Scăderea în concentrul 0–10 — clasa I: explicație, exemple, exerciții

În această lecție înveți să scazi numere până la 10: dintr-o grupă de obiecte iei câteva și afli câte rămân. Scăderea îți spune, de exemplu, câte bomboane îți rămân după ce i-ai dat câteva fratelui tău.

Explicație

A scădea înseamnă a lua

Dan are 7 baloane. Se sparg 3 baloane. Câte baloane îi rămân? Le tăiem pe cele sparte și le numărăm pe cele rămase: 1, 2, 3, 4. Îi rămân 4 baloane.

Scriem: 7 − 3 = 4 și citim: „șapte minus trei egal patru”. Semnul − se citește „minus” și ne spune că scădem.

Descăzut, scăzător, diferență

Numărul din care scădem se numește descăzut. Numărul pe care îl scădem se numește scăzător. Rezultatul se numește diferență. În 7 − 3 = 4: 7 este descăzutul, 3 este scăzătorul, iar 4 este diferența.

Cum scazi ușor: numeri înapoi

Ții minte descăzutul și numeri înapoi cât arată scăzătorul. La 9 − 3 spui: „9… 8, 7, 6”. Deci 9 − 3 = 6. Pe axa numerelor faci 3 salturi înapoi, pornind de la 9:

Când numerele sunt apropiate, e mai ușor să numeri înainte, de la scăzător până la descăzut. La 8 − 5 spui: „5… 6, 7, 8”, adică 3 pași. Deci 8 − 5 = 3.

Două cazuri speciale

• Dacă nu iei nimic, rămân toate: 6 − 0 = 6.
• Dacă iei tot, nu rămâne nimic: 6 − 6 = 0.

Scăderea și adunarea sunt „surori”

Din adunarea 4 + 3 = 7 obții două scăderi: 7 − 3 = 4 și 7 − 4 = 3. De aceea poți verifica o scădere cu o adunare: diferența + scăzătorul trebuie să dea descăzutul. La 7 − 3 = 4 verifici: 4 + 3 = 7. Corect!

„Cu atât mai puțin” și „cu cât mai mult”

Scădem și atunci când comparăm. Dan are 8 timbre, iar Ana are 3 timbre. Ca să afli cu câte timbre are Dan mai mult, scazi: 8 − 3 = 5. Dan are cu 5 timbre mai mult.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. Calculează: a) 5 − 2; b) 9 − 4; c) 10 − 7; d) 8 − 8.

Vezi rezolvarea

1. a) 5… 4, 3 → 3.
2. b) 9… 8, 7, 6, 5 → 5.
3. c) De la 7 până la 10: 8, 9, 10, adică 3 pași → 3 (7 și 3 sunt prieteni ai lui 10).
4. d) Iei tot, nu rămâne nimic → 0.

Răspuns: 3; 5; 3; 0

Exemplul 2. Pe masă sunt 9 prăjituri. Copiii mănâncă 5 prăjituri. Câte prăjituri rămân pe masă?

Vezi rezolvarea

1. „Mănâncă” înseamnă că prăjiturile se iau de pe masă, deci scădem.
2. 9 − 5: numărăm înapoi 5 pași de la 9: 8, 7, 6, 5, 4.
3. Verificare: 4 + 5 = 9.

Răspuns: 9 − 5 = 4 prăjituri

Exemplul 3. Ce număr se ascunde în locul semnului „?”: a) 10 − ? = 6; b) ? − 2 = 5; c) 7 − ? = 7.

Vezi rezolvarea

1. a) Din 10 am luat câteva și au rămas 6. De la 6 până la 10 sunt 4 pași, deci ? = 4. Verificăm: 10 − 4 = 6.
2. b) Am luat 2 și au rămas 5, deci la început erau 5 + 2 = 7. ? = 7. Verificăm: 7 − 2 = 5.
3. c) Au rămas tot 7, deci n-am luat nimic: ? = 0.

Răspuns: a) 4; b) 7; c) 0

Exemplul 4. Dan are 8 timbre, iar Ana are 3 timbre. Cu câte timbre are Dan mai mult decât Ana?

Vezi rezolvarea

1. Întrebarea „cu câte … mai mult” se rezolvă prin scădere: din numărul mai mare scădem numărul mai mic.
2. 8 − 3 = 5. Verificare: 5 + 3 = 8.

Răspuns: Dan are cu 5 timbre mai mult

Exemplul 5 (problemă cu două operații). Ai 10 lei. Cumperi un caiet de 4 lei și o gumă de 2 lei. Câți lei îți rămân?

Vezi rezolvarea

1. Varianta 1: după caiet îți rămân 10 − 4 = 6 lei; după gumă îți rămân 6 − 2 = 4 lei.
2. Varianta 2: întâi afli cât ai cheltuit: 4 + 2 = 6 lei; apoi 10 − 6 = 4 lei.
3. Ambele variante dau același rezultat.

Răspuns: îți rămân 4 lei

Greșeli frecvente

• Numeri și descăzutul: la 9 − 3, unii copii spun „9, 8, 7” și obțin 7. Corect: pornești de la 9 și faci încă trei pași înapoi: 8, 7, 6. 9 − 3 = 6.
• Schimbi locul numerelor: la adunare poți schimba ordinea, la scădere nu. 7 − 3 = 4, dar din 3 obiecte nu poți lua 7. Descăzutul este mereu numărul mai mare (sau egal cu scăzătorul).
• Aduni în loc să scazi: „cu 2 mai puțin”, „rămân”, „a dat”, „s-au spart” cer o scădere. „Cu 2 mai puțin decât 6” este 6 − 2 = 4, nu 8.

Verifică-te

Exersează

1. 6 − 4 =
2. 9 − 5 =
3. 10 − 3 =
4. 7 − 7 =
5. 5 − 0 =
6. 8 − ? = 2
7. 10 − 2 − 3 =
8. Într-un coș sunt 10 ouă. Bunica folosește 4 ouă pentru o prăjitură. Câte ouă rămân în coș?

Răspunsuri

1. 2
2. 4
3. 7
4. 0
5. 5
6. 6 (8 − 6 = 2)
7. 5 (10 − 2 = 8, 8 − 3 = 5)
8. 10 − 4 = 6 ouă

Recapitulează operația inversă în lecția adunarea în concentrul 0–10, apoi treci la adunarea și scăderea până la 100.

Pentru părinți

Jucați „magazinul” cu monede de 1 leu sau cu jetoane: copilul are 10 lei, „cumpără” ceva și numără cât i-a rămas. După fiecare scădere, cereți-i să verifice cu o adunare (rest + preț = banii de la început); așa înțelege legătura dintre cele două operații.

Întrebări frecvente

Cum se numesc numerele la scădere? Numărul din care scazi este descăzutul, numărul pe care îl scazi este scăzătorul, iar rezultatul este diferența: în 9 − 4 = 5, descăzutul este 9, scăzătorul 4 și diferența 5.

Cum verific dacă am scăzut corect? Aduni diferența cu scăzătorul. Dacă obții descăzutul, scăderea este corectă: 9 − 4 = 5, iar 5 + 4 = 9.

Ce operație fac când problema spune „cu atât mai puțin”? Faci o scădere. „Cu 3 mai puțin decât 8” înseamnă 8 − 3 = 5.