sau coloane) „independente” are o matrice și este instrumentul cu care decizi, la sistemele liniare, dacă un sistem e compatibil (teoremele Kronecker–Capelli și Rouché). Lecția este din programa M1 (mate-info); la M2 rangul nu este în programă.
Teorie
Minorii unei matrice
Fie și . Alegem linii și coloane ale lui ; elementele aflate la intersecția lor formează o matrice pătratică de ordin . Determinantul ei se numește minor de ordin al matricei . Minorii de ordin 1 sunt chiar elementele matricei.
De exemplu, pentru , alegând liniile 1, 2 și coloanele 1, 3 obținem minorul de ordin 2 . Matricea are 3 minori de ordin 2 (câte unul pentru fiecare pereche de coloane) și niciun minor de ordin 3.
Definiția rangului
Fie o matrice nenulă. Spunem că rangul matricei este și scriem dacă are un minor nenul de ordin și toți minorii de ordin mai mare decât (dacă există) sunt nuli. Prin convenție, rangul matricei nule este 0.
Altfel spus, rangul este ordinul maxim al unui minor nenul al matricei. De aici rezultă imediat:
;
pentru : ;
(minorii transpusei sunt minorii lui , transpuși, deci au aceleași valori).
Observație. Dacă toți minorii de ordin sunt nuli, atunci și toți minorii de ordin sunt nuli: dezvoltând un minor de ordin după o linie, obții o sumă de termeni care conțin câte un minor de ordin . De aceea e suficient să găsești un minor nenul de ordin și să arăți că toți cei de ordin sunt nuli.
Calculul rangului prin bordare
Un minor de ordin obținut dintr-un minor de ordin adăugând încă o linie și încă o coloană ale lui se numește minor care bordează pe .
Proprietate (metoda bordării). Dacă matricea are un minor de ordin și toți minorii de ordin care îl bordează pe sunt nuli, atunci .
Avantajul: în loc să calculezi toți minorii de ordin , îi calculezi doar pe cei care conțin minorul ales. Pentru o matrice de tip cu un minor nenul de ordin 2, sunt doar minori care îl bordează, față de 4 minori de ordin 3 în total.
Algoritm practic. 1) Dacă , rangul este cel puțin 1. 2) Cauți un minor de ordin 2 nenul; dacă nu există, rangul este 1. 3) Îl bordezi cu fiecare linie și coloană rămasă; dacă toți minorii obținuți sunt nuli, rangul este 2; dacă unul e nenul, rangul este cel puțin 3 și continui la fel.
De reținut că și transformările elementare pe linii (schimbarea a două linii, înmulțirea unei linii cu un număr nenul, adunarea la o linie a altei linii înmulțite cu un număr) nu schimbă rangul; pe această idee se bazează metoda lui Gauss.
De reținut
Rangul = ordinul maxim al unui minor nenul; .
; la matrice pătratică de ordin : rang ⇔ .
Două linii proporționale (sau o linie combinație a celorlalte) „scad” rangul.
Bordare: minor de ordin + toți bordanții nuli ⇒ rang .
Exemple rezolvate
Exemplul 1. Determină rangul matricei .
Vezi rezolvarea
Singurul minor de ordin 2 este .
Matricea nu este nulă (are elemente nenule, adică minori de ordin 1 nenuli), deci . Observă că a doua linie este prima înmulțită cu .
Răspuns:
Exemplul 2. Determină rangul matricei .
Vezi rezolvarea
Cu regula lui Sarrus: , deci .
Minorul format de liniile 1, 2 și coloanele 1, 2: .
Deci . (Explicație: linia a treia este suma primelor două.)
Răspuns:
Exemplul 3. Determină, prin bordare, rangul matricei .
Vezi rezolvarea
Alegem minorul (liniile 1, 2; coloanele 1, 2), deci .
Îl bordăm cu linia 3 și pe rând cu coloana 3, respectiv coloana 4: și .
Toți minorii care bordează pe sunt nuli, deci (linia 3 = linia 1 + linia 2).
Răspuns:
Exemplul 4. Determină numerele reale și pentru care matricea are rangul 1.
Vezi rezolvarea
, deci dacă și numai dacă toți cei trei minori de ordin 2 sunt nuli.
; .
Al treilea minor: , deci și el este nul. Liniile sunt proporționale: .
Răspuns:
Exemplul 5 (cu parametru). Discută, după valorile parametrului real , rangul matricei .
Vezi rezolvarea
Adunăm toate coloanele la prima și scoatem factorul : .
Dacă : , deci .
Dacă : toate elementele sunt 1, toate liniile sunt egale, deci toți minorii de ordin 2 sunt nuli și .
Dacă : , iar , deci .
Răspuns: rang 3 pentru ; rang 2 pentru ; rang 1 pentru
Greșeli frecvente
„Determinantul e 0, deci rangul e 0”: fals. spune doar că rangul este mai mic decât ordinul matricei; rangul 0 îl are numai matricea nulă.
Te oprești după un singur minor nul: ca să arăți că rangul este , trebuie ca toți minorii care bordează minorul nenul ales să fie nuli, nu doar unul dintre ei.
Calculezi „determinantul” unei matrice nepătratice: determinantul există doar pentru matrice pătratice; la o matrice lucrezi cu minorii ei de ordin 2.
Rang mai mare decât numărul de linii sau de coloane: imposibil; o matrice are rangul cel mult 3.
Verifică-te
Verifică-te: 4 întrebări
Rangul unei matrice de tip poate fi cel mult:
3
2
6
Rangul nu depășește : matricea nu are minori de ordin 3.
Rangul matricei cu liniile și este:
1
2
0
Determinantul este , dar matricea nu e nulă, deci rangul este 1 (a doua linie este de 3 ori prima).
Dacă și , atunci:
Singurul minor de ordin 3 este chiar , deci rangul este 3.
O matrice nenulă are toți minorii de ordin 2 nuli. Rangul ei este:
1
2
nu se poate spune
Are un minor de ordin 1 nenul (un element nenul) și toți minorii de ordin 2 nuli, deci rangul este 1.
La Bacalaureat: Bac M1 2025, sesiunea august, Subiectul al II-lea, ex. 1 b) (pentru sistemul are o infinitate de soluții; matricea sistemului și matricea extinsă au amândouă rangul 2, rezolvat aici). Rangul nu se cere de obicei ca item separat, dar e instrumentul din spatele discuției sistemelor.
Ce este rangul unei matrice? Este ordinul maxim al unui minor nenul al matricei. De exemplu, o matrice pătratică de ordin 3 cu determinantul 0, dar cu un minor de ordin 2 nenul, are rangul 2.
Cum se calculează rangul unei matrice rapid? Alegi un minor nenul de ordin și calculezi doar minorii de ordin care îl bordează. Dacă toți sunt nuli, rangul este ; dacă unul este nenul, rangul crește și continui.
La ce folosește rangul? În principal la sisteme liniare: un sistem este compatibil exact când matricea sistemului și matricea extinsă au același rang (teorema Kronecker–Capelli), iar rangul arată câte necunoscute principale are sistemul.