În această lecție afli legăturile dintre coardele și arcele unui cerc: arcele congruente au coarde congruente, diametrul perpendicular pe o coardă o împarte în două părți egale, coardele paralele cuprind între ele arce congruente, iar coardele egal depărtate de centru sunt congruente. Proprietățile acestea se folosesc în problemele cu cercul de la Evaluarea Națională și, mai târziu, la poligoanele regulate înscrise.

Teorie

Recapitulare: o coardă este un segment cu capetele pe cerc; coarda care trece prin centru este diametru și este cea mai lungă coardă (d=2r). O coardă [AB] care nu e diametru împarte cercul într-un arc mic și un arc mare; spunem că ea subîntinde arcul mic AB⌢. Distanța de la centru la o coardă este lungimea perpendicularei duse din O pe coardă.

1. Arce congruente ⇔ coarde congruente

În același cerc (sau în cercuri congruente): la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc.

AB⌢≡CD⌢⟺[AB]≡[CD].

De ce? Dacă arcele sunt congruente, unghiurile la centru AOB și COD sunt congruente. Triunghiurile AOB și COD au OA=OC, OB=OD (raze) și unghiurile dintre ele congruente, deci sunt congruente (cazul LUL) și AB=CD. Reciproc, dacă AB=CD, triunghiurile sunt congruente prin cazul LLL, deci unghiurile la centru și arcele sunt congruente.

2. Diametrul perpendicular pe o coardă

ABMNOP

Diametrul perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul coardei și prin mijloacele arcelor subîntinse de ea. În figură, MN⊥AB, P=MN∩AB⇒AP=PB și AN⌢≡NB⌢, AM⌢≡MB⌢.

De ce? Triunghiul AOB este isoscel (OA=OB), iar OP este înălțimea din vârful O. Într-un triunghi isoscel, înălțimea din vârf este și mediană, și bisectoare: deci AP=PB și ∠AON≡∠NOB, adică arcele AN⌢ și NB⌢ sunt congruente.

Reciproc: diametrul care trece prin mijlocul unei coarde (care nu e diametru) este perpendicular pe ea. Altfel spus, mediatoarea oricărei coarde trece prin centrul cercului (centrul este egal depărtat de capetele coardei).

3. Arce cuprinse între coarde paralele

Arcele cuprinse între două coarde paralele sunt congruente. Dacă AB∥CD (vezi figura de la exemplul 3), atunci AC⌢≡BD⌢.

De ce? Ducem coarda AD. Unghiurile BAD și ADC sunt alterne interne (paralelele AB,CD și secanta AD), deci sunt congruente. Ele sunt unghiuri înscrise: ∠BAD cuprinde arcul BD⌢, iar ∠ADC cuprinde arcul AC⌢. Unghiuri înscrise congruente cuprind arce congruente (vezi lecția unghiul înscris în cerc).

4. Coarde egal depărtate de centru

Două coarde sunt congruente dacă și numai dacă sunt egal depărtate de centru. Fie OM⊥AB și ON⊥CD, cu M,N pe coarde (deci mijloacele lor).

De ce? Triunghiurile OMA și ONC sunt dreptunghice, cu ipotenuzele OA=OC (raze). Dacă OM=ON, ele sunt congruente (cazul IC), deci AM=CN și AB=2AM=2CN=CD. Reciproc, dacă AB=CD, atunci AM=CN și, tot prin IC, OM=ON.

Observație (după ce înveți teorema lui Pitagora, în capitolul „Relații metrice”): în triunghiul dreptunghic OMA avem OM2+AM2=OA2, adică d2+(AB2)2=r2. Cu această relație afli lungimea unei coarde din rază și distanța la centru (exemplul 6).

De reținut

  • Arce congruente ⇔ coarde congruente (în același cerc).
  • Diametrul ⊥ pe coardă ⇒ trece prin mijlocul coardei și prin mijlocul arcelor.
  • Coarde paralele ⇒ arcele dintre ele sunt congruente.
  • Coarde congruente ⇔ coarde egal depărtate de centru.
  • Perpendiculara din centru pe o coardă cade în mijlocul coardei.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. În cercul de centru O, arcele AB⌢ și CD⌢ au fiecare 70∘, iar AB=6 cm. Află CD și m(∠COD).

Vezi rezolvarea
  1. Arcele sunt congruente, deci și coardele sunt congruente: CD=AB=6 cm.
  2. Unghiul la centru are măsura arcului: m(∠COD)=70∘.

Răspuns: CD=6 cm, m(∠COD)=70∘

Exemplul 2. Diametrul [MN] este perpendicular pe coarda [AB] în punctul P, iar N se află pe arcul mic AB⌢, care are 100∘. Știind că AB=12 cm, află AP, m(AN⌢) și m(∠AMB).

Vezi rezolvarea
  1. Diametrul perpendicular pe coardă trece prin mijlocul ei: AP=122=6 cm.
  2. El trece și prin mijlocul arcului mic: m(AN⌢)=100∘2=50∘.
  3. M este pe arcul mare, deci unghiul înscris AMB cuprinde arcul mic de 100∘: m(∠AMB)=50∘.

Răspuns: AP=6 cm, m(AN⌢)=50∘, m(∠AMB)=50∘

Exemplul 3. Punctele A,B,D,C sunt pe cerc, în această ordine, iar coardele AB și CD sunt paralele. Arcul AB⌢ are 120∘, iar arcul AC⌢ are 50∘ (arcele dintre puncte vecine). Află măsurile arcelor BD⌢ și CD⌢ și arată că ABDC este trapez isoscel.

ABCDO50°
Vezi rezolvarea
  1. Arcele cuprinse între coardele paralele sunt congruente: m(BD⌢)=m(AC⌢)=50∘.
  2. Cele patru arce acoperă tot cercul: m(CD⌢) =360∘−120∘−50∘−50∘ =140∘.
  3. Arcele AC⌢ și BD⌢ sunt congruente, deci coardele sunt congruente: AC=BD.
  4. ABDC are AB∥CD, iar laturile neparalele AC și BD sunt congruente (și neparalele), deci este trapez isoscel.

Răspuns: m(BD⌢)=50∘, m(CD⌢)=140∘; ABDC trapez isoscel

Exemplul 4. În cercul de centru O, coardele [AB] și [CD] se află la aceeași distanță de centru, 4 cm. Știind că AB=10 cm și m(∠AOB)=100∘, află CD și m(∠COD).

Vezi rezolvarea
  1. Coardele egal depărtate de centru sunt congruente: CD=AB=10 cm.
  2. Coarde congruente ⇒ arce congruente ⇒ unghiuri la centru congruente: m(∠COD)=100∘.

Răspuns: CD=10 cm, m(∠COD)=100∘

Exemplul 5. Cercul de centru O are raza 8 cm, iar coarda [AB] are m(∠AOB)=120∘. Fie M mijlocul coardei [AB] și N mijlocul arcului mic AB⌢. Află distanța de la O la coarda AB, lungimea MN și lungimea AN.

Vezi rezolvarea
  1. OA=OB, deci în triunghiul isoscel AOB: m(∠OAB)=180∘−120∘2=30∘.
  2. M este mijlocul coardei, deci OM⊥AB și OM este distanța de la O la AB. În triunghiul dreptunghic OMA, cateta OM se opune unghiului de 30∘, deci OM=OA2=4 cm.
  3. Dreapta OM trece prin mijlocul arcului mic, adică prin N, iar ON=8 cm (rază): MN=ON−OM=8−4=4 cm.
  4. m(∠AON)=120∘2=60∘ și OA=ON, deci triunghiul AON este echilateral: AN=8 cm.

Răspuns: d(O,AB)=4 cm, MN=4 cm, AN=8 cm

Exemplul 6 (nivel Evaluare Națională; folosește teorema lui Pitagora). Cercul de centru O are raza 10 cm. Coardele paralele [AB] și [CD] au AB=16 cm și CD=12 cm. Află distanța dintre cele două coarde, dacă: a) sunt de o parte și de alta a centrului; b) sunt de aceeași parte a centrului.

Vezi rezolvarea
  1. Fie M,N mijloacele coardelor. Perpendiculara din O pe AB cade în M și, cum CD∥AB, este perpendiculară și pe CD, în N. Deci O,M,N sunt coliniare, iar distanța dintre coarde se măsoară pe dreapta MN.
  2. În triunghiul dreptunghic OMA: OM2=OA2−AM2 =100−64=36, deci OM=6 cm.
  3. În triunghiul dreptunghic ONC: ON2=OC2−CN2 =100−36=64, deci ON=8 cm.
  4. a) Coardele sunt de o parte și de alta a lui O: MN=6+8=14 cm. b) De aceeași parte: MN=8−6=2 cm.
  5. Observă că coarda mai lungă (16 cm) este mai aproape de centru (6 cm).

Răspuns: a) 14 cm; b) 2 cm

Greșeli frecvente

  • Crezi că dublul arcului dă dublul coardei: arcele congruente au coarde congruente, dar coarda nu e proporțională cu arcul. Un arc de 60∘ are coarda egală cu raza, iar un arc de 120∘ nu are coarda de două ori mai mare.
  • Iei arcele greșite la coarde paralele: congruente sunt arcele dintre coarde (AC⌢ și BD⌢), nu arcele subîntinse de coarde (AB⌢ și CD⌢).
  • Uiți că perpendiculara trebuie să plece din centru: o perpendiculară oarecare pe coardă nu o împarte în două; doar cea dusă din centru (sau diametrul perpendicular) cade în mijlocul coardei.
  • Dai un singur răspuns la coarde paralele: dacă enunțul nu spune unde sunt coardele față de centru, verifici ambele situații (exemplul 6).

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

În același cerc, arcele AB⌢ și CD⌢ sunt congruente și AB=7 cm. Atunci:

  1. CD=7 cm
  2. CD=14 cm
  3. nu se poate afla CD

Diametrul [MN] este perpendicular pe coarda [AB] în P, iar AB=18 cm. Lungimea PB este:

  1. 18 cm
  2. 6 cm
  3. 9 cm

Coardele AB∥CD, iar punctele sunt pe cerc în ordinea A,B,D,C. Dacă m(AC⌢)=40∘, atunci m(BD⌢) este:

  1. 80∘
  2. 40∘
  3. 140∘

Coardele [AB] și [CD] ale aceluiași cerc sunt congruente, iar distanța de la centru la AB este 5 cm. Distanța de la centru la CD este:

  1. 5 cm
  2. 10 cm
  3. 2,5 cm

Exersează

Întrebări frecvente

Ce proprietate au arcele cuprinse între două coarde paralele? Sunt congruente. Dacă AB∥CD, atunci arcele AC și BD dintre cele două coarde au aceeași măsură, deci și coardele AC și BD sunt egale.

De ce diametrul perpendicular pe o coardă o împarte în două părți egale? Capetele coardei și centrul formează un triunghi isoscel (două laturi sunt raze), iar înălțimea din vârful unui triunghi isoscel este și mediană, deci cade în mijlocul coardei.

Care coardă este mai lungă: cea mai apropiată sau cea mai depărtată de centru? Cea mai apropiată de centru. Cea mai lungă coardă este diametrul, care trece chiar prin centru; coardele egal depărtate de centru sunt congruente.