În această lecție înveți cum se calculează An pentru o matrice pătratică: prin inducție matematică, cu relația A2=kA, cu binomul lui Newton pentru matrice care comută și cu relația Hamilton–Cayley pentru matricele de ordinul 2. Puterile de matrice apar la Bacalaureat la Subiectul II.1 (M1 și M2), de obicei la cerința c).

Teorie

Definiție și proprietăți

Pentru A∈Mn(R) definim A0=In, A1=A și Ak+1=Ak⋅A pentru k∈N. Deci A2=A⋅A, A3=A⋅A⋅A etc. Puterile au sens doar pentru matrice pătratice (altfel A⋅A nu există).

Din asociativitatea înmulțirii rezultă, pentru p,q∈N:

Ap⋅Aq=Ap+q,(Ap)q=Apq,ApAq=AqAp.

Atenție: (AB)n=AnBn și binomul lui Newton (A+B)n=∑k=0nCnkAn−kBk sunt adevărate numai dacă AB=BA. Matricea In comută cu orice matrice, de aceea (aIn+B)n se poate dezvolta mereu cu binomul.

Metoda 1: calculez câteva puteri, intuiesc forma, demonstrez prin inducție

Calculezi A2, A3, observi regula, apoi o demonstrezi prin inducție matematică (clasa a IX-a): verifici pentru n=1 și arăți că din P(k) rezultă P(k+1), folosind Ak+1=Ak⋅A.

Metoda 2: dacă A2=kA

Atunci A3=A2⋅A=kA⋅A=kA2=k2A și, prin inducție, An=kn−1A pentru orice n≥1.

Metoda 3: A=aIn+N, cu N2=On (sau N3=On)

Cum aIn comută cu N, aplicăm binomul lui Newton; toți termenii cu N2,N3,… dispar:

An=(aIn+N)n=anIn+Cn1an−1N=anIn+nan−1N(dacă N2=On).

Dacă N2≠On dar N3=On, mai rămâne un termen: An=anIn+nan−1N+Cn2an−2N2. O matrice N cu o putere nulă se numește nilpotentă; matricele triunghiulare cu zerouri pe diagonală sunt nilpotente.

Metoda 4: relația Hamilton–Cayley (ordinul 2)

Pentru orice A=(abcd) are loc

A2−(a+d)A+(ad−bc)I2=O2.

De ce? Calcul direct: A2=(a2+bcab+bdac+cdbc+d2), iar (a+d)A=(a2+adab+bdac+cdad+d2); diferența este (bc−ad00bc−ad)=−(ad−bc)I2. Aici a+d=trA, iar numărul ad−bc se va numi, în capitolul următor, determinantul matricei. Relația permite să scrii orice putere ca An=xnA+ynI2: înlocuiești mereu A2 cu (a+d)A−(ad−bc)I2.

Matrice diagonale și matrice de rotație

  • (a00b)n=(an00bn): o matrice diagonală se ridică la putere element cu element pe diagonală (doar ea!).
  • R(t)=(cos⁡t−sin⁡tsin⁡tcos⁡t) verifică R(t)R(u)=R(t+u) (formulele lui cos⁡(t+u) și sin⁡(t+u)), deci R(t)n=R(nt).

De reținut

  • An se definește doar pentru matrice pătratice; A0=In.
  • În general (An)ij≠(aij)n — excepție: matricele diagonale.
  • A2=kA⇒An=kn−1A; A=aI+N, N2=O⇒An=anI+nan−1N.
  • Ordinul 2: A2=(a+d)A−(ad−bc)I2.
  • Binom și (AB)n=AnBn doar pentru matrice care comută.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Fie A=(1101). Calculează An, n∈N∗.

Vezi rezolvarea
  1. A2=(1201), A3=A2A=(1301). Intuim P(n): An=(1n01).
  2. P(1) este adevărată. Dacă Ak=(1k01), atunci Ak+1=AkA=(1k01)(1101)=(1k+101), adică P(k+1).
  3. Prin inducție, P(n) este adevărată pentru orice n≥1.

Răspuns: An=(1n01)

Exemplul 2. Fie A=(2211). Arată că A2=3A, calculează A5 și suma S=A+A2+⋯+An.

Vezi rezolvarea
  1. A2=(4+24+22+12+1)=(6633)=3A.
  2. Prin metoda 2, An=3n−1A, deci A5=34A=81A=(1621628181).
  3. S=(1+3+32+⋯+3n−1)A=3n−12A (suma unei progresii geometrice).

Răspuns: A5=(1621628181), S=3n−12A

Exemplul 3. Calculează An pentru A=(123012001).

Vezi rezolvarea
  1. A=I3+N, cu N=(023002000); N2=(004000000), N3=O3.
  2. I3 comută cu N, deci An=I3+nN+n(n−1)2N2.
  3. Elementul (1,3): 3n+n(n−1)2⋅4=3n+2n2−2n=2n2+n.

Răspuns: An=(12n2n2+n012n001) (de exemplu, A10 are în colțul din dreapta sus 210).

Exemplul 4. Fie A=(1234). Scrie A2, A3 și A4 sub forma xA+yI2.

Vezi rezolvarea
  1. Hamilton–Cayley: a+d=5, ad−bc=4−6=−2, deci A2−5A−2I2=O2, adică A2=5A+2I2.
  2. A3=A2⋅A=5A2+2A=5(5A+2I2)+2A=27A+10I2.
  3. A4=A3⋅A=27A2+10A=27(5A+2I2)+10A=145A+54I2.
  4. Verificare: A3=27(1234)+10I2=(375481118), la fel ca prin înmulțire directă.

Răspuns: A2=5A+2I2, A3=27A+10I2, A4=145A+54I2

Exemplul 5. Fie A=(cos⁡π3−sin⁡π3sin⁡π3cos⁡π3). Calculează A6 și A2026.

Vezi rezolvarea
  1. A=R(π3), deci An=R(nπ3). Pentru n=6: R(2π)=(1001)=I2.
  2. 2026=6⋅337+4, deci A2026=(A6)337⋅A4=A4=R(4π3).
  3. cos⁡4π3=−12, sin⁡4π3=−32.

Răspuns: A6=I2, A2026=(−1232−32−12)

Exemplul 6 (tip Bac). Se consideră A=(2−110). a) Arată că A2=2A−I2. b) Arată că An=(n+1−nn1−n), pentru orice n∈N∗. c) Determină n pentru care An=(11−1010−9).

Vezi rezolvarea
  1. a) A2=(4−1−22−1)=(3−22−1), iar 2A−I2=(3−22−1). (Este chiar relația Hamilton–Cayley: a+d=2, ad−bc=1.)
  2. b) Din a): (A−I2)2=A2−2A+I2=O2. Notăm N=A−I2=(1−11−1), N2=O2, deci An=(I2+N)n=I2+nN=(1+n−nn1−n).
  3. c) Comparând elementul (1,1): n+1=11, deci n=10; celelalte elemente se potrivesc: −10,10,−9.

Răspuns: c) n=10

Greșeli frecvente

  • Ridici fiecare element la putere: (1234)2≠(14916) (corect: (7101522)). Regula element cu element merge doar la matrice diagonale.
  • Scrii (AB)2=A2B2 sau aplici binomul lui Newton pentru (A+B)n fără să verifici că AB=BA.
  • Din A2=O2 deduci A=O2: (0100)2=O2, deși matricea nu e nulă.
  • Te oprești la intuiție: forma lui An ghicită din A2,A3 trebuie demonstrată (de obicei prin inducție) — la Bac fără demonstrație nu primești punctajul întreg.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

(200−1)3 este:

  1. (600−3)
  2. (800−1)
  3. (8001)

Pentru N=(0100), matricea N2 este:

  1. O2
  2. N
  3. I2

Pentru J=(1111), J3 este:

  1. J
  2. 3J
  3. 4J

Pentru A=(3122), relația Hamilton–Cayley dă:

  1. A2=5A+4I2
  2. A2=5A−4I2
  3. A2=4A−5I2

Exersează

Întrebări frecvente

Cum se calculează puterea n a unei matrice? Calculezi A2, A3, intuiești forma lui An și o demonstrezi prin inducție. Scurtături: dacă A2=kA, atunci An=kn−1A; dacă A=aI+N cu N2=O, atunci An=anI+nan−1N.

Ce spune relația Hamilton–Cayley? Pentru o matrice de ordinul 2, A=(abcd), are loc A2−(a+d)A+(ad−bc)I2=O2. Cu ea, orice putere An se scrie ca xnA+ynI2.

Se poate folosi binomul lui Newton pentru matrice? Da, dar numai pentru două matrice care comută (AB=BA). Cazul cel mai des întâlnit este (aIn+N)n, pentru că In comută cu orice matrice.