Formule

Formule

Distanța dintre două drepte paralele \( d_1: ax + by + c_1 = 0 \) și \( d_2: ax + by + c_2 = 0 \) este \( d = \dfrac{|c_1 - c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \). Formula se aplică numai după ce ambele ecuații au aceiași coeficienți \( a \) și \( b \); dacă sunt doar proporționali, împarți sau înmulțești una dintre ecuații. Rezultatul este lungimea perpendicularei comune și se obține din distanța de la un punct la o dreaptă.

Formula distanței dintre două drepte paralele

Fie dreptele paralele, scrise cu aceiași coeficienți ai lui \( x \) și \( y \):

\[ d_1: ax + by + c_1 = 0, \qquad d_2: ax + by + c_2 = 0, \qquad (a, b) \neq (0, 0) \]

Atunci distanța dintre ele este

\[ d(d_1, d_2) = \frac{|c_1 - c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \]

Distanța dintre două drepte paralele este lungimea segmentului determinat pe o perpendiculară comună, adică distanța de la orice punct al unei drepte la cealaltă dreaptă. Dacă \( c_1 = c_2 \), dreptele coincid și distanța este \( 0 \).

Când sunt două drepte paralele

Dreptele \( d_1: a_1x + b_1y + c_1 = 0 \) și \( d_2: a_2x + b_2y + c_2 = 0 \) (cu coeficienți nenuli) sunt:

  • paralele, dacă \( \dfrac{a_1}{a_2} = \dfrac{b_1}{b_2} \neq \dfrac{c_1}{c_2} \);
  • confundate, dacă \( \dfrac{a_1}{a_2} = \dfrac{b_1}{b_2} = \dfrac{c_1}{c_2} \) (distanța este \( 0 \));
  • concurente, dacă \( \dfrac{a_1}{a_2} \neq \dfrac{b_1}{b_2} \) — atunci nu are sens să vorbim de distanța dintre ele.

În forma explicită \( y = mx + n \), dreptele sunt paralele dacă au aceeași pantă și ordonate la origine diferite. Toate condițiile sunt detaliate pe pagina drepte paralele și perpendiculare.

De unde vine formula (din distanța punct–dreaptă)

Pornim de la formula distanței de la un punct la o dreaptă: pentru \( M_0(x_0, y_0) \) și \( d: ax + by + c = 0 \),

\[ d(M_0, d) = \frac{|ax_0 + by_0 + c|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \]

Alegem un punct oarecare \( M_0(x_0, y_0) \in d_1 \). Coordonatele lui verifică ecuația lui \( d_1 \), deci \( ax_0 + by_0 = -c_1 \). Calculăm distanța de la \( M_0 \) la \( d_2 \):

\[ d(M_0, d_2) = \frac{|ax_0 + by_0 + c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} = \frac{|-c_1 + c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} = \frac{|c_1 - c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \]

Rezultatul nu depinde de punctul ales, ceea ce confirmă că dreptele paralele sunt „la aceeași distanță” peste tot. Din același motiv, la examen poți folosi oricare dintre metode: formula directă sau un punct convenabil de pe una dintre drepte (de exemplu, punctul de intersecție cu o axă).

Când coeficienții nu sunt egali

Dacă \( d_2 \) are coeficienții proporționali cu ai lui \( d_1 \), adică \( d_2: kax + kby + c' = 0 \) cu \( k \neq 0 \), împarți ecuația lui \( d_2 \) la \( k \): \( ax + by + \dfrac{c'}{k} = 0 \). Abia acum aplici formula:

\[ d(d_1, d_2) = \frac{\left|c_1 - \dfrac{c'}{k}\right|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \]

De exemplu, pentru \( 2x - y + 3 = 0 \) și \( 4x - 2y - 1 = 0 \) împarți a doua ecuație la \( 2 \) și obții \( 2x - y - \dfrac{1}{2} = 0 \) (Exemplul 2).

Alte forme ale formulei

DrepteleDistanța
\( ax + by + c_1 = 0 \), \( ax + by + c_2 = 0 \)\( \dfrac{|c_1 - c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \)
\( y = mx + n_1 \), \( y = mx + n_2 \)\( \dfrac{|n_1 - n_2|}{\sqrt{1 + m^2}} \)
\( x = p \), \( x = q \) (verticale)\( |p - q| \)
\( y = p \), \( y = q \) (orizontale)\( |p - q| \)

Forma cu panta se obține scriind \( y = mx + n \) ca \( mx - y + n = 0 \), deci \( a = m \), \( b = -1 \) și \( \sqrt{a^2 + b^2} = \sqrt{m^2 + 1} \).

Drepte paralele situate la o distanță dată

Dreptele paralele cu \( d: ax + by + c = 0 \), aflate la distanța \( h \gt 0 \) de ea, au ecuația \( ax + by + c' = 0 \), unde \( \dfrac{|c - c'|}{\sqrt{a^2 + b^2}} = h \). Rezultă două soluții, câte una de fiecare parte a lui \( d \):

\[ c' = c \pm h\sqrt{a^2 + b^2} \]

Dreapta paralelă aflată la mijloc între \( d_1 \) și \( d_2 \) (egal depărtată de ele) are ecuația \( ax + by + \dfrac{c_1 + c_2}{2} = 0 \).

Greșeli frecvente

  • Formula aplicată pe coeficienți diferiți. Pentru \( 3x + 4y - 2 = 0 \) și \( 6x + 8y + 11 = 0 \) nu poți scădea direct \( -2 \) și \( 11 \); întâi împarți a doua ecuație la \( 2 \).
  • Semnul termenului liber. Ecuațiile trebuie aduse la forma \( ax + by + c = 0 \): din \( 3x + 4y = 7 \) rezultă \( c = -7 \), nu \( 7 \).
  • Lipsa modulului. Distanța este întotdeauna pozitivă (sau zero); \( |c_1 - c_2| = |c_2 - c_1| \).
  • Formula folosită pentru drepte concurente. Dacă pantele diferă, dreptele se intersectează și nu există o distanță constantă între ele.

Pentru calcule rapide cu ecuația dreptei prin două puncte poți folosi și calculatorul ecuației dreptei. Recapitulează și ecuația dreptei și panta.

Întrebări frecvente

Care este formula distanței dintre două drepte paralele? Pentru \( ax + by + c_1 = 0 \) și \( ax + by + c_2 = 0 \), distanța este \( \dfrac{|c_1 - c_2|}{\sqrt{a^2 + b^2}} \). Coeficienții lui \( x \) și \( y \) trebuie să fie aceiași în ambele ecuații.

Ce fac dacă dreptele au coeficienți diferiți, dar proporționali? Împarți (sau înmulțești) una dintre ecuații astfel încât coeficienții lui \( x \) și \( y \) să devină egali, apoi aplici formula. Alternativ, iei un punct de pe o dreaptă și calculezi distanța lui la cealaltă.

Cum calculez distanța dintre drepte paralele date sub forma y = mx + n? Folosești \( \dfrac{|n_1 - n_2|}{\sqrt{1 + m^2}} \), unde \( m \) este panta comună, iar \( n_1 \), \( n_2 \) sunt ordonatele la origine.

Cât este distanța dintre două drepte concurente? Două drepte concurente se intersectează, deci distanța minimă dintre punctele lor este \( 0 \); formula pentru drepte paralele nu se aplică.

Exemple

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — aplicarea directă a formulei

Calculați distanța dintre dreptele \( d_1: 3x + 4y - 7 = 0 \) și \( d_2: 3x + 4y + 8 = 0 \).

Rezolvare: Coeficienții \( a = 3 \), \( b = 4 \) sunt aceiași, deci dreptele sunt paralele, cu \( c_1 = -7 \), \( c_2 = 8 \).

\[ d = \frac{|-7 - 8|}{\sqrt{3^2 + 4^2}} = \frac{15}{5} = 3 \]

Exemplul 2 — coeficienți proporționali

Calculați distanța dintre \( d_1: 2x - y + 3 = 0 \) și \( d_2: 4x - 2y - 1 = 0 \).

Rezolvare: \( \dfrac{2}{4} = \dfrac{-1}{-2} \neq \dfrac{3}{-1} \), deci dreptele sunt paralele. Împărțim ecuația lui \( d_2 \) la \( 2 \): \( 2x - y - \dfrac{1}{2} = 0 \).

\[ d = \frac{\left|3 + \dfrac{1}{2}\right|}{\sqrt{4 + 1}} = \frac{7}{2\sqrt{5}} = \frac{7\sqrt{5}}{10} \]

Exemplul 3 — drepte date prin pantă

Calculați distanța dintre dreptele \( y = 2x + 1 \) și \( y = 2x - 4 \).

Rezolvare: Ambele au panta \( m = 2 \), deci sunt paralele. Cu \( n_1 = 1 \), \( n_2 = -4 \):

\[ d = \frac{|1 - (-4)|}{\sqrt{1 + 2^2}} = \frac{5}{\sqrt{5}} = \sqrt{5} \]

Exemplul 4 — metoda cu un punct

Calculați distanța dintre \( d_1: x + 2y - 4 = 0 \) și \( d_2: x + 2y + 6 = 0 \), alegând un punct de pe \( d_1 \).

Rezolvare: Pentru \( y = 0 \) obținem \( x = 4 \), deci \( A(4, 0) \in d_1 \). Distanța de la \( A \) la \( d_2 \):

\[ d(A, d_2) = \frac{|4 + 2\cdot 0 + 6|}{\sqrt{1 + 4}} = \frac{10}{\sqrt{5}} = 2\sqrt{5} \]

Verificare cu formula: \( \dfrac{|-4 - 6|}{\sqrt{5}} = 2\sqrt{5} \).

Exemplul 5 — drepte paralele la o distanță dată

Determinați ecuațiile dreptelor paralele cu \( d: 5x - 12y + 3 = 0 \), situate la distanța \( 2 \) de \( d \).

Rezolvare: Căutăm \( 5x - 12y + c' = 0 \) cu \( \dfrac{|3 - c'|}{\sqrt{25 + 144}} = 2 \), adică \( |3 - c'| = 26 \). Rezultă \( c' = 29 \) sau \( c' = -23 \):

\[ 5x - 12y + 29 = 0 \quad \text{și} \quad 5x - 12y - 23 = 0 \]

Exemplul 6 — parametru (tip Bac M2)

Determinați \( m \in \mathbb{R} \) pentru care distanța dintre dreptele \( x + y - 1 = 0 \) și \( x + y + m = 0 \) este \( 2\sqrt{2} \).

Rezolvare:

\[ \frac{|-1 - m|}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2} \iff |m + 1| = 4 \iff m \in \{-5,\ 3\} \]

Exemplul 7 — latura unui pătrat

Două laturi ale unui pătrat sunt situate pe dreptele \( 3x - 4y + 2 = 0 \) și \( 3x - 4y - 8 = 0 \). Aflați aria pătratului.

Rezolvare: Dreptele sunt paralele, deci conțin laturi opuse; latura pătratului este distanța dintre ele: \( \ell = \dfrac{|2 - (-8)|}{\sqrt{9 + 16}} = \dfrac{10}{5} = 2 \). Aria este \( \ell^2 = 4 \).

Exerciții

Exerciții propuse

  1. Calculați distanța dintre dreptele \( x - 2y + 3 = 0 \) și \( x - 2y - 7 = 0 \).
  2. Calculați distanța dintre dreptele \( 6x + 8y - 5 = 0 \) și \( 3x + 4y + 5 = 0 \).
  3. Calculați distanța dintre dreptele \( y = -x + 3 \) și \( y = -x - 1 \).
  4. Determinați \( a \in \mathbb{R} \) pentru care dreptele \( ax + 2y + 1 = 0 \) și \( 3x + 6y - 4 = 0 \) sunt paralele, apoi calculați distanța dintre ele.
  5. Scrieți ecuațiile dreptelor paralele cu \( 4x + 3y - 1 = 0 \), aflate la distanța \( 3 \) de ea.
  6. Scrieți ecuația dreptei egal depărtate de dreptele paralele \( 2x + y - 3 = 0 \) și \( 2x + y + 7 = 0 \) și calculați distanța de la ea la fiecare dintre ele.
  7. Calculați distanța dintre dreptele \( x = -2 \) și \( x = 5 \).
Răspunsuri
  1. \( \dfrac{|3 + 7|}{\sqrt{5}} = 2\sqrt{5} \).
  2. Prima ecuație împărțită la \( 2 \): \( 3x + 4y - \dfrac{5}{2} = 0 \); \( d = \dfrac{\left|-\frac{5}{2} - 5\right|}{5} = \dfrac{3}{2} \).
  3. \( m = -1 \): \( d = \dfrac{|3 + 1|}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2} \).
  4. \( \dfrac{a}{3} = \dfrac{2}{6} \Rightarrow a = 1 \); a doua ecuație împărțită la \( 3 \): \( x + 2y - \dfrac{4}{3} = 0 \); \( d = \dfrac{7/3}{\sqrt{5}} = \dfrac{7\sqrt{5}}{15} \).
  5. \( c' = -1 \pm 3\cdot 5 \): \( 4x + 3y + 14 = 0 \) și \( 4x + 3y - 16 = 0 \).
  6. \( 2x + y + 2 = 0 \); distanța la fiecare dreaptă: \( \dfrac{5}{\sqrt{5}} = \sqrt{5} \).
  7. \( |-2 - 5| = 7 \).
Actualizat la
Testează-te la acest capitol Grile din subiecte oficiale de Evaluare Națională, cu scor și explicații →
Publicitate