În această lecție înveți ce este o expresie algebrică, ce sunt termenii asemenea și cum aduni și scazi expresii reducând termenii asemenea. Sunt primii pași ai calculului algebric din clasa a 8-a: fără ei nu poți aplica formulele de calcul prescurtat, nu poți rezolva ecuații și nu poți lucra problema cu expresia E(x) de la Evaluarea Națională (Subiectul al III-lea).

Teorie

Numere reale reprezentate prin litere

În clasa a 8-a, literele x,y,a,b,… țin locul unor numere reale. Cu ele lucrezi exact ca cu numerele: păstrezi aceleași proprietăți (comutativitate, asociativitate, distributivitate) și aceeași ordine a operațiilor. O expresie algebrică este o scriere în care numere și litere sunt legate prin operații (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere), de exemplu

E(x,y)=4x2−3xy+5y−7.

Notația E(x,y) arată de ce litere (variabile) depinde expresia. Dacă înlocuiești literele cu numere și faci calculele, obții valoarea numerică a expresiei. De exemplu, pentru x=1 și y=2: E(1,2) =4⋅1−3⋅1⋅2+5⋅2−7 =1.

Termen, coeficient, parte literală

Expresia de mai sus este o sumă de termeni: 4x2, −3xy, 5y și −7. Un termen este un produs dintre un număr și una sau mai multe litere, eventual ridicate la putere. Numărul se numește coeficient, iar literele cu exponenții lor formează partea literală. (În unele culegeri, un astfel de termen se numește monom.)

TermenCoeficientParte literală
4x24x2
−3xy−3xy
x2y1 (nu se scrie)x2y
−ab−1ab
2a32a3
−7−7nu are (termen liber)

Semnul din fața unui termen face parte din coeficient: în 4x2−3xy, coeficientul lui xy este −3, nu 3.

Termeni asemenea și reducerea lor

Termenii asemenea au aceeași parte literală: aceleași litere, fiecare la același exponent. Coeficienții pot fi diferiți.

  • 3x2y și −7x2y sunt asemenea;
  • 3x2y și 3xy2 nu sunt asemenea (exponenții lui x și y diferă);
  • 5ab și −2ba sunt asemenea, pentru că ba=ab;
  • numerele (termenii liberi) sunt asemenea între ele.

Reducerea termenilor asemenea înseamnă să îi înlocuiești cu un singur termen: aduni coeficienții și păstrezi partea literală. De ce se poate? Este distributivitatea înmulțirii față de adunare, folosită ca scoatere a factorului comun:

3x2+5x2−x2=(3+5−1)x2=7x2.

Termenii care nu sunt asemenea nu se pot reduce: 2x+3x2 rămâne scris așa; nu este nici 5x, nici 5x3. Verifică pentru x=2: 2⋅2+3⋅4=16, dar 5⋅2=10 și 5⋅8=40.

Adunarea și scăderea expresiilor algebrice

Ca să aduni sau să scazi expresii: (1) desfaci parantezele, (2) grupezi termenii asemenea, (3) îi reduci, (4) scrii rezultatul ordonat, de obicei după puterile descrescătoare ale unei variabile. Regula parantezelor este cea de la numerele întregi:

+(a−b+c)=a−b+c,−(a−b+c)=−a+b−c.

Un minus în fața parantezei înseamnă înmulțire cu −1, deci schimbă semnul fiecărui termen din paranteză. Când ai paranteze una în alta, le desfaci din interior spre exterior: întâi rotunde, apoi drepte, apoi acolade.

De reținut

  • Termen = coeficient · parte literală; semnul din față aparține coeficientului.
  • Termenii asemenea au exact aceeași parte literală și se reduc adunând coeficienții.
  • La adunare și scădere exponenții nu se schimbă: 3x2+2x2=5x2, nu 5x4.
  • Minusul din fața parantezei schimbă semnul tuturor termenilor din paranteză.
  • Reduci expresia înainte de a calcula o valoare numerică: lucrezi mai puțin și greșești mai rar.

Exemple rezolvate

Exemplul 1. În expresia E =4x2−3xy+x−x2+5xy−7, identifică termenii asemenea și redu expresia.

Vezi rezolvarea
  1. Grupezi termenii cu aceeași parte literală: 4x2 și −x2; −3xy și 5xy; x nu are pereche; −7 nu are pereche.
  2. Reduci: 4x2−x2 =(4−1)x2 =3x2 și −3xy+5xy=(−3+5)xy=2xy.
  3. Scrii rezultatul ordonat.

Răspuns: E=3x2+2xy+x−7

Exemplul 2. Fie A=3x2−2x+5 și B=x2+4x−1. Calculează A+B și A−B.

Vezi rezolvarea
  1. Suma: A+B =3x2−2x+5+x2+4x−1 =4x2+2x+4.
  2. Diferența: pui B în paranteză, pentru că se scade tot B: A−B =3x2−2x+5−(x2+4x−1).
  3. Desfaci paranteza schimbând toate semnele: 3x2−2x+5−x2−4x+1 =2x2−6x+6.
  4. Verificare cu x=1: A=6, B=4; A+B=10=4+2+4 și A−B=2=2−6+6.

Răspuns: A+B=4x2+2x+4, A−B=2x2−6x+6

Exemplul 3. Calculează 7a−2b−[3a−(b−2a)]+4b.

Vezi rezolvarea
  1. Începi cu paranteza rotundă (cea din interior): 3a−(b−2a) =3a−b+2a =5a−b.
  2. Expresia devine 7a−2b−(5a−b)+4b.
  3. Desfaci paranteza precedată de minus: 7a−2b−5a+b+4b.
  4. Reduci: (7−5)a+(−2+1+4)b =2a+3b.

Răspuns: 2a+3b

Exemplul 4. Fie E(x) =(x2+3x−2)−(x2−x+1), unde x este număr real. Arată că E(x)=4x−3 și calculează E(3−1).

Vezi rezolvarea
  1. Desfaci parantezele: E(x) =x2+3x−2−x2+x−1.
  2. Reduci: x2−x2=0, 3x+x=4x, −2−1=−3. Deci E(x)=4x−3.
  3. Înlocuiești în forma redusă: E(3−1) =4(3−1)−3 =43−4−3 =43−7.
  4. Observație: dacă înlocuiai direct în forma inițială, trebuia să calculezi și (3−1)2 de două ori. De aceea se reduce întâi.

Răspuns: E(3−1) =43−7

Exemplul 5. Un triunghi are laturile de (2x+1) cm, (3x−2) cm și (x+5) cm. Scrie perimetrul ca expresie redusă și află laturile, știind că perimetrul este 40 cm.

Vezi rezolvarea
  1. Perimetrul este suma laturilor: P =(2x+1)+(3x−2)+(x+5).
  2. Reduci: 2x+3x+x=6x și 1−2+5=4, deci P=6x+4.
  3. Din 6x+4=40 obții 6x=36, adică x=6.
  4. Laturile: 2⋅6+1=13 cm, 3⋅6−2=16 cm, 6+5=11 cm. Verificare: 13+16+11=40, iar 11+13=24>16, deci triunghiul există.

Răspuns: P=6x+4; laturile sunt 13 cm, 16 cm și 11 cm

Exemplul 6 (tip Evaluare Națională). Se consideră expresia E(n) =(2n2+5n−3)−(2n2+n−7). Arată că E(n) este divizibil cu 4 pentru orice număr natural n.

Vezi rezolvarea
  1. Desfaci parantezele: E(n) =2n2+5n−3−2n2−n+7.
  2. Reduci termenii asemenea: 2n2−2n2=0, 5n−n=4n, −3+7=4. Deci E(n)=4n+4.
  3. Scoți factorul comun: E(n)=4(n+1). Pentru n natural, n+1 este natural, deci E(n) este multiplu de 4.
  4. Verificare cu n=2: (8+10−3)−(8+2−7) =15−3 =12 =4⋅3.

Răspuns: E(n)=4(n+1), divizibil cu 4

Greșeli frecvente

  • Schimbi semnul doar la primul termen: −(x−5)≠−x−5. Corect: −(x−5)=−x+5; minusul se aplică fiecărui termen din paranteză.
  • Aduni exponenții la adunare: 3x2+2x2≠5x4. Corect: 5x2. Exponenții se adună doar la înmulțirea puterilor cu aceeași bază.
  • Reduci termeni care nu sunt asemenea: 2x+3x2≠5x3 și 4a+3b≠7ab. Rămân scriși ca sumă.
  • Uiți coeficientul 1: x−3x≠−3x. Corect: x−3x=(1−3)x=−2x.

Verifică-te

Verifică-te: 4 întrebări

Care pereche este formată din termeni asemenea?

  1. 3x2y și 3xy2
  2. −5ab2 și 2ab2
  3. 4x și 4x2

Cât este 5a−2b−(3a−4b)?

  1. 2a−6b
  2. 2a+2b
  3. 8a−6b

Cât este 2x+32x−2x?

  1. 32x
  2. 42x
  3. 3x

Valoarea expresiei x2−2x+1 pentru x=−3 este:

  1. 4
  2. −2
  3. 16

Exersează

Întrebări frecvente

Ce sunt termenii asemenea? Sunt termeni care au aceeași parte literală, adică aceleași litere la aceiași exponenți, de exemplu 3x2y și −5x2y. Pot avea coeficienți diferiți. Numerele fără litere sunt și ele asemenea între ele.

Cum se reduc termenii asemenea? Aduni (sau scazi) coeficienții și păstrezi partea literală neschimbată: 7a2−4a2+a2 =(7−4+1)a2 =4a2. Exponenții nu se modifică.

Ce se întâmplă când în fața parantezei este minus? Paranteza se elimină și se schimbă semnul fiecărui termen din ea: −(2x2−3x+1) =−2x2+3x−1. Dacă în față este plus, termenii rămân cu semnele lor.