Unități de lungime: metrul, multiplii și submultiplii — clasa a III-a: explicație, exemple, exerciții

În această lecție înveți care sunt unitățile de măsură pentru lungime – metrul, unitățile mai mici și cele mai mari decât el – și cu ce instrumente măsori. Îți folosește când afli cât de lung e caietul, cât de înaltă e ușa sau cât de departe e bunica.

Explicație

Ca să spunem cât de lung este un lucru, îl comparăm cu o unitate de măsură. Odinioară oamenii măsurau cu palma, cu pasul sau cu cotul, dar fiecare are palma altfel. De aceea s-a ales o unitate la fel pentru toți: metrul (se scrie m). Metrul este unitatea principală pentru lungime; un pas mare al unui adult are cam un metru.

Pentru lucruri mici folosim unități mai mici decât metrul (submultiplii), iar pentru distanțe mari unități mai mari decât metrul (multiplii). În tabel, unitățile sunt așezate de la cea mai mare (sus) la cea mai mică (jos):

Unitatea	Se scrie
mai mari decât metrul
kilometrul	km
hectometrul	hm
decametrul	dam
metrul (unitatea principală)	m
mai mici decât metrul
decimetrul	dm
centimetrul	cm
milimetrul	mm

• milimetrul – grosimea unei monede, a unei furnici;
• centimetrul – lungimea unui creion, a unei frunze, a caietului;
• metrul – înălțimea unei uși, lungimea clasei, a unei panglici;
• kilometrul – distanța dintre două sate sau orașe.

Știi deja că 1 m = 100 cm. Kilometrul este mult mai lung: 1 km = 1000 m, cam un sfert de oră de mers pe jos. Cum treci dintr-o unitate în alta vei învăța în clasa a IV-a; acum lucrăm mereu cu aceeași unitate.

Instrumente de măsură

• rigla – pentru lucruri mici (în cm și mm);
• metrul de croitorie – o panglică moale, bună pentru talie sau pentru lucruri rotunde;
• metrul de tâmplărie – se pliază, e folosit pentru mobilă și scânduri;
• ruleta – o bandă lungă care se strânge într-o cutie, pentru camere sau curți.

Cum măsori corect cu rigla: pune capătul obiectului exact la gradația 0 și citește numărul unde se termină. Dacă obiectul nu începe la 0, scazi: în desen creionul începe la 2 și se termină la 9, deci are 9 − 2 = 7 cm.

De reținut

• Unitatea principală pentru lungime este metrul (m).
• Mai mici: dm, cm, mm. Mai mari: dam, hm, km.
• Aduni și scazi lungimi doar dacă au aceeași unitate: 25 m + 17 m = 42 m.
• Scrie mereu unitatea de măsură la rezultat.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Alege unitatea potrivită (mm, cm, m sau km) pentru: lungimea unui caiet, înălțimea unei uși, distanța de la București la Brașov, grosimea unei monede.

Vezi rezolvarea

1. Caietul are câteva zeci de centimetri: cm.
2. Ușa are cam 2 metri: m.
3. Între două orașe sunt mulți kilometri: km.
4. Moneda este foarte subțire, are 1–2 milimetri: mm.

Răspuns: cm, m, km, mm.

Exemplul 2. Un creion este așezat lângă riglă ca în desenul de mai sus: începe la gradația 2 și se termină la gradația 9. Ce lungime are creionul?

Vezi rezolvarea

1. Creionul nu începe la 0, deci nu citim doar numărul de la capăt (9).
2. Scădem: 9 cm − 2 cm = 7 cm.

Răspuns: creionul are 7 cm.

Exemplul 3. La ora de sport, Ion a alergat 350 m, apoi încă 475 m. Câți metri a alergat în total?

Vezi rezolvarea

1. Ambele distanțe sunt în metri, deci le adunăm: 350 m + 475 m = 825 m.
2. Proba: 825 m − 475 m = 350 m.

Răspuns: 825 m.

Exemplul 4. Bunica are o sfoară de 96 cm. Taie din ea 3 bucăți de câte 18 cm. Câți centimetri de sfoară îi rămân?

Vezi rezolvarea

1. Cele 3 bucăți au împreună: 3 × 18 cm = 54 cm.
2. Rămân: 96 cm − 54 cm = 42 cm.

Răspuns: îi rămân 42 cm de sfoară.

Exemplul 5. De acasă până la școală, Maria merge 1250 m. Până la bibliotecă drumul este cu 380 m mai lung. Într-o zi, Maria merge la școală și se întoarce acasă, apoi merge la bibliotecă și se întoarce acasă. Câți metri a mers în acea zi?

Vezi rezolvarea

1. Drumul până la bibliotecă: 1250 m + 380 m = 1630 m.
2. La școală și înapoi: 1250 m + 1250 m = 2500 m.
3. La bibliotecă și înapoi: 1630 m + 1630 m = 3260 m.
4. În total: 2500 m + 3260 m = 5760 m.

Răspuns: 5760 m.

Greșeli frecvente

• Începi să măsori de la 1 sau de la marginea riglei. Capătul obiectului se pune la gradația 0. Altfel scazi gradația de început din cea de sfârșit.
• Aduni unități diferite. 5 m + 20 cm nu fac 25 de nimic! Adunăm direct numai metri cu metri, centimetri cu centimetri.
• Uiți unitatea. Răspunsul „42” nu spune nimic; corect este „42 cm”.

Verifică-te

Exersează

1. 36 cm + 47 cm = ?
2. 900 m − 365 m = ?
3. 7 × 12 cm = ?
4. 1500 km + 2750 km = ?
5. Ordonează unitățile de la cea mai mică la cea mai mare: dm, km, mm, m.
6. Ce unitate folosești pentru lungimea unui autobuz?
7. Un creion are 15 cm, iar altul este cu 6 cm mai scurt. Ce lungime are al doilea creion?
8. Mama are 5 m de panglică. Folosește 2 m pentru un cadou și 1 m pentru altul. Câți metri îi rămân?

Răspunsuri

1. 83 cm
2. 535 m
3. 84 cm
4. 4250 km
5. mm, dm, m, km
6. metrul (m)
7. 15 cm − 6 cm = 9 cm
8. 5 m − 2 m − 1 m = 2 m

La Evaluarea Națională: EN IV 2023, itemul 12 – unitatea potrivită pentru lungimea unei șosele (rezolvat aici) și EN II 2026, itemul 17 – cu ce unitate se măsoară o distanță (rezolvat aici).

Pentru părinți

Dați-i copilului o riglă și un metru de croitorie și lăsați-l să măsoare lucruri din casă: creionul, masa, propria înălțime. Înainte de fiecare măsurare, rugați-l să ghicească rezultatul, apoi comparați; așa capătă simțul mărimii unui centimetru și al unui metru.

Întrebări frecvente

Care sunt unitățile de măsură pentru lungime? Unitatea principală este metrul (m). Mai mici decât el sunt decimetrul, centimetrul și milimetrul, iar mai mari sunt decametrul, hectometrul și kilometrul.

Cu ce instrumente se măsoară lungimea? Cu rigla, metrul de croitorie, metrul de tâmplărie și ruleta. Alegi instrumentul după cât de mare este obiectul.

Se pot aduna metri cu centimetri? Nu direct. În clasa a III-a aduni și scazi doar lungimi exprimate în aceeași unitate; transformările le înveți în clasa a IV-a.